Europa, anul testelor de rezistenţă

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Anul politic european care începe în această lună septembrie este unul al marilor teste de rezistenţă pentru pachebotul comunitar. Mai multe furtuni se profilează la orizont, iar unele s-ar putea să devină taifunuri.

Prima s-ar putea produce la sf├«r┼čitul lunii mai anul viitor, odat─â cu alegerile europene. Exist─â riscul ca, peste nou─â luni, Europa s─â dea na┼čtere unui monstru, altfel spus unui Parlament European care s─â deteste, ├«n marea sa majoritate, proiectul comunitar. Parlamentul de la Strasbourg, instrument democratic al legitim─ârii construc┼úiei comunitare, ar putea deveni unul al deconstruc┼úiei sale, al legitim─ârii regresului. Democra┼úia permite, ├«n principiu, ┼či acest scenariu macabru, ca oameni care o ur─âsc s─â ajung─â ├«n zona decizional─â. Pentru numeroase forma┼úiuni pe care presa le nume┼čte populiste, na┼úionaliste, extremiste, suveraniste, eurosceptice sau chiar antieuropene, alegerile europene de pe 26 mai au semnifica┼úia unui referendum. Cu o mare ├«ntrebare ├«n vizor: continu─âm naviga┼úia ca p├«n─â acum sau facem un viraj de 90 de grade?

Un al doilea moment al adev─ârului va fi, peste ┼čase luni, ie┼čirea efectiv─â a Marii Britanii din Uniune. Vom vedea atunci ├«n mod concret ce unde de ┼čoc va provoca divor┼úul care p├«n─â acum a fost doar comentat ┼či negociat. Spre ce alia┼úi comerciali va naviga Londra, cu ce alte parteneriate ├«n perspectiv─â ┼či cu ce avantaje pentru ea?

Un experiment f─âr─â precedent ├«ntr-o ┼úar─â fondatoare a Uniunii Europene se va produce ├«n urm─âtoarele 12 luni ├«n Italia. Niciodat─â nu i s-a ├«nt├«mplat ├«nc─â Uniunii s─â fie contestat─â cu at├«ta vehemen┼ú─â, din interior, de o ┼úar─â semnatar─â a Tratatului de la Roma din 1957. Nici m─âcar Brexit-ul nu are for┼úa simbolic─â a rebeliunii italiene. S-ar spune c─â britanicii au preferat s─â ias─â din casa comun─â c├«nd ┼či-au dat seama c─â Bruxelles-ul este un mecanism paralizat ┼či c─â Europa va continua s─â fie o cas─â ├«n care intr─â cine vrea, c├«nd vrea. Italienii ├«ns─â bat acum cu pumnul ├«n mas─â, op┼úiunea lor nefiind ie┼čirea din Uniune, ci trezirea Bruxelles-ului la realitate. Ca membri fondatori ai Uniunii, italienii vor s─â for┼úeze Bruxelles-ul s─â-┼či deschid─â urechile spre ceea ce vor cu adev─ârat europenii (una din dolean┼úele lor fiind aceea de a nu-┼či pierde identitatea).

Acest spirit perturbator al Europei care este Matteo Salvini nu a ie┼čit din neant ┼či nu exprim─â doar gustul italienilor pentru politic─â ├«n stil commedia dellÔÇÖarte. Prin felul s─âu insolent de a vorbi ┼či prin gesticula┼úiile sale provocatoare, Matteo Salvini poate c─â pare un bufon (cum este ┼či Beppe Grillo), dar nu trebuie uitat c─â ├«n Europa a existat o lung─â tradi┼úie a bufonilor care, la cur┼úile regilor ┼či ale marilor seniori, erau singurii autoriza┼úi s─â fie critici ┼či chiar ironici fa┼ú─â de mai-marii zilei.

C├«nd partidele tradi┼úionale nu au curajul s─â se reinventeze ┼či nu s├«nt capabile s─â sondeze nelini┼čtile ┼či a┼čtept─ârile legitime ale europenilor, nu trebuie s─â ne mir─âm c─â ele las─â locul tuturor extremi┼čtilor, excentricilor, demolatorilor amatori, m─âsc─âricilor ilumina┼úi ┼či salvamarilor improviza┼úi. Meritul lui Matteo Salvini este de a zg├«l┼ú├«i carcasa g├«ndirii politice corecte ├«n care s-au refugiat confortabil majoritatea responsabililor europeni. El a promis, printre altele, c─â va trimite ├«na-poi ├«n ┼ú─ârile lor, ├«n fiecare an, c├«te o sut─â de mii de imigran┼úi ilegali. Ceea ce este imposibil de realizat tehnic, dar discursul s─âu antiimigra┼úie furnizeaz─â oxigen unui ├«ntreg curent identitar. ├Än Ungaria, Viktor Orb├ín nu se mai simte singur ┼či, de altfel, celor doi li s-a al─âturat cancelarul Austriei, Sebastian Kurz.

Recent, pre┼čedintele francez Emmanuel Macron, pe care Matteo Salvini ├«l critic─â vehement, s-a dus ├«n Danemarca ┼či ├«n Finlanda ├«n c─âutare de alia┼úi pentru a-┼či promova propria viziune legat─â de Europa. F─âr─â mare succes ├«ns─â. ╚Ü─ârile nordice, chiar dac─â nu se aliniaz─â pe lungimea de und─â a Ungariei, Croa┼úiei, Poloniei, Slovaciei ┼či Italiei, au luat m─âsuri (inimaginabile cu c├«┼úiva ani ├«n urm─â) pentru a stopa imigra┼úia ilegal─â. V├«ntul identitar sufl─â tot mai puternic ├«n Europa ┼či nici un partid politic nu mai poate naviga ├«mpotriva lui.

Un alt experiment care s-ar putea s─â deschid─â o pagin─â nou─â ├«n istoria st├«ngii ┼či, ├«n general, ├«n peisajul politic european are loc ├«n Germania. Pentru prima dat─â se structureaz─â un partid care se declar─â ├«n acela┼či timp de st├«nga, dar ┼či antiimigra┼úionist. Regula absolut─â stipula c─â dreapta este identitar─â ┼či st├«nga ÔÇô interna┼úionalist─â. Acum ├«ns─â, pe ruinele social-democra┼úiei care ┼či-a pierdut electoratul, o personalitate puternic─â, Sahra Wagenknecht (lidera st├«ngii radicale, Die Linke) propune o combina┼úie nou─â: unirea for┼úelor progresiste ├«n jurul unui proiect social, anticapitalist ┼či ecologic, dar din care este exclus─â imigra┼úia masiv─â. Discursul are logica sa: imigra┼úia ├«nseamn─â m├«n─â de lucru ieftin─â, competi┼úie acerb─â ├«ntre s─âraci pentru ocuparea unor locuri de munc─â tot mai prost pl─âtite, ceea ce nu poate dec├«t s─â convin─â capitalismului. Marea revela┼úie a acestui curent de g├«ndire const─â ├«n t─âierea cordonului ombilical care mai ┼úinea legat─â st├«nga de imigra┼úionism. ├Än numele luptei ├«mpotriva inegalit─â┼úilor sociale, imigra┼úia trebuie stopat─â ├«n Europa ÔÇô iat─â formula nemaiauzit─â din gura unei st├«ngi respectabile pe vechiul continent.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.