Europa, anul testelor de rezistenţă

Publicat în Dilema Veche nr. 759 din 6-12 septembrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Anul politic european care începe în această lună septembrie este unul al marilor teste de rezistenţă pentru pachebotul comunitar. Mai multe furtuni se profilează la orizont, iar unele s-ar putea să devină taifunuri.

Prima s-ar putea produce la sfîrşitul lunii mai anul viitor, odată cu alegerile europene. Există riscul ca, peste nouă luni, Europa să dea naştere unui monstru, altfel spus unui Parlament European care să deteste, în marea sa majoritate, proiectul comunitar. Parlamentul de la Strasbourg, instrument democratic al legitimării construcţiei comunitare, ar putea deveni unul al deconstrucţiei sale, al legitimării regresului. Democraţia permite, în principiu, şi acest scenariu macabru, ca oameni care o urăsc să ajungă în zona decizională. Pentru numeroase formaţiuni pe care presa le numeşte populiste, naţionaliste, extremiste, suveraniste, eurosceptice sau chiar antieuropene, alegerile europene de pe 26 mai au semnificaţia unui referendum. Cu o mare întrebare în vizor: continuăm navigaţia ca pînă acum sau facem un viraj de 90 de grade?

Un al doilea moment al adevărului va fi, peste şase luni, ieşirea efectivă a Marii Britanii din Uniune. Vom vedea atunci în mod concret ce unde de şoc va provoca divorţul care pînă acum a fost doar comentat şi negociat. Spre ce aliaţi comerciali va naviga Londra, cu ce alte parteneriate în perspectivă şi cu ce avantaje pentru ea?

Un experiment fără precedent într-o ţară fondatoare a Uniunii Europene se va produce în următoarele 12 luni în Italia. Niciodată nu i s-a întîmplat încă Uniunii să fie contestată cu atîta vehemenţă, din interior, de o ţară semnatară a Tratatului de la Roma din 1957. Nici măcar Brexit-ul nu are forţa simbolică a rebeliunii italiene. S-ar spune că britanicii au preferat să iasă din casa comună cînd şi-au dat seama că Bruxelles-ul este un mecanism paralizat şi că Europa va continua să fie o casă în care intră cine vrea, cînd vrea. Italienii însă bat acum cu pumnul în masă, opţiunea lor nefiind ieşirea din Uniune, ci trezirea Bruxelles-ului la realitate. Ca membri fondatori ai Uniunii, italienii vor să forţeze Bruxelles-ul să-şi deschidă urechile spre ceea ce vor cu adevărat europenii (una din doleanţele lor fiind aceea de a nu-şi pierde identitatea).

Acest spirit perturbator al Europei care este Matteo Salvini nu a ieşit din neant şi nu exprimă doar gustul italienilor pentru politică în stil commedia dell’arte. Prin felul său insolent de a vorbi şi prin gesticulaţiile sale provocatoare, Matteo Salvini poate că pare un bufon (cum este şi Beppe Grillo), dar nu trebuie uitat că în Europa a existat o lungă tradiţie a bufonilor care, la curţile regilor şi ale marilor seniori, erau singurii autorizaţi să fie critici şi chiar ironici faţă de mai-marii zilei.

Cînd partidele tradiţionale nu au curajul să se reinventeze şi nu sînt capabile să sondeze neliniştile şi aşteptările legitime ale europenilor, nu trebuie să ne mirăm că ele lasă locul tuturor extremiştilor, excentricilor, demolatorilor amatori, măscăricilor iluminaţi şi salvamarilor improvizaţi. Meritul lui Matteo Salvini este de a zgîlţîi carcasa gîndirii politice corecte în care s-au refugiat confortabil majoritatea responsabililor europeni. El a promis, printre altele, că va trimite îna-poi în ţările lor, în fiecare an, cîte o sută de mii de imigranţi ilegali. Ceea ce este imposibil de realizat tehnic, dar discursul său antiimigraţie furnizează oxigen unui întreg curent identitar. În Ungaria, Viktor Orbán nu se mai simte singur şi, de altfel, celor doi li s-a alăturat cancelarul Austriei, Sebastian Kurz.

Recent, preşedintele francez Emmanuel Macron, pe care Matteo Salvini îl critică vehement, s-a dus în Danemarca şi în Finlanda în căutare de aliaţi pentru a-şi promova propria viziune legată de Europa. Fără mare succes însă. Țările nordice, chiar dacă nu se aliniază pe lungimea de undă a Ungariei, Croaţiei, Poloniei, Slovaciei şi Italiei, au luat măsuri (inimaginabile cu cîţiva ani în urmă) pentru a stopa imigraţia ilegală. Vîntul identitar suflă tot mai puternic în Europa şi nici un partid politic nu mai poate naviga împotriva lui.

Un alt experiment care s-ar putea să deschidă o pagină nouă în istoria stîngii şi, în general, în peisajul politic european are loc în Germania. Pentru prima dată se structurează un partid care se declară în acelaşi timp de stînga, dar şi antiimigraţionist. Regula absolută stipula că dreapta este identitară şi stînga – internaţionalistă. Acum însă, pe ruinele social-democraţiei care şi-a pierdut electoratul, o personalitate puternică, Sahra Wagenknecht (lidera stîngii radicale, Die Linke) propune o combinaţie nouă: unirea forţelor progresiste în jurul unui proiect social, anticapitalist şi ecologic, dar din care este exclusă imigraţia masivă. Discursul are logica sa: imigraţia înseamnă mînă de lucru ieftină, competiţie acerbă între săraci pentru ocuparea unor locuri de muncă tot mai prost plătite, ceea ce nu poate decît să convină capitalismului. Marea revelaţie a acestui curent de gîndire constă în tăierea cordonului ombilical care mai ţinea legată stînga de imigraţionism. În numele luptei împotriva inegalităţilor sociale, imigraţia trebuie stopată în Europa – iată formula nemaiauzită din gura unei stîngi respectabile pe vechiul continent.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cultura de Internet (o însemnare – încă îndreptățită, cred – din 2008)
Atîta doar: cînd eşti în faza de învăţare, nu se cade să adopţi, ţanţoş, postura învăţătorului. Mai ai încă de butonat…
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totuși, că determinismul geografic joacă un anume rol în judecățile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar cînd încercăm să vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie morală, adică libertatea.
AFumurescu prel jpg
Națiuni (ne)rușinate
Practic, constat tot mai des că există atît oameni, cît și națiuni ce par complet străine conceptului de rușine.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul în care suveranismul și izolaționismul s-au dus să moară. Însă, cel puțin pentru o vreme, cele două vor lăsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare invenție – contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, această funcționare eficientă nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justiție, s-a bucurat de dreptul la apărare și de o analiză independentă și imparțială a motivelor și argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necruțătoare
Egoismul (aproape că îmi vine să-i spun egotism și în română) reprezintă mult mai mult decît ne transmit dicționarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alienează sui generis, te îmbolnăvește de „tine însuți”.
„Cu bule“ jpeg
De dulce
Echivalența parțială dintre dulce și bun devine echivalență totală în anumite construcții, de exemplu în sintagma frați dulci(sau buni), adică frați avînd ambii părinți în comun, în opoziție cu frații vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce legătură au toate astea cu rubrica de educație, cu statutul de prof, viața mea? Exilarea lui Ovidiu și atentatul asupra lui Rushdie sînt pledoarii pentru nevoia de a păstra în școală literatura pe primul loc – și subliniez, pe primul – ca importanță!
Un sport la Răsărit jpeg
David Popovici e om?
Cu cît rezultatele sînt mai mari şi mai departe de imaginaţia noastră apare umbra trişatului. Aşa şi cu David. Nu poate fi adevărat, susţin nu puţini. E ceva în neregulă. De unde a apărut?
Comunismul se aplică din nou jpeg
După 30 de ani
Hai, noi să trăim, că se pare că vom fi ultima generație de oameni înțelepți de pe lumea asta. După noi vin sociopații ăia care nu mai știu să vorbească între ei. Nu știu decît să stea cu ochii în telefon. Mă îngrozește treaba asta, zău.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana și strănutul albanez – despre călătoria mea în Albania (I) –
Dimineața începe doar atunci cînd locuitorii orașului se întîlnesc pe la terase ca să-și bea cafeaua, însoțită mereu de un pahar de apă rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodată acasă.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.