Euro gol-goluţ

Publicat în Dilema Veche nr. 321 din 8-14 aprilie 2010
Euro gol goluţ jpeg

Competi┼úii dramatice ┼či replici mediocre: cam a┼ča s-a scris istoria Uniunii Europene de p├«n─â acum. De prea pu┼úine ori UE se ridic─â la ├«n─âl┼úimea evenimentelor, cauz─â pentru Europa s─â piard─â teren at├«t din punct de vedere economic, c├«t ┼či geopolitic. Tratatul de la Roma, din 1958, cel care a stabilit Comunitatea Economic─â European─â, a fost marele pas ├«nainte al Europei. Dar decizia de a crea o pia┼ú─â comun─â, f─âr─â o guvernare comun─â, n-a f─âcut dec├«t s─â provoace noi probleme pentru viitor. Tot ce s-a ├«nt├«mplat de atunci ÔÇô extinderea la 27 de state ┼či crearea zonei euro ÔÇô a m─ârit distan┼úa ├«ntre retoric─â ┼či realitate. Patria euro a promis mai mult dec├«t i-a permis istoria s─â fac─â.

Criza financiar─â din Grecia este ultimul exemplu al acestei distan┼úe. La baz─â, este o criz─â a ÔÇ×extinderiiÔÇť; ├«n cazul acesta, extinderea zonei-euro. Efortul f─âr─â precedent al disciplinei fiscale din 1990 ÔÇô sus┼úinut ├«n Grecia de o contabilitate creativ─â ÔÇô a favorizat grupul format din Portugalia, Italia, Grecia ┼či Spania (grup denumit injurios PIGS ÔÇô englezescul pentru ÔÇ×porciÔÇť) s─â ├«ndeplineasc─â toate criteriile ├«n 2002. Dar odat─â ce au intrat ├«n Uniune, presiunea a disp─ârut. Cele mai multe dintre ┼ú─ârile mediteraneene au continuat s─â risipeasc─â bani, ├«ncrez─âtoare fiind c─â ÔÇ×pia┼úaÔÇť nu-i va trage la r─âspundere.

Acum, Wolfgang Schauble, ministrul de Finan┼úe al Germaniei, a pus piciorul ├«n prag. E adev─ârat, ultima concesie a Germaniei a fost un aranjament care ar asigura, la nevoie, o combina┼úie de ├«mprumuturi bilaterale din partea membrilor UE ┼či Fondul Monetar Interna┼úional, care ar salva Grecia de colaps. Dar aranjamentul este doar o m─âsur─â anticriz─â care ar avea impact exclusiv asupra Greciei.

Schauble pledeaz─â pentru o solu┼úie pe termen lung: un Fond Monetar European (FME) pentru a asigura ├«mprumuturi de urgen┼ú─â c─âtre ┼ú─âri cu nivel de risc ridicat, cauzat de datoriile externe. ├Ämprumuturile de urgen┼ú─â ar avea, ├«ns─â, un ÔÇ×pre┼ú prohibitivÔÇť, ÔÇ×condi┼úii stricteÔÇť ┼či ÔÇ×penaliz─âri reparatoriiÔÇť ├«n cazul unei eventuale incompatibilit─â┼úi. Pe ├«n┼úelesul nostru, toate acestea ├«nseamn─â c─â statutul financiar al unei ┼ú─âri c─âreia FME i-a acordat ajutorul n-ar avea deocamdat─â resurse pentru comisioane externe, un fapt care s-a petrecut ┼či ├«n secolul al XIX-lea cu statele din America Latin─â, care au solicitat refinan┼úarea datoriilor. Milton Friedman a prezis c─â moneda unic─â se va pr─âbu┼či dup─â zece sau dou─âzeci de ani; acum predic┼úia pare a se ├«mplini. De altfel, Schauble ┼čtie c─â propunerile sale, condi┼úion─ârile, ar fi, din punct de vedere politic, de neacceptat, a┼ča c─â sus┼úine c─â orice ┼úar─â incapabil─â s─â le ├«ntruneasc─â ÔÇ×ar trebui, ├«n ultim─â instan┼ú─â, s─â renun┼úe la uniunea monetar─â, pentru a-┼či salva cel pu┼úin statutul de membru UEÔÇť. Germania ar putea ea ├«ns─â┼či s─â renun┼úe la moneda euro, dac─â nu-┼či poate st─âp├«ni partenerii din zona euro, mai slabi financiar.

De fapt, criza mediteranean─â a dat ├«n vileag defectul de lung─â durat─â al zonei euro: absen┼úa unei guvern─âri unice. Pentru c─â zona euro nu este ÔÇ×zona monetar─â optim─âÔÇť are nevoie de instrumente pentru a face fa┼ú─â a┼ča numitelor ÔÇ×┼čocuri asimetriceÔÇť, ┼čocuri care ├«i afecteaz─â pe membrii UE ├«n mod inegal, ├«n mod special de o Trezorerie ├«mputernicit─â s─â impoziteze ┼či s─â ├«mprumute, ┼či de o Banc─â Central─â care ar juca rolul ÔÇ×CreditoruluiÔÇť de ultim─â instan┼ú─â pentru b─âncile membre.

John Maynard Keynes a dorit s─â impun─â un trend ┼ú─ârilor cu surplus financiar ori ├«nspre un mai mare consumism, ori ├«nspre ac┼úiuni de ├«mprumut. Cu toate acestea, a primat vechea mentalitate: ÔÇ×c├«t consumi, at├«t pl─âte┼čtiÔÇť. Singura concesie c─âtre Keynes a fost crearea unui Fond Monetar Interna┼úional ├«n 1944 pentru a asigura, ├«n condi┼úii stricte, asisten┼ú─â pe termen scurt pentru ┼ú─ârile cu deficit. ├Än esen┼ú─â, aceasta e ┼či propunerea german─â de azi, ├«n contextul restr├«ns al monedei euro. Punctul de vedere al lui Schauble este concluzia tras─â din perspectivele deflec┼úioniste de viitor ale Germaniei. Stabilimentul financiar, de natur─â conservatoare al Germaniei, ar prefera ca alte ┼ú─âri UE, cu un buget deficitar serios, s─â revin─â la o normalitate financiar─â prin disciplin─â fiscal─â, reduceri ale nevoilor individuale ┼či cre┼čterea exportului. Problema ÔÇô cred liderii germani ÔÇô nu e cota ridicat─â a economiilor pe care le are ┼úara lor, ci alte zone euro cu consumism exacerbat.

Martin Wolf de la The Financial Times nu este, ├«ns─â, de acord cu aceast─â teorie, indic├«nd ┼či cazul Chinei: dou─â ┼ú─âri cu surplus masiv de economii sau de investi┼úii ┼či un enorm surplus de comer┼ú. Am├«ndou─â f─âc├«nd parad─â de ÔÇ×virtu┼úileÔÇť lor fiscale ┼či insist├«nd ca ┼ú─ârile cu deficit bugetar s─â stopeze cheltuielile financiare iresponsabile. Pe bun─â dreptate, Wolf vede acest argument ca incoerent din punct de vedere economic. ├Ängr─âm─âdind economii ├«ntr-un loc, nu faci dec├«t s─â creezi ┼čomaj ├«n altul. Marii economi ar trebui s─â consume mai mult, ├«ng─âduind astfel marilor consumatori s─â exporte mai mult, tr─âind astfel din propriile resurse, f─âr─â a mai fi condamna┼úi la stagnare. Cump─âtarea nu mai poate fi considerat─â o virtute, c├«nd nimeni nu mai e dornic s─â cheltuiasc─â.


Dar Schauble pune punctul pe i pe geopolitica UE. Elita politic─â european─â percepe Uniunea ca un pol ├«ntr-o lume multipolar─â. Dar ce este Europa? Mai pu┼úin dec├«t o federa┼úie, mai mult dec├«t o confedera┼úie, nu are un centru gravita┼úional sau frontiere strict delimitate. C├«nd un lider american, chinez sau rus ar dori s─â se adreseze Europei, cu cine vorbe┼čte? F─âr─â a avea o coeren┼ú─â intern─â sau o configura┼úie extern─â, Europa este pu┼úin mai mult dec├«t o expresie geografic─â. Pe scurt, propunerea lui Schauble se refer─â la faptul c─â zona euro trebuie restr├«ns─â la o dimensiune guvernabil─â. Cuvintele sale s├«nt pentru cei care prefer─â o construc┼úie solid─â, idealurilor.

Robert Skidelsky, membru al Camerei Lorzilor, profesor de economie emerit la Universitatea Warwick, autor al premiatei biografii a economistului John Maynard Keynes, ┼či membru ├«n bordul ┼×colii de Studii Politice de la Moscova.
Copyright: Project Syndicate, 2010.
www.project-syndicate.org 

traducere de Stela GIURGEANU

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
O influenceri┼ú─â urm─ârit─â de milioane de fani, acuzat─â c─â ┼či-a ucis iubitul. T├ón─âra mai fusese arestat─â pentru c─â l-a agresat fizic FOTO
Courtney Clenney, ├«n v├órst─â de 26 de ani, este o influenceri┼ú─â ┼či model OnlyFans din Statele Unite. Ea a fost arestat─â pentru crim─â, dup─â ce ┼či-a ├«njunghiat mortal iubitul, ├«n timp ce se certau.
image
Cum a primit un ┼čofer aer ├«n loc de combustibil la o benzin─ârie din Arge┼č. Ce nereguli a descoperit Protec┼úia Consumatorului
O pomp─â de combustibil la sta┼úia Fuel One din comuna arge┼čean─â C─âteasca contoriza costul cantit─â┼úii de combustibil livrate, ca ┼či c├ónd ar fi fost distribuit─â ├«n mod real, ├«ns─â ├«n fapt containerul de combustibil era gol, au descoperit dup─â un control efectuat miercuri 10 august inspectorii de la CJPC Arge┼č.
image
┼×oferi┼úa din Ia┼či care a ucis patru muncitori pe ┼čosea, acuzat─â de omor calificat. Declara┼úii uluitoare
O echip─â a firmei Citadin din subordinea Prim─âriei Ia┼či se afla la o lucrare, ├«ntr-o noapte de iunie, c├ónd a fost spulberat─â de ma┼čina condus─â de o femeie ├«n stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost r─âni┼úi.

HIstoria.ro

image
Pacea de la Bucure╚Öti (10 august 1913): ÔÇ×Ne-am jucat de-a Congresul de la VienaÔÇŁ
O surs─â interesant─â despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezint─â ├«nsemn─ârile celor dou─â personalit─â╚Ťi ale Partidului Conservator ÔÇô Titu Maiorescu ╚Öi Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.