Euro-deceniul

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Nevoia de Securitate jpeg

Dacă există Euro-loterie, Euro-goluri și Euro-pubele, de ce nu am avea și un Euro-deceniu, cel scurs de la aderare pînă acum? Zic că, prin comparație cu anul 2007, Uniunea e într-o stare mai proastă, pe cînd România arată mai bine. Înșiram săptămîna trecută beneficiarii principali ai ultimilor zece ani: agricultura, trînta anticorupție și Consiliul Concurenței. De-ar fi fost numai astea și tot am fi fost în cîștig. Mai avem, însă, domenii cu evoluții ceva mai pricăjite, mai ezitante, mai lente. Le-aș oferi cîte o mențiune în topul deceniului european al României.

Lucrătorul român este unul dintre cei mai zdraveni beneficiari ai aderării. Lucrătorul român de orice calificare, de la zilierii în agricultura Spaniei la medicii de familie pentru Anglia, de la inginerii IT pentru Germania pînă la tîmplarii și zidarii din Italia. Piața muncii a devenit pentru ei uriașă. Șansele le-au crescut exponențial. Au început cu drumurile de patru zile cu autocarul și acum, cu ajutorul unui alt campion al integrării europene (compania aeriană low cost), își pot permite să facă o navetă decentă, în cazul în care doresc. Cei mai mulți au început de jos, de la căpșune, în căldură, rupți de spate după o zi de muncă grea. Încet-încet, și-au deschis propriile firme în Vest sau acasă. În plus, ei sînt cei care fac cel mai interesant trafic de influență. Experiențele lor de viață, povestite la gura sobei cînd vin acasă de sărbători, influențează societatea asta într-un mod fundamental, o duc spre modernitate.

Într-un fel asemănător, elevul de liceu și studentul român sînt și ei mari beneficiari ai aderării. Copilul bun care vrea să învețe are acum la dispoziție oferte de negîndit acum zece ani. Bursele de studiu în străinătate sînt un fapt banal. În plus, pentru studenți, mai există și programul Erasmus, una dintre puținele reușite certe ale Uniunii Europene. Aș fi dat un zece pe linie influenței aderării asupra învățămîntului românesc, dar mă oprește Bologna. Setul ăla de măsuri de reformă, propus statelor membre, băgat în seamă mai degrabă de estici decît de occidentali și care nu a adus mare cîștig nimănui. Pînă la urmă, educația face parte dintre politicile care nu se reglementează la Bruxelles, ci ține de competența guvernelor naționale, așa că nu ar trebui să plasăm efortul de modernizare atît de necesar învățămîntului românesc în cîrca Uniunii. Nu e cazul.

Alți mari cîștigători ai ultimului deceniu îmi par a fi consultanții de pe piața proiectelor europene și beneficiarii lor. Cu chiu, cu vai, cu necazuri, cu ezitări, cu greșeli, cu un du-te-vino legislativ parcă fără sfîrșit, administrația publică românească a dus cît de cît la capăt absorbția fondurilor de coeziune. Sistemul este încă departe de a fi perfect funcțional. Multe sînt motivele, le-am tot enumerat și analizat în ăștia zece ani. Cu toate astea, panoul cu steagul Uniunii și cu datele financiare ale investiției nu este o prezență deloc rară în peisajul rural sau urban românesc. Știu oameni care aproape au albit de la necazurile și birocrația provocate de un proiect european prost administrat la Autoritatea de Management sau la Organismul Intermediar. Dar la fel de bine știu destule proiecte care au mers bine, care au schimbat esențial viața unor oameni sau peisajul unui oraș. De la un centru de zi pentru copii de țigani din Colentina pînă la refacerea Cetății Alba Iulia. De la un apartament în care se întîlnesc persoane cu handicap în Tîrgoviște la renovarea Arcului de Triumf și a Palatului Patriarhiei. Cu gîndul, totuși, la incoerența din sistem, cred că domeniul merită mai degrabă o diplomă de participare decît o mențiune de merit.

Pînă la urmă, nu cred că făcurăm o afacere proastă cu aderarea asta. La zece ani după ea, ajung la concluzia din debutul acestui text: România arată mai bine, Europa e într-o formă ceva mai proastă. Așa că, deși ne-au luat în club ca piață de desfacere și pentru a ne cumpăra pe nimica toată industria înfloritoare construită de Ceaușescu (ați mai auzit teoria asta, nu?), pînă la urmă i-am păcălit. După zece ani, noi avem parcă mai puține riduri.

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Nord Stream FOTO Shutterstock jpg
Atacul asupra Nord Stream: ipotezele sabotajului. Cele două certitudini
Teza „sabotajului” este puternic privilegiată pentru a explica scurgerile spectaculoase de gaze din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 în Marea Baltică.
SUA iau în considerare mai multe scenarii privind escaladarea războiului FOTO SHUTTERSTOCK
Statele Unite intenționează să impună sancțiuni împotriva celor care ajută Rusia să cumpere arme
Statele Unite intenționează să impună sancțiuni împotriva celor care ajută Rusia să achiziționeze arme și tehnologii pentru utilizarea lor ulterioară în Ucraina, ca parte a operațiunii militare speciale (SVO).
Avion spion jpg
Zburând deasupra României, Aliații supraveghează mișcările arsenalului balistic nuclear al Moscovei
După ce Putin a amenințat cu folosirea armei nucleare, Aliații au trimis deasupra României avioane spion care au acum ca principală misiune supravegherea sistemelor de rachete balistice din subordinea Kremlinului

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.