Euro-deceniul

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Nevoia de Securitate jpeg

Dacă există Euro-loterie, Euro-goluri și Euro-pubele, de ce nu am avea și un Euro-deceniu, cel scurs de la aderare pînă acum? Zic că, prin comparație cu anul 2007, Uniunea e într-o stare mai proastă, pe cînd România arată mai bine. Înșiram săptămîna trecută beneficiarii principali ai ultimilor zece ani: agricultura, trînta anticorupție și Consiliul Concurenței. De-ar fi fost numai astea și tot am fi fost în cîștig. Mai avem, însă, domenii cu evoluții ceva mai pricăjite, mai ezitante, mai lente. Le-aș oferi cîte o mențiune în topul deceniului european al României.

Lucrătorul român este unul dintre cei mai zdraveni beneficiari ai aderării. Lucrătorul român de orice calificare, de la zilierii în agricultura Spaniei la medicii de familie pentru Anglia, de la inginerii IT pentru Germania pînă la tîmplarii și zidarii din Italia. Piața muncii a devenit pentru ei uriașă. Șansele le-au crescut exponențial. Au început cu drumurile de patru zile cu autocarul și acum, cu ajutorul unui alt campion al integrării europene (compania aeriană low cost), își pot permite să facă o navetă decentă, în cazul în care doresc. Cei mai mulți au început de jos, de la căpșune, în căldură, rupți de spate după o zi de muncă grea. Încet-încet, și-au deschis propriile firme în Vest sau acasă. În plus, ei sînt cei care fac cel mai interesant trafic de influență. Experiențele lor de viață, povestite la gura sobei cînd vin acasă de sărbători, influențează societatea asta într-un mod fundamental, o duc spre modernitate.

Într-un fel asemănător, elevul de liceu și studentul român sînt și ei mari beneficiari ai aderării. Copilul bun care vrea să învețe are acum la dispoziție oferte de negîndit acum zece ani. Bursele de studiu în străinătate sînt un fapt banal. În plus, pentru studenți, mai există și programul Erasmus, una dintre puținele reușite certe ale Uniunii Europene. Aș fi dat un zece pe linie influenței aderării asupra învățămîntului românesc, dar mă oprește Bologna. Setul ăla de măsuri de reformă, propus statelor membre, băgat în seamă mai degrabă de estici decît de occidentali și care nu a adus mare cîștig nimănui. Pînă la urmă, educația face parte dintre politicile care nu se reglementează la Bruxelles, ci ține de competența guvernelor naționale, așa că nu ar trebui să plasăm efortul de modernizare atît de necesar învățămîntului românesc în cîrca Uniunii. Nu e cazul.

Alți mari cîștigători ai ultimului deceniu îmi par a fi consultanții de pe piața proiectelor europene și beneficiarii lor. Cu chiu, cu vai, cu necazuri, cu ezitări, cu greșeli, cu un du-te-vino legislativ parcă fără sfîrșit, administrația publică românească a dus cît de cît la capăt absorbția fondurilor de coeziune. Sistemul este încă departe de a fi perfect funcțional. Multe sînt motivele, le-am tot enumerat și analizat în ăștia zece ani. Cu toate astea, panoul cu steagul Uniunii și cu datele financiare ale investiției nu este o prezență deloc rară în peisajul rural sau urban românesc. Știu oameni care aproape au albit de la necazurile și birocrația provocate de un proiect european prost administrat la Autoritatea de Management sau la Organismul Intermediar. Dar la fel de bine știu destule proiecte care au mers bine, care au schimbat esențial viața unor oameni sau peisajul unui oraș. De la un centru de zi pentru copii de țigani din Colentina pînă la refacerea Cetății Alba Iulia. De la un apartament în care se întîlnesc persoane cu handicap în Tîrgoviște la renovarea Arcului de Triumf și a Palatului Patriarhiei. Cu gîndul, totuși, la incoerența din sistem, cred că domeniul merită mai degrabă o diplomă de participare decît o mențiune de merit.

Pînă la urmă, nu cred că făcurăm o afacere proastă cu aderarea asta. La zece ani după ea, ajung la concluzia din debutul acestui text: România arată mai bine, Europa e într-o formă ceva mai proastă. Așa că, deși ne-au luat în club ca piață de desfacere și pentru a ne cumpăra pe nimica toată industria înfloritoare construită de Ceaușescu (ați mai auzit teoria asta, nu?), pînă la urmă i-am păcălit. După zece ani, noi avem parcă mai puține riduri.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

banner mircea diaconu lumanare png
Cum a apucat regretatul Mircea Diaconu pe calea actoriei? Povestea neștiută de mulți
Regretatul actor Mircea Diaconu are o poveste de viață remarcabilă. A activat atât în lumea filmului, cât și pe scena politică, iar în urmă cu ceva timp povestea cum a ajuns să devină unul dintre cei mai mari actori ai țării noastre.
Ioan Varga, întâlnire cu Papa Francisc. Foto Fanatik
mircea diaconu jpg
Ce religie avea, de fapt, Mircea Diaconu? Marele actor a murit răpus de cancerul la colon
Regretatul actor și om politic s-a stins din viață joi, 14 decembrie, din cauza unei lupte dure pe care a dus-o cu cancerul de colon. Mircea Diaconu a fost unul dintre cei mai remarcabili actori ai țării noastre, a cărui moarte o deplâng acum mulți. Înainte de a trece în neființă, acesta a vorbit de
vant puternic Inquam Photos jpg
Vremea duminică, 15 decembrie. A fost emis un Cod galben de ceață și vânt puternic
Duminică, 15 decembrie, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis avertizări de Cod galben pentru vânt puternic și ceață, valabile în mai multe județe din țară. Condițiile meteo vor afecta în special zonele de munte și câteva regiuni din vestul și centrul țării.
Mark Rutte   Volodimir Zelenski Foto NATO jpg
Zelenski va discuta cu liderii europeni și șeful NATO despre trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina - SURSE
Liderii europeni plănuiesc să se întâlnească miercuri seara la Bruxelles cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta planurile de pace și posibila desfășurare a forțelor de menținere a păcii în Ucraina.
bucuresti storia jpg
Unde să locuiești în siguranță în București: top cartiere sigure și zonele unde se recomandă prudență
În București, percepția asupra siguranței variază considerabil de la un cartier la altul. Potrivit analizei realizate de Storia.com, folosind indexul T.R.A.I. (Transparent, Relevant, Actual, Informativ), locuitorii Capitalei pot identifica
adriana bahmuteanu
„Frații mai mari, frații vitregi, ne-au jefuit”. Adriana Bahmuțeanu, un nou atac la adresa lui Honorius Prigoană
Adriana Bahmuțeanu, fosta soție a lui Silviu Prigoană, a declanșat procedurile pentru succesiune. Aceasta este indignată de faptul că Honorius Prigoană, fiul fostului său soț, nu îi permite să își vadă copiii.
Craiova Sepsi (Sportpictures) jpg
cristina siscanu facebook jpg
Cristina Șișcanu, pusă la zid după ce a ieșit în oraș cu mama și soacra: „Mi se pare ceva ciudat.”
Din ce în ce mai mulți internauți o pun la zid pe Cristina Șișcanu, jurnalista care de o bună perioadă de timp face diverse reclamă la produse de îmbrăcăminte și nu numai. Faptul că a profitat de o ieșire în oraș cu familia pentru a-și prezenta ținuta și a anunța de pe ce site a comandat-o a stârnit