„Eu vreau egalitate, dar nu pentru căței”

Publicat în Dilema Veche nr. 877 din 28 ianuarie - 3 februarie 2021
Oare cînd am început să arătăm așa de aiurea la lumina naturală? jpeg

În ultima vreme, un val de discuții a fost generat de situația planului de școlarizare – pentru cine nu e la curent, acesta se referă la repartizarea claselor la nivel județean și național pe școli, în funcție de cum își previzionează acestea pentru anul școlar viitor necesarul, dar mai ales în funcție de evoluția demografică. Spus pe scurt, în fiecare an, inspectoratele școlare aprobă un număr de clase pentru fiecare unitate școlară, avînd ca reper numărul total de elevi existenți la nivel de județ, iar apoi acestea sînt trimise spre aprobare ministerului. Sigur, în mod special pot fi afectate clasele de început de ciclu, astfel că uneori, fiind populația școlară în scădere, unei școli i se aprobă un număr mai mic de clase I, a V-a sau a IX-a față de anul precedent. De menționat că în acest calcul, pentru liceu, intră și profilurile. Eventualele „tăieri” de clase față de anii precedenți afectează, desigur, în lanț, normele didactice. Dar nu modul în care se realizează acest calcul este acum principalul meu subiect de pus sub lupă.

Desigur, școlile de top sau de fițe (nu vizez neapărat sinonimia acestor termeni, deși în multe cazuri ea se aplică) ar putea mereu să previzioneze creșterea numărului de clase, pentru că cererea din partea beneficiarilor în ceea ce le privește este mereu mare. Dar e lesne de înțeles de ce, totuși, nu se pot aloca mereu mai multe clase acestor școli și de ce e nevoie de o ponderare permanentă. Numărul de clase alocate se calculează prin raportare la numărul minim, respectiv maxim de elevi prevăzuți de legislație. Astfel, se încearcă asigurarea unui echilibru. E evident că nu toți elevii care absolvă clasa a VIII-a pot merge la același liceu, chiar dacă și-ar dori toți acest lucru.

Sînt multe aspecte de discutat despre acest mecanism, începînd de la cum sînt gîndite profilurile, mai mult sau mai puțin restrictiv sau schematic, pentru a asigura o plajă de orientări cît mai diverse, pînă la modul în care unele specializări la nivel de nișă, mai ales cele vocaționale, sînt distribuite la nivel național.

În acest context, anul acesta a adus o modificare față de anii precedenți, respectiv reducerea numărului de elevi pe baza căruia se poate forma o clasă de la 28 la 26 pentru clasele cu profil teoretic, respectiv de la 28 la 24 pentru clasele cu profil tehnologic, profesional și vocațional. Este vorba despre clasele a IX-a de liceu. Efectul, desigur, este asigurarea unui număr mai mare de clase la nivel național.

Din puncul meu de vedere este o măsură binevenită, o spun de la firul ierbii, cu perspectiva de profesor, pentru că toată lumea de bun-simț știe că se lucrează mult mai greu, cu eficiență mai redusă, cu clasele numeroase, decît cu clasele cu număr redus de elevi. Ba mai mult, eu aș vedea necesitatea reducerii numărului maxim de elevi, de fapt, și nu doar la liceu, ci și la gimnaziu și la ciclul primar, aici voind eu de fapt să ajung.

Dacă ne dorim niște reforme în spiritul creșterii calității, și la acest nivel al politicilor educaționale cred că trebuie lucrat, pentru a se asigura o eficiență a actului pedagogic. Sigur, sînt costuri în discuție, dar calitatea nu vine niciodată gratis în sisteme instituționalizate, ci cu alocări de fonduri. Implicit este nevoie de mai multe cadre didactice, respectiv de o gestionare a spațiilor existente și de găsirea unor soluții pentru crearea de spații noi, poate.

Problema este legată și de modul în care se realizează repartizarea elevilor în anumite clase. În momentul de față, așa cum arată lucrurile, se creează unele disfuncții care mie mi se par scandaloase. Există acele școli de top în care se polarizează opțiunile privind anumiți profesori, care generează un mecanism de presiune și de control foarte pervers și pe care mi-ar plăcea să-l văd desființat pe timpul vieții mele profesionale, înlocuit fiind cu unul mai echilibrat și mai transparent. La ce mă refer?

Mă refer la lupta pentru a se intra în anumite clase, la anumiți profesori. Cu toții am auzit de situații în care părinții voiau ca la clasa în care a intrat copilul într-a IX-a să predea X profesor de limba și literatura română sau de matematică. Sau ca diriginte să fie Y profesor. Aici de obicei se ajunge la un consens în catedre, cu o rotație eventual, în acord cu direcțiunile, deși încă sînt destule cazuri în care anumiți profesori iau mereu clasa de info, de exemplu, sau pe cea de științe, iar alții nu ajung niciodată să predea decît la clasele considerate mai slabe. Și nu neapărat pentru că și ei sînt mai slabi, ci pentru că s-a creat deja un mecanism de percepție și de etichetare.

Mai complicat și revoltător este însă cazul claselor de învățămînt primar. Clasele din anumite școli – de fițe, cum le numesc eu – unde există cîte un învățător-doi considerați de opinia publică dumnezei, în ale căror clase doresc toți părinții influenți să își înscrie copiii. Astfel, se creează liste de așteptare cu ani înainte, învățătorii respectivi avînd de spus un cuvînt mai greu sau mai puțin greu, după caz, în privința listei finale. Părinții își fac flotante pentru a putea înscrie copiii în școlile acestor învățători, iar direcțiunile unităților respective caută să mascheze modul de distribuție în aceste clase prin eventuale criterii interne de acces. Acești învățători au, cum spuneam, statut de dumnezei și ulterior au acces la privilegii la care alții nu pot spera.

Nu mă interesează prea tare calitatea profesională a acestor profesori. Unii o au, alții își creează aura doar pe baza unei maniere constrîngătoare și, de fapt, foarte conservatoare de practicare a profesiei. Modelul severității, al temelor multe și grele, în dezacord total cu principiul dezvoltării de competențe. Ce mă interesează însă, și mi-ar plăcea să nu mai existe, este influența pe care părinții o pot exercita în aceste cazuri, precum și maniera discreționară în care directorii acestor școli înțeleg să conducă. Pentru că ei sînt cei care permit sau nu aceste practici. Un director slab sau interesat este la mîna părinților influenți și a acestor cadre didactice – vedete – dumnezei. Aș vrea să văd acești învățători, de exemplu, preluînd și clasele cu elevi din familii mai modeste, pe cei poate mai puțin dotați. Să își dea acolo măsura propriei excelențe. Să fie dreptatea și pentru căței, nu doar pentru zei.

Horia Corcheș este scriitor și profesor de limba și literatura română.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase cu uriaşul pod de la Brăila după montarea tablierului metalic de 22.000 de tone FOTO
Marţi, 28 iunie, a fost montat ultimul dintre cele 86 de segmente de tablier metalic la podul suspendat de la Brăila, informează  CNAIR. Podul peste Dunăre de la Brăila va fi cel mai mare pod suspendat din România şi al treilea din Europa.
image
Primele imagini cu racheta rusească  X-22 care loveşte centrul comercial din Kremenciuk - VIDEO
Au apărut primele imagini cu racheta care loveşte centrul comercial din Kremenciuk. Este vorba despre o rachetă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puţin 18 persoane şi-au pierdut viaţa.
image
Sentinţă în cazul lui Andrei, băiatul de 13 ani omorât în bătaie pentru o fată, în centrul Mangaliei
În urmă cu doi ani, Andrei (13 ani) a fost bătut pe o stradă din Mangalia de un alt tânăr. La scurt timp, victima a murit.

HIstoria.ro

image
Nașterea Partidului Țărănesc, în tranșeele de la Mărășești
În Primul Război Mondial, Mihalache se înscrie voluntar ca ofiţer în rezervă și se remarcă prin curaj și prin vitejie peste tot, dar mai cu seamă la Mărășești. Regele Ferdinand însuși îi prinde în piept ordinul „Mihai Viteazul“ pentru faptele sale de eroism.
image
Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...
Istoria nu se scrie cu autoprotectoarele „dacă...” și „poate că...”. Nimeni nu poate dovedi, chiar cu documente istorice atent selectate, că „dacă...” (sunteţi liberi să completaţi Dumneavoastră aici), soarta României ar fi fost alta, mai bună sau mai rea. Cert este că ultimatumurile sovietice din 26-27 iunie 1940 și deciziile conducătorilor români luate atunci au avut efecte puternice imediate, dar și pe termen lung.
image
Cine a fost Mary Grant, englezoaica devenită simbol al Revoluției de la 1848 din Țara Românească
„România revoluționară”, creația pictorului Constantin Daniel Rosenthal, este unul dintre cele mai reprezentative tablouri ale românilor, simbol al Revoluției de la 1848. Românca surprinsă în tabloul care a făcut istorie a fost, de fapt, la origini, o englezoaică pe nume Mary Grant.