Et in Arcadia ego

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 935 din 10 ÔÇô 16 martie 2022
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg

Dincolo de dona╚Ťii, m-am ├«ntrebat ce pot face, ├«n aceste zile, pentru a contribui, m─âcar ├«n ordinea unei energii bune, la limitarea cruzimii acestui r─âzboi care se ├«ntinde ca o plag─â al─âturi de grani╚Ťa noastr─â. Ceea ce pot face este s─â scriu, de aceea mi-am propus s─â scriu c├«t voi putea despre aceast─â nebunie, c─âut├«nd s─â o asociez ╚Öi specificului rubricii, educa╚Ťia. Desigur, f─âr─â preten╚Ťii de strateg militar, c─âci nu am astfel de competen╚Ťe, ci din perspectiv─â strict uman─â.

├Äntr-un manual de clasa a IX-a exist─â un text al lui Ov. S. Crohm─âlniceanu, asociat temei Lumi fantastice. Este un text SF, ÔÇ×Roadele unei diploma╚Ťii bine chibzuiteÔÇŁ. Este un text cu multiple deschideri didactice ╚Öi etice, pe care ├«l po╚Ťi cu u╚Öurin╚Ť─â utiliza pentru a explica elevilor care-i faza cu R─âzboiul Rece, la care cred, de altfel, c─â s-a g├«ndit ╚Öi Crohm─âlniceanu c├«nd a scris textul, publicat ├«n volumul Istorii insolite din 1980. Pe planeta Arcadia, de peste nou─â decenii domne╚Öte pacea. Cele dou─â emisfere ale planetei s├«nt ├«ntr-un echilibru asigurat de tratate de pace, ├«n spatele c─ârora se ascunde o continu─â curs─â a ├«narm─ârii ╚Öi a spionajului reciproc. Arcadienii s├«nt fiin╚Ťe cu dou─â fe╚Ťe, ├«n sens literal, pozi╚Ťionate simetric, trimitere subtil─â la noi, oamenii, care le avem ├«n sens figurat. O particularitate a lor este ╚Öi comunicarea telepatic─â, dezvoltat─â diferen╚Ťiat, liderii celor dou─â emisfere fiind singurii care o pot ├«ntrebuin╚Ťa la capacitate maxim─â ╚Öi care o pot controla, astfel ├«nc├«t s─â nu ├«i zdrobeasc─â psihologic, c─âci este cople╚Öitor s─â prime╚Öti ├«n tine ├«ntregul univers, la nivel de nuan╚Ťe, al g├«ndurilor ╚Öi tr─âirilor alter-ului t─âu.

De ce acest nume al planetei, Arcadia? ╚śti╚Ťi, desigur, iar eu reiau pe scurt explica╚Ťia. Actualmente, Arcadia este o zon─â administrativ─â din Peloponez, Grecia. Dar numele ei este legat mai ales de cunoscuta expresie Et in Arcadia ego. Se spune c─â, ├«n Grecia antic─â, Arcadia era un ╚Ťinut bucolic al armoniei ╚Öi p─âcii, t─âr├«m idilic locuit de oameni cu o etic─â ├«nalt─â, cu o puritate sufleteasc─â deplin─â. (M─â opresc din scris la articol pu╚Ťin, pentru c─â merge mereu online c├«te o emisiune TV cu ╚Ötiri despre Ucraina. ├Än acest moment v─âd o imagine cu o sumedenie de oameni masa╚Ťi sub un fel de pod, unde se ad─âpostiser─â, care ├«ntre timp s-a d─âr├«mat pe jum─âtate, sub bombardamente.) Revin la Arcadia. Expresia a ajuns astfel, cu timpul, s─â desemneze experien╚Ťa fericirii tr─âite c├«ndva, r├«vnite, trecute. De╚Öi explica╚Ťiile sensului expresiei s├«nt disputabile totu╚Öi, ea a r─âmas mai ales cu aceste semnifica╚Ťii ├«n mentalul colectiv ╚Öi ├«n retorica uzual─â. ╚śi a generat, de-a lungul timpului, reprezent─âri artistice diverse, poate cea mai cunoscut─â fiind pictura lui Nicolas Poussin, P─âstori ├«n Arcadia, din anii 1637-1638.

E lesne de ├«n╚Ťeles, deci, c─â numele planetei imaginate de Crohm─âlniceanu are o semnifica╚Ťie simbolic─â, incluz├«nd o doz─â de ironie subtil─â, c─âci pacea, pe aceast─â planet─â, de╚Öi este asigurat─â, are pe fundalul ei nu ├«nalte repere morale, ci calcule diplomatice complicate ╚Öi aparent fragile, oric├«nd put├«nd fi escaladat─â violen╚Ťa. Totu╚Öi, echilibrul este men╚Ťinut, chiar dac─â artificial.

Ei bine, pa╚Önica planet─â cu arcadieni este, la un moment dat, atacat─â de o specie extraterestr─â. (M─â opresc din nou din scris, atent la ╚Ötiri. V─âd o femeie care pl├«nge. A intrat ├«n Rom├ónia cu copilul ei. Vorbe╚Öte despre faptul c─â aveau o via╚Ť─â fericit─â, o familie fericit─â. So╚Ťul i-a r─âmas ├«n ╚Ťar─â, s─â lupte. Sper─â s─â ├«l mai revad─â. Ce ╚Öi-or fi spus la desp─âr╚Ťire? Ce spui c├«nd poate e ultima dat─â c├«nd ├«i mai po╚Ťi spune ceva cuiva drag?) Dar din nou ├«n Arcadia. Specia care atac─â planeta li se pare arcadienilor dizgra╚Ťioas─â, fizic vorbind: par fiin╚Ťe incomplete, neterminate, pentru c─â nu au un corp simetric. Nu au dou─â nasuri, patru ochi, patru urechi, dou─â guri etc. Pe partea opus─â a chipului au doar p─âr. A╚Ťi prins ideea. Ceea ce se ├«nt├«mpl─â mai departe este legat de opera╚Ťiunile de ap─ârare. C├«nd o emisfer─â este atacat─â, aceasta se ap─âr─â ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â resping─â inamicul, apoi ├«╚Öi informeaz─â coplanetarii din cealalt─â emisfer─â c─â au reu╚Öit datorit─â unei arme noi, promi╚Ť├«ndu-le s─â le trimit─â planurile ei. De fiecare dat─â, cei din emisfera cealalt─â r─âspund c─â nu e nevoie, au deja acele planuri. ├Än fapt, uni╚Ťi acum sub amenin╚Ťarea unei for╚Ťe exterioare invadatoare, fuseser─â mereu ├«n competi╚Ťia ├«narm─ârii, ├«n procesul de spionaj, ├«╚Öi cuno╚Öteau reciproc secretele, armele ascunse, strategiile. Odat─â respins definitiv du╚Ömanul, r─âm├«ne doar s─â-╚Öi refac─â tratatele de asigurare a echilibrului, cu noile date scoase la iveal─â pe fa╚Ť─â, datorit─â sau din cauza invaziei extraterestre.

├Än fapt, textul lui Crohm─âlniceanu este despre planeta noastr─â. Arcadienii s├«ntem noi, invadatorii extratere╚Ötri s├«ntem tot noi. S├«ntem incapabili s─â fim umani p├«n─â la cap─ât ╚Öi ├«n toate privin╚Ťele, to╚Ťi, unitar. Cum ar putea ar─âta lumea asta dac─â ├«n ea echilibrul s-ar a╚Öeza natural, f─âr─â interese de grup, regionale, na╚Ťionale sau de care-or mai fi ele, f─âr─â lupt─â pentru suprema╚Ťii, ci doar cu dragoste pentru bine, frumos, pace ╚Öi via╚Ť─â? Este o utopie ╚Öi, ├«n fapt, s├«ntem mai apropia╚Ťi, ├«n ac╚Ťiunile noastre globale, de formule distopice dec├«t de cele utopice.

(M─â opresc din nou. La televizor este redat─â o scen─â cu civili ucraineni care protesteaz─â ├«n fa╚Ťa unor solda╚Ťi ru╚Öi. Cei din urm─â deschid focul ╚Öi un ucrainean cade secerat. O alt─â scen─â, apoi, cu un copil de c├«╚Ťiva ani, scos dintre d─âr├«m─âturi. Apoi, scene cu Putin, flori pe mas─â ╚Öi stewardese. M─â cutremur, ├«nc─â o dat─â. Cum po╚Ťi s─â mai respiri ╚Ötiind c─â ordinele tale duc la ucidere, la luarea vie╚Ťilor, la teroare? Mi-este peste putin╚Ť─â s─â ├«n╚Ťeleg. M─â opresc, fumez o ╚Ťigar─â, privesc ├«n gol spre pere╚Ťii buc─ât─âriei. Ne lupt─âm prin educa╚Ťie, prin art─â, prin literatur─â s─â devenim mai umani, mai buni. ╚śi nu reu╚Öim. Mereu ne ├«ntoarcem, ca umanitate, la instinctualitatea noastr─â animalic─â primar─â, violent─â, non-empatic─â. Arcadia antic─â nu este pentru noi, putem doar s─â r─âm├«nem la expresia Et in Arcadia ego.)

Horia Corche╚Ö este scriitor ╚Öi profesor de limba ╚Öi literatura rom├ón─â.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experien┼úa unui turist ├«n Cluj: ÔÇ×Nu pare din Rom├ónia. Arat─â ├«ntr-un fel... ÔÇť
Un turist a relatat impresiile sale dup─â ce a vizitat Clujul ┼či spune c─â ora┼čul arat─â diferit de alte localit─â┼úi din Rom├ónia. Turistul a f─âcut mai multe remarci ┼či a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
De┼či temperaturile scad u┼čor, c─âldura extrem─â face ravagii ├«n Rom├ónia. Dup─â valul de aer tropical, meteorologii anun┼ú─â furtuni violente.
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.