Este Rusia de azi Germania anului 1938?

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Agresiunea de la sfîrşitul săptămînii trecute asupra Ucrainei a trezit amintiri urîte în Europa. Defilarea unei armate „victorioase“ pe teritoriul recunoscut al unui alt stat, însoţită de susţinerea cel puţin unei părţi importante a populaţiei locale a semănat destul de mult cu anexarea Austriei de către Germania nazistă, în 1938. Sau a Regiunii Sudete. O imagine la care se adaugă, desigur, cea a „slăbiciunii Occidentului“ în faţa unei puteri agresoare. Tabloul ameninţător este însoţit de resuscitarea naţionalismului şi a extremismului de dreapta în Vestul Europei.

Şi totuşi, există o deosebire între Germania din 1938 şi Rusia de acum – una care ar putea explica, în parte, perplexitatea Occidentului. Şi, după posibila explicaţie, vine întrebarea: cum poate fi Rusia sancţionată pentru ceea ce s-a întîmplat? Iar dacă nu va fi, ne întoarcem la momentul 1938? Să le luăm pe rînd.

Mai întîi de toate, atacul din week-end la adresa Crimeei a fost ceva mai grav şi mai complicat decît un simplu act de agresiune. A fost, în realitate, un act banditesc, dacă nu chiar terorist. Au acţionat forţe fără însemne, dar care vorbeau ruseşte. Asemenea persoane înarmate sînt, în realitate, în afara legii, chiar şi a legilor războiului.  

Conform tratatelor internaţionale, ofiţerii şi soldaţii nu pot fi făcuţi responsabili, chiar şi cînd desfăşoară un război de agresiune – bineînţeles, dacă nu comit crime de război. Cei responsabili, în cazul războaielor de agresiune, vor fi, pînă la urmă, decidenţii politici (în cazul în care pierd războiul, s-ar putea spune, în mod cinic...). Nimeni nu se poate întoarce însă împotriva soldaţilor şi a ofiţerilor.

Lucrurile se schimbă fundamental cînd atacul este executat de persoane fără însemne. Aceia nu mai sînt ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi. Aceia sînt bandiţi înarmaţi sau terorişti şi nu se pot bucura de protecţia convenţiilor internaţionale privind războiul.  

Un asemenea act de agresiune, mai degrabă un act banditesc sau chiar terorist, decît un act militar săvîrşit de un stat în sprijinul intereselor sale, este fără precedent, cel puţin în Europa. Şi nu este de mirare că a prins pe nepregătite puterile europene, Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică.

Tocmai caracterul cu totul nou al unei asemenea acţiuni, în afara oricăror tratate internaţionale, ridică numeroase întrebări privind felul în care Rusia poate fi ţinută responsabilă. În definitiv, toată lumea vede că atacul a avut loc sub egida ei, dar dovezile directe lipsesc. Va avea Occidentul puterea de a caracteriza ocuparea Crimeei drept un act terorist, cu toate consecinţele care decurg de aici? Unde va duce un asemenea gest?

Pînă una-alta, piaţa şi-a spus cuvîntul – rubla s-a devalorizat puternic, la începutul săptămînii, bursa de la Moscova căzuse cu 13%, iar acţiunile Gazprom – cu 12,45%. Pur şi simplu, Rusia a plătit deja un preţ destul de piperat după acţiunile din Crimeea.  

Dar Rusia poate acţiona, ca răspuns, pîrghia gazului. Cît de eficientă este, totuşi, aceasta? Dacă Rusia opreşte robinetul, se opresc şi banii care curg dinspre Europa spre Rusia. Jumătate din veniturile statului rus sînt rezultate din exporturile de hidrocarburi. Iar Europa este principalul client, cu toate eforturile companiilor ruseşti de a se reorienta către China.  

Cine de cine depinde, aşadar, în povestea gazelor? Adevărat este că un sfert din necesarul de gaze al Europei este asigurat de Rusia. (Dar şi 35% din necesarul Germaniei, motorul economic al Europei, ceea ce contează.) Aceasta înseamnă însă 80% din exporturile  Gazprom. Dependenţa este, cel puţin, reciprocă, dacă nu cumva uşor în favoarea Europei. 

Altceva însă i-ar durea mai tare şi mai tare pe liderii ruşi: un set se sancţiuni economice, mergînd pînă la blocarea conturilor din băncile europene, ale persoanelor din angrenajul puterii de la Moscova, şi anularea vizelor. Să vedeţi atunci presiune din partea oligarhilor la adresa lui Putin! În Ucraina, cel puţin, a mers. Imediat după sancţiunile economice, Ianucovici a acceptat compromisul cu opoziţia, doar că lucrurile au scăpat de sub control – şi aici un rol important l-au avut şi forţele naţionaliste şi de extremă dreapta din Ucraina.  

Va merge şi în cazul Rusiei? Poate că da. Numai că aici decizia este ceva mai dificil de luat, date fiind dimensiunile cu totul diferite ale „afacerii Europa – Rusia“. Discutăm despre foarte mulţi bani şi despre interese colosale.  

Problema este că ruşii nu puteau să-şi plaseze sau chiar să-şi ascundă banii în Europa fără complicitatea europenilor – a celor mai puternici dintre ei, desigur. Discutăm despre politicieni de vîrf, bancheri, manageri de top.  

Aşa s-ar putea explica diferenţa dintre abordarea americană, favorabilă instituirii imediate a sancţiunilor economice şi ezitările Europei – cel puţin aceasta era situaţia în momentul scrierii acestor rînduri. 

Alegerea Europei este grea. Dacă lasă lucrurile în voia lor, nimic nu garantează că atacuri banditeşti, precum cel la adresa Crimeei, nu se vor mai repeta. Şi poate chiar în inima intereselor economice ale Uniunii Europene din răsăritul continentului. Dacă Europa acţionează, un nou Război Rece se arată la orizont. Iar printre victime s-ar putea să se numere şi onorabile persoane din partea occidentală, băgate prea mult în afacerile cu banii ruseşti.

Şi, dacă tot ne referim la anul 1938: ne vom agăţa de iluzia că, odată ce va obţine, într-un fel sau altul, recunoaşterea controlului de facto asupra Crimeei, Rusia se va opri aici şi va deveni un partener frecventabil? Tocmai un asemenea gen de iluzie a costat Europa un război devastator.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

1031545422 jpg
Reformiști și antireformiști
Prima reforma semnificativă a fost în perioada 1996-2000, atunci cînd companiile de stat înregistrau pierderi și datorii foarte mari, care riscau să blocheze economia.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Nu merge bine”
În fapt, Brexit-ul a fost o lecție și un avertisment.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Cîinii și românii
Ascult şi aud, în întuneric, mesajul, totodată imemorial şi eschatologic, al destinului naţional.
Frica lui Putin jpeg
Dumnezeu ca bun de consum
În tot cazul, omul tradițional știa cărui dumnezeu să se închine și cum s-o facă. N-avea de ales decît în ce fel să urmeze tabla valorilor prescrise.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Prizonieri în rang secund?
După ce ne-am enervat și am jurat boicoturi, ne-am potolit repede. N-am boicotat nimic.
m simina jpg
Gara din New York
Dar Grand Central Terminal a avut noroc.
Iconofobie jpeg
Capitale…
În condiţiile unei dinamici culturale fireşti, şi Iaşiul, implică autorul, ar putea avea un destin similar, eliberîndu-se – o dată pentru totdeauna – de complexul „trădării” de la 1859...
„Cu bule“ jpeg
Cuvinte de mimă
Una e să mimezi cuvîntul pinguin, alta e să înlesnești ghicirea unor cuvinte ca destoinic sau adică, de fapt sau păi.
HCorches prel jpg
A construi nu înseamnă neapărat a desființa mai întîi
Se știe cît de puțin stagiu pedagogic se face la orice facultate, pentru a se obține calificarea de profesare în învățămînt.
p 7 Departamentul de Justitie WC jpg
Patrioți doar cu vorba
Cine sînt patrioții și cine sînt tiranii? Efortul de a răspunde la această întrebare va decide dacă America rămîne unită într-un stat de drept sau capitulează în fața violenței devastatoare.
radu naum PNG
Arbitrii români au orbul găinilor?
O veche zicală a meseriei pretinde că un deţinător de fluier trebuie să aibă auzul selectiv (la boscorodelile jucătorilor).
Comunismul se aplică din nou jpeg
Geografia dintotdeauna
Tim Marshall spune că „geografia nu dictează cursul tuturor evenimentelor” și încearcă să nu cadă în capcana unui determinism geografic (care ar putea fi asemănător, nu-i așa, cu determinismul economic marxist).
O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.

Adevarul.ro

image
Misterioasa moarte de la Sanremo. Iubitul cântăreței Dalida, găsit împușcat în cap, în camera de hotel VIDEO
Cazul a șocat Italia în anii ʼ60, dar a fost clasat ca sinucidere. Peste 40 de ani, poliția a reluat investigația, dar misterul încă persistă.
image
Fumatul interzis minorilor în spații publice. Proiectul, adoptat de Senat
Inițiativa legislativă a fost adoptată tacit de Senat, luni, iar aceasta prevede că minorii nu mai pot fuma în parcuri, pe drumurile publice sau alte zone publice, fiind pasibili de amenzi până la 500 de lei.
image
Primul moment al cutremurului din Turcia, surprins de camera unei mașini VIDEO
Primul moment al celui de-al doilea seism din Turcia a fost întregistrat de camera de bord a unei mașini. Imaginile sunt de-a dreptul cutremurătoare. Șoferul a văzut cum, în jurul său, oamenii aleargă disperați în stradă, iar clădirile încep să se prăbușească.

HIstoria.ro

image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.
image
Joseph Pulitzer, jurnalistul născut pe malul Mureşului, care a făcut istorie în Statele Unite
Premiile Pulitzer, cele mai prestigioase distincții ale jurnalismului american, au fost acordate pentru prima dată în 1917, la inițiativa jurnalistului de origine maghiară Joseph Pulitzer.