Este posibil─â o Republic─â european─â?

Publicat în Dilema Veche nr. 805 din 25-31 iulie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Din polifonia teatral─â a festivalului de la Avignon m-am ├«ntors anul acesta marcat de o ├«ntrebare av├«nd ┼či rezonan┼úe de dilem─â: este oare posibil s─â construim o Republic─â european─â? Dup─â ce ├«n decurs de dou─â mii cinci sute de ani pe continentul numit Europa au ap─ârut tot felul de republici, de la cea atenian─â la cea roman─â, de la republicile state italiene la republicile moderne n─âscute din revolu┼úii ┼či din r─âzboaie, ar fi posibil ca toate popoarele Europei s─â se reuneasc─â ├«ntr-o singur─â Republic─â? O republic─â solid─â, sigur─â de valorile sale, generoas─â cu migran┼úii ┼či cu str─âinii, susceptibil─â s─â devin─â un model interna┼úional de necontestat?

├Äntrebarea nu este numai a mea, ea plute┼čte ├«n aerul ideologic poluat al Europei ┼či circul─â ├«n arterele sale ca un ultim remediu la pesimismul ambiant. La Avignon am auzit-o pus─â cu o exemplar─â claritate ├«n cursul unui spectacol creat pe textul unui important scriitor francez, Laurent Gaud├ę (de┼úin─âtor al premiului Goncourt). Nous, lÔÇÖEurope, banquet des peuples se intituleaz─â spectacolul, semnat de regizorul ┼či compozitorul Roland Auzet. Textul, ap─ârut la Editura Actes Sud, se dore┼čte un fel de poem mobilizator pe tema Europei, destinat s─â scuture pu┼úin con┼čtiin┼úele (din amor┼úeal─â ┼či deziluzii) ┼či s─â le readuc─â la g├«ndire activ─â.

Am asistat la acest imn poetic, vizual ┼či muzical dedicat Europei cu un fel de team─â, cel pu┼úin la ├«nceput. Mi-a fost fric─â s─â nu devin─â montarea lui Roland Auzet o ÔÇ×C├«ntare a EuropeiÔÇť, dup─â un model care m-a oripilat ├«n tinere┼úe, ÔÇ×C├«ntarea Rom├ónieiÔÇť inventat─â de Ceau┼čescu. Orice exaltare mi se pare suspect─â ├«n demersul teatral, mai ales atunci c├«nd creatorii propun reflec┼úii colective pe teme majoreÔÇŽ Dar lucrurile s-au derulat mai degrab─â ├«ntr-un sens pozitiv, incitant, mai ales c─â regizorul a decis s─â ÔÇ×inserezeÔÇť ├«n fiecare reprezenta┼úie c├«te un dialog cu un ÔÇ×martorÔÇť avizat al construc┼úiei europene. Iar ├«n seara c├«nd m-am aflat eu ├«n sal─â cred c─â am avut noroc: invitatul special a fost germana Ulrike Gu├ęrot, de profesie politolog, fondatoarea unui organism numit European Democracy Lab, un veritabil laborator de reflec┼úie pe tema Europei ┼či a modului ├«n care democra┼úia ar trebui reinventat─â ├«n contextul Uniunii Europene.

├Än c├«teva fraze, ├«ntr-o francez─â impecabil─â, aceast─â distins─â doamn─â le-a explicat spectatorilor de ce singura ┼čans─â a Europei este Republica. O republic─â ├«n care legisla┼úia s─â fie unificat─â ┼či nimeni s─â nu mai poat─â fi exploatat la o distan┼ú─â de o mie cinci sute de kilometri de cas─â. Nu ┼čtiu din ce motive, dar ea s-a referit la rom├óni, ÔÇ×exploata┼úiÔÇť ├«n diferite ┼ú─âri ale Europei, unde s├«nt pl─âti┼úi pentru munci grele cu mult mai pu┼úin dec├«t autohtonii.

├Än ziua ├«n care diferitele republici ale Europei se vor topi ├«ntr-una singur─â (Ulrike Gu├ęrot nu a abordat problema monarhiilor constitu┼úionale, dar de fapt acestea s├«nt mai degrab─â decorative ├«n peisajul politic european) ┼či ├«n ziua ├«n care tot spa┼úiul comunitar va avea legi unice, vom putea vorbi de o Republic─â a popoarelor europene. Aceast─â Republic─â, ├«n viziunea lui Ulrike Gu├ęrot, nu va trebui s─â-┼či impun─â frontiere ve┼čnice. Ea va trebui s─â r─âm├«n─â deschis─â ┼ú─ârilor de pe malul cel─âlalt al Mediteranei, urm├«nd s─â le integreze ├«ntr-o Republic─â tot mai larg─â, p├«n─â c├«nd Marea Mediteran─â va redeveni acea Mare Nostrum din epoca Imperiului Roman. Iar ├«n perspectiv─â, aceast─â Republic─â a popoarelor va trebui s─â fie embrionul unei Republici universale, planetare, a┼ča cum o visa filozoful german Immanuel Kant, pentru ca pacea etern─â s─â se instaleze pe P─âm├«nt.

Am sorbit cu o real─â ├«nc├«ntare ideile expuse de Ulrike Gu├ęrot ├«n acea sear─â, ├«n fa┼úa unui public avid de utopii, ├«ntr-un loc ├«nc─ârcat ┼či el de energii pozitive pentru c─â spectacolul se derula ├«n aer liber, ├«n curtea unui vechi liceu (fondat ├«n 1850) de la Avignon. ├Än definitiv, nu exist─â loc mai propice pentru a visa dec├«t scena unui teatru. ├Än ad├«ncul meu m-am bucurat chiar c─â am avut parte ├«n acea sear─â de un invitat interesant ┼či cu spirit vioi. Dac─â a┼č fi venit la prima reprezentan┼úie, pe 5 iulie, ar fi trebuit s─â suport stilul politicianist al fostul pre┼čedinte al Fran┼úei, Fran├žois HollandeÔÇŽ Mai t├«rziu am auzit c─â presta┼úia sa nu a fost chiar rea, ├«ntruc├«t ┼či-a f─âcut oarecum autocritica ┼či a recunoscut c─â ├«n cursul celor cinci ani, c├«t s-a aflat la Palatul ├ëlys├ęe, nu a f─âcut mare lucru pentru EuropaÔÇŽ

Ulrike Gu├ęrot a mai spus ├«ns─â ceva ce ar trebui s─â-i fac─â s─â reflecteze ├«n primul r├«nd pe francezi. De la Revolu┼úia din 1789 ├«ncoace, francezii se cred, s-ar p─ârea, ÔÇ×posesorii ideii de republic─âÔÇť. E imposibil s─â nu tresari auzind o astfel de remarc─â f─âcut─â de o nem┼úoaic─â ├«n fa┼úa unui public compus ├«n propor┼úie de 90% din francezi. Ulrike Gu├ęrot a continuat apoi cu reflec┼úia urm─âtoare: o republic─â european─â nu va putea fi creat─â dec├«t dac─â francezii renun┼ú─â la aceast─â form─â de orgoliu, la orgoliul de a crede c─â ei au inventat republica modern─â, precum ┼či la convingerea c─â Europa viitorului va trebui s─â semene ├«n mod obligatoriu cu modelul lor.

S─â fie deci ei, francezii, cei care au blocat p├«n─â acum evolu┼úia Europei spre o republic─â a popoarelor? S-ar p─ârea c─â Ulrike Gu├ęrot le repro┼čeaz─â acest lucru, mai ales c─â proiectul adopt─ârii unei Constitu┼úii europene a fost blocat, ├«n 2005, ├«n primul r├«nd de francezi. Iar de atunci nimeni nu a mai propus ├«n Europa o idee at├«t de ├«ndr─âznea┼ú─â, at├«t de unificatoare, at├«t de utopic─â precum cea a unei Constitu┼úii europene.

Teatrul poate fi, uneori, o excep┼úional─â agor─â unde se spun lucruri grave, f─âr─â re┼úineri de circumstan┼ú─â ┼či f─âr─â intimid─âri ├«n fa┼úa g├«ndirii politice corecte. ├Äntr-un fel, ├«n acea sear─â de iulie, cu dou─â zile ├«nainte de Ziua Na┼úional─â a Fran┼úei, m-am reconciliat cu teatrul militant. O Republic─â a teatrelor exist─â deja ├«n Europa, ├«n a┼čteptarea unei Republici europene.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.