Este posibilă o Europă elveţiană?

Publicat în Dilema Veche nr. 627 din 25 februarie - 2 martie 2016
De ce nu trebuie blamaţi votanţii bucureşteni jpeg

Şi dacă am privi mai atent către Elveţia? Nu cumva această mică şi paşnică ţară montană ne-ar putea inspira pentru o construcţie mai solidă – dar şi mai suplă – pentru Uniunea Europeană? În definitiv, Elveţia are, la o scară mai mică, multe dintre trăsăturile Europei: mai multe limbi, mai multe confesiuni, suficiente rivalităţi locale, un sistem în care cantoanele (ei le numesc chiar „state“) deţin controlul în tot ce înseamnă taxare, educaţie, sănătate, justiţie, politici culturale şi altele.

Guvernului central îi revin competenţe precum politica de apărare, politica externă, politicile energetice, infrastructura mare, vămile. Dar deşi politicile fiscale pot diferi de la un canton la altul, moneda este comună – noi, în Uniunea Europeană, avem impresia că nu se poate, dar uite că elveţienii pot.

„Statele“ au fiecare propria constituţie, propriul drapel şi propriile imnuri, iar identităţile locale sînt cu mult mai pronunţate decît s-ar putea crede la o privire superficială. Oamenii chiar sînt cetăţenii cantoanelor lor şi sentimentul apartenenţei este întărit de sistemul de decizie extrem de transparent, pe care cetăţenii înşişi îl pot controla şi amenda prin intermediul celebrului sistem al referendumurilor. Dar cetăţenii cantoanelor se simt, cel puţin în aceeaşi măsură, elveţieni.

Cînd cantoanele s-au unit în Confederaţie, la mijlocul secolului al XIX-lea, regiunea nu era nici pe departe atît de bogată precum azi, comparativ cu vecinii ei – ba dimpotrivă! Dar stătuleţele erau la acea vreme suficient de conştiente că nu vor putea face faţă, singure, provocărilor revoluţiei industriale. Aşa cum, azi, statele europene, mai ales cele mici, nu pot face faţă provocărilor globalizării.

Din Evul Mediu, cantoanele erau însă obişnuite să coopereze strîns, şi asta din motive strategice – nu puteau rezista, separat, statelor şi imperiilor din vecinătate. Cunoaştem şi noi lecţia aceasta, la nivel european! Cantoanele („statele“) s-au unit, dar au menţinut, în acelaşi timp, o doză serioasă de neîncredere în conducerea centrală. Departe de a submina unitatea Elveţiei, aceasta a dus, în timp, la o sănătoasă politică a subsidiarităţii – „statele“ decid oriunde competenţa „centrului“ nu este înscrisă în textele constituţionale. În plus, cetăţenii elveţieni sînt întrebaţi, prin referendum, asupra chestiunilor importante (cum a fost, în ultimele decenii, cazul apartenenţei la piaţa unică eu­ropeană sau la Spaţiul Schengen, din care Elveţia a decis să facă parte). Deciziile se aprobă de mai mult de jumătate dintre locuitori şi de mai mult de jumătate din cantoane.

Dacă un asemenea sistem s-ar fi adoptat în Uniunea Europeană, respingerea de către Franţa şi Olanda a proiectului de Constituţie a UE, în mai-iunie 2005, ar fi putut să nu blocheze procesul. (Spaniolii votaseră mai devreme, în proporţie de 76%, pentru constituţia europeană; luxemburghezii, în proporţie de 56%). Erau şanse mari ca, în majoritatea lor, cetăţenii europeni să adopte Constituţia, în majoritatea celor 25 de state membre din acel moment. La fel, în 2008, votul împotrivă al irlandezilor faţă de Tratatul de la Lisabona (forma „îndulcită“ a Constituţiei UE) ar fi fost doar un accident punctual, fără pericolul de a răsturna voinţa majorităţii cetăţenilor europeni.

În definitiv – şi rezultatele alegerilor europene din 2014 au demonstrat‑o –, majoritatea cetăţenilor europeni îşi doresc o Europă unită şi puternică. Iar acestor oameni le este greu să înţeleagă de ce un asemenea obiectiv, pe care ei îl susţin, nu poate fi atins.

Pentru o „Europă helvetică“, ascensiunea Frontului Naţional în Franţa sau a Partidului Libertăţii în Olanda ar însemna mai mult o problemă locală, un fel de Funar la Cluj din alte vremuri – ceva deranjant, dar nu de natură să pună frînă aspiraţiilor proeuropene ale majorităţii.

Desigur, la scară europeană, provocările sînt cu mult mai mari decît pentru un mic stat din inima continentului. Diferenţele de dezvoltare sînt cu mult mai pronunţate între statele UE decît între cantoane – deşi în cazul Elveţiei nu a fost dintotdeauna aşa şi chiar şi azi există mecanisme prin care cantoanele cele mai bogate le sprijină pe celelalte. Iar aceasta nu este văzută ca o ameninţare, ci, dimpotrivă, contribuie la creşterea coeziunii statului.

Da, e adevărat, provocările strategice pentru Europa sînt de cu totul altă natură, comparativ cu ţara neutră din Alpi, înconjurată aproape din toate părţile de NATO. Dar şi această chestiune poate fi rezolvată, în timp – provocarea rusă sau criza Orientului Mijlociu ne obligă să cooperăm.

Britanicii pot decide să plece sau să rămînă cu un statut special, dar întrebarea este ce vor decide ceilalţi. Elveţia, cu democraţia ei exemplară şi cu sistemul ei descentralizat, poate fi o interesantă sursă de inspiraţie.

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI România și TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.