Este posibil un plan de pace?

Publicat în Dilema Veche nr. 442 din 2-8 august 2012
Bruxelles ul sună trezirea pentru feudalii de la Bucureşti jpeg

Referendumul de duminică nu a schimbat realitatea politică a României. Preşedintele Traian Băsescu se va întoarce la post – la ora cînd scriem aceste rînduri, doar o decizie cu totul şi cu totul surprinzătoare a Curţii Constituţionale ar mai putea schimba situaţia, dar şansele ca un asemenea lucru să se producă sînt, totuşi, infime.

Cu totul alta este însă realitatea socială a României.

Participarea la vot s-a apropiat de pragul de 50% şi numai boicotul declarat al PDL şi cel nedeclarat al comunităţii maghiare au determinat rămînerea preşedintelui Băsescu la Palatul Cotroceni.

Există, pe de o parte, o majoritate a celor care nu au votat, iar motivele sînt multe. Unii au absentat pentru că aşa li s-a sugerat de către politicienii în care ei au încredere. Alţii, pentru că sînt plecaţi din ţară şi nu au cum să se deplaseze la centrele de vot sau, pur şi simplu, nu au chef să facă un drum pînă acolo. În fine, destui au absentat pentru că, în România fiind, nu merg la vot, orice s-ar întîmpla – şi aici, motivaţiile pot să fie foarte diferite.

Oarecum în opoziţie cu această majoritate eterogenă şi tăcută, există grupul compact de aproape 7,5 milioane de oameni care şi-a făcut auzită vocea, votînd pentru demiterea preşedintelui.

Cifra este enormă, dacă avem în vedere că, la alegerile din ultimul deceniu, rareori a fost depăşit pragul de 10-11 milioane de alegători prezenţi la urne. Putem spune că o majoritate covîrşitoare a României active din punct de vedere politic s-a pronunţat împotriva preşedintelui. Dar, conform realităţii politice, Traian Băsescu rămîne preşedintele României.

Aceste două realităţi – realitatea politică şi realitatea socială – trebuie acum conciliate.

Dar ce ar putea opri războiul politic care sfîşie România în acest moment? Mesajele partenerilor europeni, care au încetat acum să mai vorbească despre încălcarea democraţiei şi cer părţilor beligerante să colaboreze? Posibil.

„Apelez la toate forţele politice din România să înţeleagă rezultatul referendumului ca pe o şansă a unui nou început din punct de vedere politic. În pofida tuturor dezacordurilor existente, acestea vor trebui să regăsească acum calea către o colaborare constructivă în interesul României şi al cetăţenilor ei“ – declara, luni 30 iulie, şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle. Departe de mesajul dur transmis de cancelarul Merkel în zilele fierbinţi ale suspendării preşedintelui!

Răspunsurile celor doi seniori ai războiului, Traian Băsescu şi Victor Ponta, lansate după referendum, conţin un amestec ciudat de violenţă şi pacifism. Ba spun că vor să colaboreze în interesul ţării, ba lansează atacuri şi ameninţări. Negociatorii de profesie spun că momentele cele mai dure ale conflictelor sînt cele de dinaintea încheierii păcii, atunci cînd părţile caută o poziţie cît mai avantajoasă la viitoarea masă a discuţiilor. Limbajul războinic îşi are locul lui în discuţia de faţă. Societatea este divizată, dar nu în măsura în care putem vorbi despre război. Lumea politică, însă, este. Şi, pentru ca războiul politic să nu ajungă să divizeze şi societatea, este nevoie acum de un plan de pace. Un plan de pace ar însemna un set de obiective comune, bipartizate, care să unească forţele politice. Aceasta nu ar însemna, desigur, sfîrşitul dezbaterilor şi al rivalităţilor politice. Dar există lucruri care trebuie să rămînă în afara disputelor politice sau, cel puţin, să fie în cît mai mică măsură afectate de acestea.

Relaţia României cu Uniunea Europeană, de exemplu, se află în mare suferinţă. Evenimentele politice de la începutul lunii iulie au generat un acut sentiment de neîncredere în rîndul partenerilor europeni. Dar nemulţumirile cu privire la România sînt de dată mai veche. Incapacitatea administrativă, tradusă în nivelul jenant al absorbţiei fondurilor europene, îngrijorează de mai multă vreme Comisia Europeană şi, în aceeaşi măsură, pe partenerii noştri din statele membre. Să adăugăm aici criticile legate de nivelul inacceptabil al corupţiei şi de birocraţia excesivă. Vom înţelege că avem o problemă – şi nu de azi, de ieri – cu prezenţa noastră în Uniunea Europeană. Avem nevoie de un plan de urgenţă pentru îmbunătăţirea absorbţiei. Sîntem, de asemenea, obligaţi să respectăm „Cele 11 puncte“ din scrisoarea preşedintelui Barroso şi, evident, să atingem obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Mai avem nevoie de un plan de creştere economică pe termen mediu şi lung, care să creeze locuri de muncă şi să ridice zonele sărace. O economie competitivă nu este însă de imaginat fără o forţă de muncă bine educată şi calificată şi fără investiţii în sănătate. Iar succesul nu este posibil fără localităţi în care oamenilor să le facă plăcere să trăiască, fără ofertă culturală, educaţională, sportivă, de petrecere a timpului liber. Altfel, specialiştii vor căuta alte zări spre care să emigreze, iar România va avea de pierdut. Dezvoltarea infrastructurii, stabilitatea legislativă şi fiscală, investiţiile în educaţie, sănătate, cultură şi sport pot fi bazele unui acord politic bipartizan pe termen lung.

Mai avem nevoie de o abordare comună în privinţa imaginii României şi poate vom înţelege că vom avea mai puţin de pierdut dacă vom renunţa să mai trimitem la export conflictele politice interne. Cît despre reamenajarea spaţiului politic şi rescrierea regulilor, astfel încît asemenea conflicte acute să nu mai fie posibile, dezbaterea de-abia ar trebui să înceapă.

Pacea este încă posibilă. 

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la The Money Channel. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
image
O mamă a dezvăluit cinci lucruri pe care le interzice copiilor săi după ce a lucrat la o unitate de terapie intensivă pediatrică
Mamă a patru copii, femeia a împărtășit lista celor cinci lucruri care nu trebuie făcute de copii, după ce a lucrat într-o unitate de terapie intensivă pediatrică (ICT).
image
Motivul inteligent pentru care centrele comerciale nu au ferestre
Există mai multe explicații pentru care mall-urile limitează ferestrele.

HIstoria.ro

image
Care a fost singurul trofeu european câștigat de o echipă națională de fotbal a României?
Pe 29 aprilie 1962, aproape 80.000 de spectatori au ținut să fie prezenți la finală, pe „23 August”.
image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î