Este posibil un „islam al luminilor” în Europa?

Publicat în Dilema Veche nr. 861 din 8 - 14 octombrie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

Separatism este un cuvînt relativ nou în limbajul politic francez introdus în circulaţie de preşedintele Emmanuel Macron. Termenul desemnează tendinţa unor comunităţi de a se separa de valorile republicane (şi implicit de cele ale democraţiei) şi de a crea un fel de stat în stat. Cine pronunţă cuvîntul separatism astăzi în Franţa denunţă implicit reţelele tentaculare ale islamului radical. În mod paşnic, uneori fără să încalce în nici un fel ordinea publică şi legile ţării, aceşti adepţi ai islamului rigorist iau sub control în special cartierele şi zonele cu o densă populaţie provenind din imigraţia musulmană. Ei organizează grădiniţe pentru îndoctrinarea timpurie a copiilor, oferă uneori ajutoare materiale multor familii, dar cer în schimb asiduitate religioasă în moschee, difuzează literatură coranică, exercită o puternică presiune pentru ca femeile să poate voalul islamic etc.

Alertele privind islamizarea multor cartiere periferice şi zone urbane s-au multiplicat în ultimele decenii în Franţa, iar modul de operare al islamului tradiţionalist a fost decorticat în zeci şi zeci de rapoarte şi cărţi. Cu zîmbetul pe buze, repetînd mereu că islamul este o religie a păcii, denunţînd chiar vehement violenţa şi terorismul, navigînd cu abilitate în imensul spaţiu de libertate pe care îl reprezintă democraţiile, rigoriştii reuşesc treptat să creeze breşe în corpul naţiunii franceze şi să planteze oriunde pot simboluri ale unei contraculturi bazate pe precepte religioase.

Preşedinţii care l-au precedat pe Emmanuel Macron au folosit concepte mai blînde pentru a desemna acest fenomen. Multă vreme termenul oficial, repetat la infinit de responsabilii politici, a fost comunitarismul. Din dorinţa de a nu stigmatiza, de a nu fi acuzaţi de islamofobie sau că incită la ură, sau că fac jocul extremei drepte, oamenii politici şi-au ales întotdeauna cu mare grijă cuvintele cînd s-au referit la imigraţia provenind din ţările musulmane. În 2013, socialistul Manuel Valls, pe vremea aceea ministru de Interne, a provocat un veritabil şoc întrucît i-a acuzat pe salafişti şi pe fraţii musulmani că vor să provoace o veritabilă secesiune culturală în Franţa.

Centristul Emmanuel Macron nu a preluat însă conceptul de secesiune întrucît are o conotaţie insurecţională. În presă se vorbeşte despre regiuni secesioniste pe diferite meridiane ale globului, iar în memoria colectivă a lumii războiul de secesiune din Statele Unite are un loc dominant. Conceptul de separatism convine mai mult întrucît denunţă ceva ce intră în conflict direct cu Constituţia unde Republica franceză este decretată unică şi indivizibilă. Or, cine încearcă să se separe de ea, afirmînd de exemplu că legile religioase sînt deasupra celor republicane, intră practic sub incidenţă juridică.

Pe data de 2 octombrie, preşedintele Emmanuel Macron a rostit un important discurs pe tema separatismului şi a anunţat adoptarea unor noi legi în vederea combaterii sale. Şeful statului francez doreşte, printre altele, ca toţi copiii din Franţa să fie şcolarizaţi începînd cu vîrsta de 3 ani, tocmai pentru ca îndoctrinarea lor timpurie să nu se poată face în familie sau în grădiniţe „paralele“. Emmanuel Macron mai anunţă schimbări în ceea ce priveşte predarea limbii arabe în unele şcoli. Este inadmisibil, spune el, ca limba arabă să fie predată de „profesori invitaţi“ din ţările Maghrebului care nu sînt familiarizaţi nici cu cultura franceză şi nici cu democraţia.

În elanul său republican, Emmanuel Macron speră ca în Franţa să apară un „islam al luminilor“, un islam transformat, modern, compatibil cu democraţia, debarasat de dogme şi mai ales dispus să recunoască clar separarea puterilor în stat. Un astfel de islam al luminilor, dacă s-ar naşte în Franţa, unde comunitatea musulmană este evaluată între cinci şi zece milioane de persoane, ar putea avea un impact important asupra întregii comunităţi musulmane din Europa. Iar naşterea unui islam european ar putea avea un impact în alte zone ale lumii, acolo unde rigorismul este încă impus şi controlat de stat.

Marele paradox este însă, în Franţa, că islamul radical are ca aliat o anumită stîngă franceză numită uneori la ­gauche niquab, altfel spus stînga niqab. Din motive electorale, pentru a beneficia de votul comunităţii musulmane, mulţi primari comunişti şi chiar socialişti din Franţa s-au prefăcut, în decursul ultimelor patru decenii, că nu văd proliferarea reţelelor comunitariste şi au acceptat tot felul de „exigenţe“ ale liderilor religioaşi şi ale ideologilor integrişti. A existat o vreme cînd unei anumite părţi a stîngii i se spunea la gauche caviar, întrucît era ruptă de realităţi şi predica un fel de agelism universal de pe terasele cafenelelor. În alte epoci, o bună parte a stîngii franceze a fost stalinistă şi maoistă, deci nu există nici un motiv să nu se înşele din nou şi să nu fie acum islamistă.

Din dorinţa de a găsi noi combatanţi în lupta împotriva capitalismului, întrucît proletariatul tradiţional este pe cale de dispariţie, stînga radicală a uitat de universalism, de laicitate, de democraţie. De unde înrolarea, în strategia ei revoluţionară, a noului proletariat format din imigranţi, şi chiar a noii religii, islamul, considerată „religia noilor mase exploatate“.

Întîlnirea, pe terenul combaterii globalizării capitaliste şi „a exploatării omului de către om“, dintre islamul politic şi stînga revoluţionară este unul dintre cele mai stupefiante mariaje ideologice împotriva naturii… Şi probabil una dintre catastrofele intelectuale ale acestui secol. Un islam al luminilor, dacă se va structura treptat, ar putea contribui la denunţarea acestei uluitoare şi sinucigaşe „trădări a stîngii“.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Bătălia cu giganții jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dacă e oferită unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Fără solemnități (memorialistică)
Episoadele „omenești” de care am avut parte în neașteptatele mele experiențe ministeriale au, totuși, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistentă nostalgie și pe care le povestesc cu plăcere cînd se ivește ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea și amploarea capacităților noastre de a minți, de a ne minți, de a-i minți pe ceilalți, de a spune falsul, intenționat sau nu, sînt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
În legislația fiscală sînt multe exemple de tratamente preferențiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune așadar numai lașității. Aceasta din urmă reprezintă forma absolută de eșec al lui, de abdicare a individului de la conduita bărbătească.
„Cu bule“ jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dicționarele noastre nu au înregistrat încă sensurile figurate al adjectivului „toxic”, deși acestea s-au răspîndit foarte mult în ultima vreme în mass-media și în comunicarea curentă, fiind bine reprezentate în spațiul online.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Experiențe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desfășoară în spații deschise, care comunică direct cu holurile largi, în edificii cu ferestre imense sau cu pereți practic de sticlă, creînd o senzație de deschidere și de libertate,
Un sport la Răsărit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La şah nu poţi să urli, să înjuri, să acuzi arbitrul şi să pretinzi că pe Levon Aronian, de exemplu, nu îl cheamă aşa, că a folosit în mod fraudulos numele, culorile de pe cravată şi blazonul familiei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Podul de piatră
Nepăsarea față de reguli, cutume, tradiții sau istorie pare să fie ea însăși un adevărat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, căpățîni
Empatia funcționează doar cu viii. Cu morții, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei morți demult, chiar deloc!
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratată diferit, însă tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenință să dea foc la butelie.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.