Este posibil un euromanual de istorie?

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Fran┼úa a decis ca ┼čcolarizarea copiilor s─â devin─â obligatorie ├«ncep├«nd cu v├«rsta de 3 ani. Cotidianul Le Monde explica ├«ntr-un dosar din februarie 2019 c─â, ├«n Europa, doar Ungaria a mai luat o m─âsur─â similar─â. Copiii din Luxemburg intr─â ├«n sistemul de ┼čcolarizare obligatorie la 4 ani, cei din Marea Britanie ┼či Olanda la 5 ani. ├Än majoritatea ┼ú─ârilor europene, societatea ├«ncepe s─â se ocupe de copii doar c├«nd ajung la v├«rsta de 6 ani, iar Suedia consider─â c─â opera┼úiunea poate ├«ncepe ┼či mai t├«rziu, la 7 ani.

Ministrul francez al ├Änv─â┼ú─âm├«ntului a dat mai multe interviuri cu ocazia demar─ârii noului an ┼čcolar, explic├«nd c─â bazele unei ÔÇ×educa┼úii republicaneÔÇť trebuie s─â fie puse foarte repede. ├Än spatele acestor fraze de circumstan┼ú─â se afl─â ├«ns─â o realitate nelini┼čtitoare: ├«n multe familii provenind din imigra┼úie se pun, de la v├«rsta de 3 ani, mai degrab─â ÔÇ×bazeleÔÇť unei educa┼úii islamiste. Iar uneori, c├«nd ┼čcoala republican─â ├«i prelua pe copii, la v├«rsta de 6 ani, educatorii ┼či ├«nv─â┼ú─âtorii descopereau c─â aveau de-a face cu min┼úi deja ÔÇ×formateÔÇť, care opuneau un fel de rezisten┼ú─â interioar─â con┼úinutului educa┼úional republican conceput, printre altele, ┼či pentru stimularea spiritului critic.

M─âsura adoptat─â ├«n Fran┼úa m─â trimite ├«ns─â la o alt─â ├«ntrebare: de la ce v├«rst─â ┼či cum ar trebui s─â le d─âm o educa┼úie european─â copiilor no┼čtri? Pentru c─â o veritabil─â integrare european─â ┼či forjarea unei identit─â┼úi europene nu se pot face f─âr─â adoptarea, ├«n Europa, a unui soclu educa┼úional comun. Iar ├«n acest context, un manual de istorie comun, adoptat de toate ┼ú─ârile membre ale Uniunii Europene, ar putea contribui, ├«n perspectiv─â, la crearea unei na┼úiuni europene.

S├«nt obiective care par utopice ┼či doldora de dileme. Cum s─â le predai istoria Europei unor copii polonezi, germani, francezi, unguri, rom├óni, greci etc. f─âr─â s─â omi┼úi paginile ei cele mai dureroase, dar ├«n acela┼či timp insufl├«ndu-le acestor elevi convingerea c─â trebuie s─â construiasc─â ├«mpreun─â un destin comun ├«ntruc├«t au valori comune, ba chiar ┼či un trecut de care ar trebui s─â fie m├«ndri? Teribil─â dilem─â, trebuie s─â recunosc, mai ales c├«nd educa┼úia r─âm├«ne apanajul fiec─ârei ┼ú─âri ├«n parte ┼či c├«nd fiecare ┼úar─â are ÔÇ×sensibilit─â┼úileÔÇť ei, frustr─ârile ei istoriceÔÇŽ

Reflec┼úia ├«n jurul acestei idei nu este nou─â. ├Änc─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea un anumit curent pacifist apropiat de sociali┼čti pleda pentru o alt─â manier─â de a scrie istoria, susceptibil─â s─â-i educe pe tineri ├«n spiritul p─âcii ┼či al umanismului.

Dup─â ┼čocul Primului R─âzboi Mondial, numeroase min┼úi trezite din co┼čmarul na┼úionalismului au relansat reflec┼úia ├«n jurul acestui proiect, cer├«nd ca predarea istoriei s─â nu mai fie instrumentalizat─â politic, s─â nu mai fie transformat─â ├«n instrument de ├«ndoctrinare, de revan┼č─â sau de domina┼úie. Atunci, ├«n anii ÔÇÖ30, a ap─ârut pentru prima dat─â ┼či ideea redact─ârii unui manual de istorie franco-german pus sub semnul consensului, f─âr─â dimensiune na┼úionalist─â. Aceste elanuri s-au v─âzut ├«ns─â retezate repede de ascensiunea nazismului. A fost ÔÇ×necesar─âÔÇť, ├«n Europa, o nou─â pagin─â de barbarie, mai teribil─â dec├«t prima, pentru ca ideile legate de crearea unei baze educa┼úionale comune s─â ├«nceap─â din nou s─â circule, s─â fie luate ├«n serios ┼či s─â fie chiar stipulate ├«n tratate. ├Än 1991, Consiliul Europei ├«i convoca pe mini┼čtrii Educa┼úiei din ┼ú─ârile europene pentru a-i incita la o reflec┼úie comun─â ├«n privin┼úa form─ârii unui nou spirit, pentru a urgenta g─âsirea unui consens educa┼úional astfel ├«nc├«t copiii Europei s─â nu mai creasc─â detest├«ndu-┼či ┼ú─ârile vecine sau ├«n spiritul unei datorii morale de r─âzbunare a suferin┼úelor ├«ndurate de p─ârin┼úii lorÔÇŽ

O experien┼ú─â meritorie ┼či f─âr─â precedent, pe acest drum, este cea asumat─â de Fran┼úa ┼či de Germania, care au reu┼čit s─â redacteze un manual de istorie comun. Proiectul a fost lansat ├«n ianuarie 2003, c├«nd se ├«mplineau 40 de ani de la semnarea Tratatului de la ├ëlys├ęe, acesta din urm─â fiind veritabilul certificat de na┼čtere al cuplului franco-german, altfel spus al unei cooper─âri care a f─âcut posibil─â construc┼úia european─â. Toat─â lumea ┼čtie azi ce consecin┼úe teribile pentru Europa a avut eterna rivalitate dintre cele dou─â ┼ú─âri, Fran┼úa ┼či Germania. Dup─â 1945 a devenit evident c─â, f─âr─â reconcilierea franco-german─â, pacea nu era posibil─â ├«n Europa ┼či nici crearea unei comunit─â┼úi europene care s─â nu repete gre┼čelile trecutului. Manualul comun de istorie urma s─â consolideze, ├«n min┼úile tinerilor germani ┼či francezi, ceva ce liderii politici ├«ncercau s─â fac─â la nivel institu┼úional: o fuziune ireversibil─â de interese ┼či angajamentul ├«ntr-un destin comun. O echip─â mixt─â a reu┼čit s─â concretizeze proiectul ┼či s─â propun─â, pentru anul ┼čcolar 2006-2007, acest manual de istorie comun conceput ┼či ca o viziune franco-german─â asupra viitorului.

Ar fi oare posibil─â extinderea acestei experien┼úe? Nimic nu este simplu, ├«ns─â, ├«n Europa, unde istoria a r─âmas un domeniu de confruntare ├«ntre pasiuni uneori exacerbate ┼či pulsiuni uneori ira┼úionaleÔÇŽ Polonezii, de exemplu, au criticat foarte repede acest manual, repro┼č├«ndu-i c─â se focalizeaz─â prea mult pe tandemul Fran┼úa-Germania ┼či c─â uit─â Europa de R─âs─âritÔÇŽ R─âm├«ne ├«ns─â ├«ntrebarea: ar accepta oare ├«ntr-o bun─â zi ┼ú─ârile Uniunii Europene s─â renun┼úe la prerogativele lor ├«n materie de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či s─â ├«ncredin┼úeze aceast─â misiune unui organism suprana┼úional, unui eventual Minister European al Educa┼úiei? C├«nd oare vor reu┼či germanii ┼či polonezii s─â redacteze un manual de istorie comun, sau italienii ┼či austriecii, englezii ┼či irlandezii, walonii ┼či flamanzii, englezii ┼či irlandezii, s├«rbii ┼či croa┼úii, rom├ónii ┼či ungurii?

Poate c─â redactarea consensual─â a unui euromanual de istorie ┼úine de cvadratura cercului (celebr─â problem─â insolubil─â de geometrie pe care ne-au l─âsat-o mo┼čtenire grecii antici). Dar exact ├«n aceast─â privin┼ú─â mi se pare c─â trebuie s─â ne amintim ┼či de alt─â celebr─â fraz─â, atribuit─â scriitorului cre┼čtin Tertulian, considerat ┼či p─ârintele cre┼čtin─ât─â┼úii apusene: ÔÇ×Cred pentru c─â este absurdÔÇť.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.