Este posibil un euromanual de istorie?

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

Fran┼úa a decis ca ┼čcolarizarea copiilor s─â devin─â obligatorie ├«ncep├«nd cu v├«rsta de 3 ani. Cotidianul Le Monde explica ├«ntr-un dosar din februarie 2019 c─â, ├«n Europa, doar Ungaria a mai luat o m─âsur─â similar─â. Copiii din Luxemburg intr─â ├«n sistemul de ┼čcolarizare obligatorie la 4 ani, cei din Marea Britanie ┼či Olanda la 5 ani. ├Än majoritatea ┼ú─ârilor europene, societatea ├«ncepe s─â se ocupe de copii doar c├«nd ajung la v├«rsta de 6 ani, iar Suedia consider─â c─â opera┼úiunea poate ├«ncepe ┼či mai t├«rziu, la 7 ani.

Ministrul francez al ├Änv─â┼ú─âm├«ntului a dat mai multe interviuri cu ocazia demar─ârii noului an ┼čcolar, explic├«nd c─â bazele unei ÔÇ×educa┼úii republicaneÔÇť trebuie s─â fie puse foarte repede. ├Än spatele acestor fraze de circumstan┼ú─â se afl─â ├«ns─â o realitate nelini┼čtitoare: ├«n multe familii provenind din imigra┼úie se pun, de la v├«rsta de 3 ani, mai degrab─â ÔÇ×bazeleÔÇť unei educa┼úii islamiste. Iar uneori, c├«nd ┼čcoala republican─â ├«i prelua pe copii, la v├«rsta de 6 ani, educatorii ┼či ├«nv─â┼ú─âtorii descopereau c─â aveau de-a face cu min┼úi deja ÔÇ×formateÔÇť, care opuneau un fel de rezisten┼ú─â interioar─â con┼úinutului educa┼úional republican conceput, printre altele, ┼či pentru stimularea spiritului critic.

M─âsura adoptat─â ├«n Fran┼úa m─â trimite ├«ns─â la o alt─â ├«ntrebare: de la ce v├«rst─â ┼či cum ar trebui s─â le d─âm o educa┼úie european─â copiilor no┼čtri? Pentru c─â o veritabil─â integrare european─â ┼či forjarea unei identit─â┼úi europene nu se pot face f─âr─â adoptarea, ├«n Europa, a unui soclu educa┼úional comun. Iar ├«n acest context, un manual de istorie comun, adoptat de toate ┼ú─ârile membre ale Uniunii Europene, ar putea contribui, ├«n perspectiv─â, la crearea unei na┼úiuni europene.

S├«nt obiective care par utopice ┼či doldora de dileme. Cum s─â le predai istoria Europei unor copii polonezi, germani, francezi, unguri, rom├óni, greci etc. f─âr─â s─â omi┼úi paginile ei cele mai dureroase, dar ├«n acela┼či timp insufl├«ndu-le acestor elevi convingerea c─â trebuie s─â construiasc─â ├«mpreun─â un destin comun ├«ntruc├«t au valori comune, ba chiar ┼či un trecut de care ar trebui s─â fie m├«ndri? Teribil─â dilem─â, trebuie s─â recunosc, mai ales c├«nd educa┼úia r─âm├«ne apanajul fiec─ârei ┼ú─âri ├«n parte ┼či c├«nd fiecare ┼úar─â are ÔÇ×sensibilit─â┼úileÔÇť ei, frustr─ârile ei istoriceÔÇŽ

Reflec┼úia ├«n jurul acestei idei nu este nou─â. ├Änc─â de la sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea un anumit curent pacifist apropiat de sociali┼čti pleda pentru o alt─â manier─â de a scrie istoria, susceptibil─â s─â-i educe pe tineri ├«n spiritul p─âcii ┼či al umanismului.

Dup─â ┼čocul Primului R─âzboi Mondial, numeroase min┼úi trezite din co┼čmarul na┼úionalismului au relansat reflec┼úia ├«n jurul acestui proiect, cer├«nd ca predarea istoriei s─â nu mai fie instrumentalizat─â politic, s─â nu mai fie transformat─â ├«n instrument de ├«ndoctrinare, de revan┼č─â sau de domina┼úie. Atunci, ├«n anii ÔÇÖ30, a ap─ârut pentru prima dat─â ┼či ideea redact─ârii unui manual de istorie franco-german pus sub semnul consensului, f─âr─â dimensiune na┼úionalist─â. Aceste elanuri s-au v─âzut ├«ns─â retezate repede de ascensiunea nazismului. A fost ÔÇ×necesar─âÔÇť, ├«n Europa, o nou─â pagin─â de barbarie, mai teribil─â dec├«t prima, pentru ca ideile legate de crearea unei baze educa┼úionale comune s─â ├«nceap─â din nou s─â circule, s─â fie luate ├«n serios ┼či s─â fie chiar stipulate ├«n tratate. ├Än 1991, Consiliul Europei ├«i convoca pe mini┼čtrii Educa┼úiei din ┼ú─ârile europene pentru a-i incita la o reflec┼úie comun─â ├«n privin┼úa form─ârii unui nou spirit, pentru a urgenta g─âsirea unui consens educa┼úional astfel ├«nc├«t copiii Europei s─â nu mai creasc─â detest├«ndu-┼či ┼ú─ârile vecine sau ├«n spiritul unei datorii morale de r─âzbunare a suferin┼úelor ├«ndurate de p─ârin┼úii lorÔÇŽ

O experien┼ú─â meritorie ┼či f─âr─â precedent, pe acest drum, este cea asumat─â de Fran┼úa ┼či de Germania, care au reu┼čit s─â redacteze un manual de istorie comun. Proiectul a fost lansat ├«n ianuarie 2003, c├«nd se ├«mplineau 40 de ani de la semnarea Tratatului de la ├ëlys├ęe, acesta din urm─â fiind veritabilul certificat de na┼čtere al cuplului franco-german, altfel spus al unei cooper─âri care a f─âcut posibil─â construc┼úia european─â. Toat─â lumea ┼čtie azi ce consecin┼úe teribile pentru Europa a avut eterna rivalitate dintre cele dou─â ┼ú─âri, Fran┼úa ┼či Germania. Dup─â 1945 a devenit evident c─â, f─âr─â reconcilierea franco-german─â, pacea nu era posibil─â ├«n Europa ┼či nici crearea unei comunit─â┼úi europene care s─â nu repete gre┼čelile trecutului. Manualul comun de istorie urma s─â consolideze, ├«n min┼úile tinerilor germani ┼či francezi, ceva ce liderii politici ├«ncercau s─â fac─â la nivel institu┼úional: o fuziune ireversibil─â de interese ┼či angajamentul ├«ntr-un destin comun. O echip─â mixt─â a reu┼čit s─â concretizeze proiectul ┼či s─â propun─â, pentru anul ┼čcolar 2006-2007, acest manual de istorie comun conceput ┼či ca o viziune franco-german─â asupra viitorului.

Ar fi oare posibil─â extinderea acestei experien┼úe? Nimic nu este simplu, ├«ns─â, ├«n Europa, unde istoria a r─âmas un domeniu de confruntare ├«ntre pasiuni uneori exacerbate ┼či pulsiuni uneori ira┼úionaleÔÇŽ Polonezii, de exemplu, au criticat foarte repede acest manual, repro┼č├«ndu-i c─â se focalizeaz─â prea mult pe tandemul Fran┼úa-Germania ┼či c─â uit─â Europa de R─âs─âritÔÇŽ R─âm├«ne ├«ns─â ├«ntrebarea: ar accepta oare ├«ntr-o bun─â zi ┼ú─ârile Uniunii Europene s─â renun┼úe la prerogativele lor ├«n materie de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či s─â ├«ncredin┼úeze aceast─â misiune unui organism suprana┼úional, unui eventual Minister European al Educa┼úiei? C├«nd oare vor reu┼či germanii ┼či polonezii s─â redacteze un manual de istorie comun, sau italienii ┼či austriecii, englezii ┼či irlandezii, walonii ┼či flamanzii, englezii ┼či irlandezii, s├«rbii ┼či croa┼úii, rom├ónii ┼či ungurii?

Poate c─â redactarea consensual─â a unui euromanual de istorie ┼úine de cvadratura cercului (celebr─â problem─â insolubil─â de geometrie pe care ne-au l─âsat-o mo┼čtenire grecii antici). Dar exact ├«n aceast─â privin┼ú─â mi se pare c─â trebuie s─â ne amintim ┼či de alt─â celebr─â fraz─â, atribuit─â scriitorului cre┼čtin Tertulian, considerat ┼či p─ârintele cre┼čtin─ât─â┼úii apusene: ÔÇ×Cred pentru c─â este absurdÔÇť.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Anex─â la Epistolar despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö
Am g─âsit scrisoarea de mai jos, primit─â ├«n 1987, de la Nicolae Steinhardt. O fac public─â, pentru c─â se refer─â la un articol celebru al P─ârintelui Nicolae despre ÔÇ×cathariiÔÇť de la P─âltini╚Ö.
Frica lui Putin jpeg
Recuno╚Ötin╚Ť─â Evei
Vremurile ne cer curaj, nu sofistic─ârie, limpezime moral─â, nu ├«nc├«lceal─â printre teorii, simplitate ├«n convingeri, nu l├«nced─â indecizie ├«ntre nuan╚Ťe.
AFumurescu prel jpg
Cine n-are dușmani, să-și cumpere!
Am reînceput să ne născocim probleme, ne-am făcut privirea roată și-un dușmănel tot ne-am găsit fiecare, unul cu care să ne răfuim zi de vară pînă-n seară.
1024px Russian Salad  JPG
Istorie din buc─ât─ârie
Domnul Olivier ╚Öi-a compus astfel opera: carne de v├«nat, al─âturi de limb─â de vi╚Ťel, langust─â sau homar, toate fierte, a╚Öezate pe farfurie ╚Öi stropite cu un sos de maionez─â specific regiunii Provence din Fran╚Ťa.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (III)
├Än cazuri excep╚Ťionale crizele politice au fost rezolvate prin recurgerea la votul electoratului.
Iconofobie jpeg
Despre un lucru (mai pu╚Ťin?) semnificativ
Obsesia binelui colectiv formeaz─â eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ura și la gară!
ÔÇ×Ura ╚Öi la gar─â!ÔÇť dezvolt─â sensuri numeroase, dar previzibile: poate indica, ├«n cheie pozitiv─â, eliberarea de o povar─â ÔÇô sau, ├«n cheie negativ─â, ├«ncheierea (prea) expeditiv─â ╚Öi superficial─â a unei ac╚Ťiuni, indiferen╚Ťa, lipsa de interes; adresat─â direct unui interlocutor, marcheaz─â de obicei refuzul,
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Rezultate ╚Öi topuri na╚Ťionale
Ce se ├«nt├«mpl─â la nivelul managementului institu╚Ťiilor de ├«nv─â╚Ť─âm├«nt?
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Merge Wimbledon-ul și fără puncte, și fără ruși?
E cea mai mare confruntare pe tema Rusiei din lumea sportului, p├«n─â acum coerent─â relativ la pedeapsa aplicat─â supu┼čilor ┼či sus-pu┼čilor din patria lui Putin.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Oameni și cîini
├Än comunism ╚Öi o vreme dup─â aceea, se pare c─â nu doar oamenii, ci ╚Öi multe alte fiin╚Ťe se comportau altfel dec├«t ast─âzi. Condi╚Ťiile grele produceau o ├«nr─âire, o s─âlb─âticire general─â.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.