Eroarea de concepție

Publicat în Dilema Veche nr. 828 din 3 - 8 ianuarie 2020
Eroarea de concepție jpeg

M-am întîlnit deunăzi cu Jock Pervert, colegul meu de la Franceză, un profesor strălucit de literatură neoclasică și un orator legendar (prelegerile publice ținute de el adună mereu sute de spectatori care îl aplaudă și îl ovaționează frenetic). Prin legea universală a compensației, Jock are, din păcate, și o hibă: nu prea scrie, în ciuda cunoștințelor lui vaste și a inteligenței native de necontestat. Se concentrează pe speech, lăsîndu-și așa-numitul „dosar de promovare“ academică să stagneze. La o vîrstă destul de înaintată, Pervert este încă, oficial vorbind, lector. Îl credeam împăcat cu asta, bănuind că-și trăiește împlinirea profesională prin retorica fără cusur. Întrevederea noastră de pe coridoare m-a convins însă că nu. M-a abordat cu vehemență din start: „Auzi, Codrine, cică semidocții vor să mi-o coacă, întrucît le-am expus impostura!“. M-am arătat complet buimăcit. Ce semidocți, ce expunere, ce impostură? „Omule“, a explicat vîrstnicul lector, „impresionez, cum bine știi, de decenii întregi, cu excepționalele mele conferințe pe care, infatigabil, le ofer atît local, cît și pe plan național și internațional. Crezi că am primit vreodată recunoaștere profesională concretă pentru ele? Vreun bonus financiar, vreun punctaj de promovare, vreo ofertă de implicare administrativă, orice? Aș! Numai strîngeri de mînă, bătăi pe umăr, aplauze, pupături, epitete superlative de moment și ovații! Toate sînt bune, nu mă plîng, dar, pe de altă parte, nu prea țin de fomică. Iată-mă lector sărac la aproape șaizeci de ani! Și nu sînt defel leneș. Pregătesc o prelegere pînă în pînzele albe. Mă supun unui efort nervos și fizic nici pe departe cunoscut de autorașii articolașelor de nișă, care-și construiesc, tenace, punctajele și ajung conferențiari și profesori cît ai zice pește. Muncesc obtuz, precum un animal de tracțiune, pentru nimic.“ Jock s-a oprit o clipă deprimat. Nu am intervenit…

Și-a reluat, previzibil, tirada imediat: „Poate că mă împăcam, de-a lungul vremii, cu ingrata situație. Pînă la urmă, mitologicul vorbitor universitar, adulat în amfiteatrele de pretutindeni, va rămîne în istorie, nu autorașul de compilații academice punctate pe grile create de alți autorași… À propos, știi cum se va chema Aula Magna a instituției peste juma’ de secol?“ „Cum?“, am întrebat stupid. „Aula Magna Jock Pervert!“, a strigat, magnific, Jock Pervert. „Totuși“, a arborat el iarăși fizionomia întunecată, „nu am reușit să-mi accept, ultimativ, nedreapta condiție. Mai ales că observasem un lucru ciudat. La speech-urile mele din Universitate, dar și din afara ei, veneau întotdeauna grupuri de indivizi care luau, furibund, notițe, fără a-și permite răgazul să deguste discursul meu sclipitor, aidoma celorlalți. Inițial, i-am presupus a fi studenți tocilari, fără exercițiul dialogului intelectual, și nu am insistat. Apoi, mi-am dat seama că toți aceștia – absolut toți, bătrîne! – erau colegi neoclasiciști de la noi (care, culmea, mă urmau și cînd peroram prin locuri diferite din țară). Oameni cu cariere mult mai avansate – ierarhic judecînd – decît a mea! Măi, să fie, mi-am spus. Învață dumnealor de la mine, lectorașul cel viteaz? Am dezvoltat suspiciuni firești. Ca atare, le-am căutat iute publicațiile academice (multiple, desigur, avînd în vedere statutul lor de profi importanți, însă greu de localizat, prezente, restrictiv, numai în grupurile închise de specialiști). Surpriză imensă atunci cînd, finalmente, le-am citit! Ipochimenii îmi preluaseră feroce ideile și informațiile din prelegeri, convertindu-le ulterior în așa-zisele cercetări proprii tipărite, prezentîndu-le deci ca fiind ale lor! Nici unul nu mă cita, fie și într-o notă amărîtă de subsol. Ce puteam să fac? Acuzația de plagiat nu rezista. Eu veneam cu un argument oral, ei cu unul scris.“

„Verba volant, scripta manent!“, a strigat deodată Jock precum un erou epopeic. „Absolut adevărat! Și, cu toate acestea, mi-am spus, dacă voi întoarce tocmai respectiva eternitate a textului (față de efemeritatea vorbei!) împotriva lor și în favoarea mea? Evrika, aici era răspunsul! Am hotărît să introduc deliberat, în conferințe, informații incomplete și piste analitice lipsite de dezvoltare logică. Am pus în circulație un vechi virus academic: eroarea de concepție! Ce crezi că s-a întîmplat? Simpaticul virusache i-a ucis! Tembelii au publicat inepțiile pe care le-am debitat, în ultimii ani, în prelegeri. Au fost discreditați de comunitatea națională a neoclasiciștilor. Puși la zid, retrogradați. Au căzut capete și s-au năruit statui. Pe unii i-au părăsit pînă și familiile copleșite de dezonoare. Acum cică mi-o coc, dar nu știu despre ce ar fi vorba…“ Lectorul nu și-a terminat propoziția. Am observat că fuseserăm înconjurați de cîțiva neoclasiciști francofoni. Aveau priviri à la Saint-Just și bîte în mîini. I-am urlat din mers lui Jock: „Am plecat, Pervertule! Să ții minte că și bătaia, nu doar scripta, manent!“.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Fa-cultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: romanul Scriptor sau Cartea transformărilor admirabile, Editura Polirom, 2017.

image png
Reevaluarea lucrurilor de acasă
Și e de observat că țara s-a schimbat în mod fizic, mult mai mult decît atitudinea locuitorilor ei.
p 7 Sam Altman WC jpg
Capitalul cîștigă și în domeniul IA
Nu e de mirare că OpenAI nu a reușit să-și respecte misiunea.
image png
image png
Birocrații inventate, care să justifice plusul la salariu
Ne mai mirăm, apoi, de ce pleacă profesorii din învățămînt sau de ce ezită să vină.
image png
Șanticler
Rămîne să mai vorbim, desigur, despre sensurile alunecoase și imprevizibile generate de larga circulație a cuvîntului efemer.
image png
Un recrut de odinioară
Pe spatele gecii tînărului erau imprimate, în galben ţipător, cuvintele US Air Force.
image png
Mintea democratică și impunitatea poporului
Pe cînd mintea democratică nu exista, popoarele erau pedepsite.
image png
Moș Crăciun, John Fitzgerald Kennedy și bomba nucleară
A fost fix pe dos. Anul 1962 a adus cea mai gravă criză din timpul Războiului Rece, criza rachetelor nucleare din Cuba.
image png
Nevoia de umanioare
Ele sînt însoţitorul şi sprijinul ideal in dürftiger Zeit şi beneficiază de resurse încă nevalorificate în spaţiul Europei de Est.
image png
O fabulă a lui Socrate
E ceea ce am pățit și eu: după ce m-a durut piciorul din cauza legăturii, iată că a urmat și plăcerea.
image png
Spirala ghinionului și ghicitul în gri
Poate nu la fel de ostentativ, dar cei care spun lucrurile sînt, din nou, tratați ca excentrici stridenți și, pe alocuri, isterici.
image png
Cine sapă la temelia pilonului II
Este incredibilă tenacitatea cu care politicienii din zona de stînga atacă pilonul II de pensii administrate privat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Succesiunea generațiilor în comunitatea academică: Valentin Constantin și Diana Botău
Regimurile dictatoriale și mișcările fundamentaliste s-au asociat într-o ofensivă violentă, propagandistică și armată, împotriva lumii euroatlantice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Populiștii nu (mai) sînt o excepție
Întrebările despre soarta Uniunii Europene, acuzațiile de extremism și evocarea drobului de sare fascist au devenit aproape un clișeu.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A conviețui cu imposibilul
Dictatura este un mod de organizare statală în care sfera posibilului tinde spre zero.
Frica lui Putin jpeg
„Scena politică”
Avem impresia că e o lume falsă – o „mascaradă” –, ceva profund neautentic, spre deosebire de lumea economică, de pildă, care e reală.
AFumurescu prel jpg
Vai, săracii, vai, săracii ziariști…
Incredibil, doamnelor și domnilor! Revoltător!
MihaelaSimina jpg
Cea mai frumoasă clădire din Cernăuți
Unul dintre „sporturile” la care istoria este campioană se numește „paradox”.
Iconofobie jpeg
O rugăciune la Bicaz
Nu faptul că încercam să‑l păcălesc pe Dumnezeu mă surprinde, ci dorinţa mea viscerală să trăiesc prostește, un eon întreg, dacă se putea.
„Cu bule“ jpeg
Mesa
Faptul că mesa apare des în dialoguri dovedește că forma îi era familiară publicului din secolul al XIX-lea.
image png
Ce-i rămîne Mariei de făcut?
Întrebările morale cu privire la integritatea academică și presiunea de a se conforma normelor nescrise ale colectivului profesional rămîn deschise.
RNaum taiat jpg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Întoarcerea
Ajunși acasă, avem un fel de „rău de uscat“, cum li se întîmplă marinarilor.
image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.