Eram dator...

Publicat în Dilema Veche nr. 406 din 24-30 noiembrie 2011
Erasmus Doi jpeg

… cu un răspuns. Astfel am simţit cînd, acum cîteva săptămîni, am primit la redacţie, la TVR, o scrisoare de la un cititor al Dilemei vechi. Faptul în sine m-a impresionat. În primul rînd, cine mai pune mîna pe o foaie de hîrtie şi un pix pentru a reacţiona la un articol, emisiune etc.? Ajung forumiştii de serviciu de pe site-uri. Prea puţine reacţii de acest gen sînt demne de luat în seamă. Cele mai multe sînt imunde, debitează insanităţi şi pot fi analizate de un posibil doctorand în analiza bestiarului digital. Sincer, mă întreb dacă domnul Pleşu poate să citească ce se postează sub fiecare articol scris de dînsul. Să recomanzi un restaurant care serveşte o friptură bună mi se pare util pentru cititori, amuzant, relaxant. Să citeşti o asemenea recomandare scrisă în stilul inconfundabil al numitului autor se poate dovedi o adevărată plăcere. Ce legătură poate avea asta cu epitete de gen „slugoi băsist“ mă depăşeşte. De cîte ori citesc postările de la articolele domnului Pleşu, mă apucă depresia. Aşa că nu le mai citesc. Pun virulenţa pe seama tehnologiei celei noi, digitale, care a democratizat scrisul public şi îl face mult prea lesnicios, astfel încît orice om cu păreri ferme devine accesibil întregului mapamond.

Cu atît mai mult m-a impresionat gestul cititorului. Domnul M. Costin (astfel s-a semnat) a găsit o foaie de hîrtie, un pix şi, mai ales, răgazul pentru a pune pe hîrtie ceea ce crede despre un articol din Dilema veche. În linii mari, domnia sa apreciază articolele pe care le scriu (îi mulţumesc pentru cuvintele bune), dar nu este de acord cu părerea mea în „chestiunea Roşia Montană“. Vorba lui Mircea Vasilescu: „Vrei să trezeşti reacţii, scrii despre Roşia Montană, cîinii vagabonzi, Catedrala Mîntuirii Neamului sau icoanele din şcoli“. Aşa că le-am băgat pe toate într-un articol (căci de la fraza asta a lui Mircea mi-a venit ideea) şi am zis sincer, onest, ce cred despre cestiuni. Astfel a apărut „Fişa mea de partid“, articolul care a trezit reacţia domnului Costin. Acolo, între altele, ziceam că, deşi nu am multă informaţie despre exploatările miniere, utilizarea cianurilor sau profiturile industriei de profil, tind să fiu mai degrabă de acord cu „exploatatorii“, decît cu „ecologiştii“. Mă şi explicam. În primul rînd, mă enervează corectitudinea politică a adversarilor proiectului. Servesc nişte argumente fîsîite, de activism ecologic al anilor ’70, sînt depăşiţi, patetici. Poate este o impresie personală. Adversar al corectitudinii politice este şi corespondentul meu, dl Costin, astfel încît trag nădejde că înţelege exact ceea ce mă enervează în discursurile activiştilor ecologişti. În al doilea rînd, argumentele „contra“ îmi sînt servite de-a valma, amestecîndu-se, aiuritor, subiectele. Una este conservarea patrimoniului (din vremea romanilor), alta este protecţia mediului şi cu totul altceva este contractul plin de clauze financiare, ţinînd strict de economie. Amestecarea cvasi-isterică, amatoristică, a celor trei planuri, pe mine, personal, mă irită, mă zăpăceşte, mă trece în tabăra „cealaltă“. De aceea, aş prefera să-i ascult pe specialişti, nu pe propagandiştii (de ambe tabere). Din păcate, nu prea mai pot avea încredere nici în ei. De exemplu, profeţii încălzirii globale s-au dovedit nişte mincinoşi ordinari, escroci de cea mai joasă teapă, nişte făcături media care îşi împărţeau bani, titluri, catedre (vezi scandalul Climategate). „Grupul de cercetători britanici“ invocaţi de tabloide non-stop au devenit subiect de amuzament, în nici un caz sursă de informaţie.

Apreciez gestul rar, stilul elegant şi argumentaţia, în general validă, a domnului Costin. Ceea ce a fost uşor dezamăgitor mi s-a părut a fi plasarea mea automată în tabăra „băsesciană“, deoarece mi se doreşte „o colaborare bună cu echipa de la 22 care s-a mutat în TVR“, pe motiv că am declarat în articol că sînt mai degrabă „pro“ decît „contra“ exploatării Roşia Montană. Fîs! Scuze de expresie, dar – vorba lui Caragiu – nu am găsit altă rimă. Nuca-n perete o fi fericită pentru că s-a mai dat un motiv de validare a celebrei expresii. Recitiţi finalul articolului meu. Veţi găsi, poate, motive să votaţi (ca mine de 12 ani) cu Uniunea Armenilor. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

index jpeg 6 webp
„Poleiala” de pe Selly
În ultimii doi ani, am ciulit urechile la știrile despre Selly, încercînd să-i urmăresc traiectoria.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
De ce se depărtează românii de UE
Niciodată în istoria ei n-a avut România o perioadă așa lungă de prosperitate și dezvoltare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Feminitate și destin
Destinul converteşte „ordinea“ naturală (şi pe cea divină?) în viaţă, în dinamism imanent, în armonie de inanalizabile.
Frica lui Putin jpeg
Telefonul mobil
Ca să rezumăm printr-o imagine totul: ducem o viață de anexă a telefonului mobil.
index jpeg 5 webp
Una dintre cele mai inteligente femei din secolul al XIX-lea
Nu au trecut prea mulți ani, vreo cinci să fi fost, și Elena Ghica a mai urcat un munte, a mai ajuns pe un vîrf: pe Mont Blanc.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Iconofobie jpeg
Despre „dinamicile” literare
Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară.
„Cu bule“ jpeg
De la pivniță la cîrciumă
Circulă în ultima vreme, în articole jurnalistice și în postări care le preiau conținutul și formulările, o explicație fantezistă pentru originea expresiei beat criță.
HCorches prel jpg
Dragul meu fiu,
Cînd Selly avea vîrsta ta, avea în cont mai mulți bani decît valorează tot ce familia ta a adunat de-a lungul timpului.
IMG 8779 jpeg
Dacă xenofobia nu-i rasism, fotbalul e sport?
Aşa că, o fi fotbalul un sport, doar că voi, care intraţi, lăsaţi orice toleranţă! Dacă ar fi privit mai atent, Virgiliu ar fi găsit în dantesca lui coborîre cohorte de driblangii.
p 7 WC jpg
Va reconsidera Biserica Catolică doctrina despre contracepție?
Unii dintre teologii catolici de prim rang care au participat la dezbatere au sugerat că utilizarea anticoncepționalelor poate fi, în anumite circumstanțe, legitimă.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Diferențe
Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri.
O mare invenție – contractul social jpeg
Subiect de drept și drept subiectiv (III)
Expresiile subiect de drept și drept subiectiv par să aibă o nuanță tautologică sau să trimită la o definiție idem pe idem.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Turcia fără Erdogan?
Recep Tayyip Erdogan este de atîta vreme la putere încît nimeni nu poate spune cu siguranță cum va arăta Turcia după o eventuală plecare a sa din palatul prezidențial.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Cum de nu există din partea instituțiilor aferente reacții prompte, severe, susținute juridic, împotriva unei astfel de imposturi?
Frica lui Putin jpeg
Centrali
Cîte unul se crede central fiindcă e bătăușul clasei; un altul, fiindcă e al planetei.
AFumurescu prel jpg
Inteligență artificială; cu materialul clientului
…a trecut întîi o boare pe deasupra știrilor: există inteligență artificială! Mai întîi ni s-au deșteptat telefoanele.
index jpeg 5 webp
Amelia Earhart și Eleanor Roosevelt, o cină și un zbor cu stelele
„Este începutul unei noi epoci, nu-i așa, cînd o femeie în rochie de seară pilotează un avion noaptea?”, a spus retoric și entuziast Eleanor Roosevelt.
Iconofobie jpeg
Poezia continentelor
Ce surprinde la Whitman este uşurinţa cu care transferă ideea poetică (transcendentalistă) spre geografia culturală a umanităţii.
„Cu bule“ jpeg
Zgubilitic
Cuvîntul zgubilitic nu s-a răspîndit prea mult, dar își păstrează expresivitatea prin felul în care pare să parodieze o terminologie medicală (psihiatrică), prin contrastul comic între simbolismul lipsit de eufonie al primei sale părți și terminația savantă.
HCorches prel jpg
Două tristeți și o așteptare
Le transmit, din experiența personală, că vor simți îmbunătățiri semnificative ale vieții lor, pe toate planurile!
IMG 8779 jpeg
p 7 WC jpg
Cum spargem balonul chinez
Dacă relațiile sino-americane ar fi un joc de cărți, s-ar putea spune că avem o mînă bună. Dar chiar și o mînă bună poate pierde, dacă e jucată greșit.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Scrisori regăsite
Montefiore spune că nota aceasta, găsită după moartea lui Stalin în seiful său personal, a avut efectul scontat.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.