Epur─âri ┼či macul─âri

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Epur─âri ┼či macul─âri jpeg

Comicii ┼či evreii s├«nt prima ┼úint─â a dictatorilor ┼či mardeia┼čilor sau uciga┼čilor lor. Urmeaz─â profesorii cinsti┼úi. Precum ┼či jurnali┼čtii care nici pro┼čti nu-s, nici nu se las─â cump─âra┼úi. ├Än fine, mini┼čtrii, c├«nd fac treab─â.

C─â tot a fost ziua interna┼úional─â a dasc─âlilor, s─â afirm─âm r─âspicat o lec┼úie pe c├«t de simpl─â, pe at├«t de adev─ârat─â. Rom├ónia are vital─â nevoie de ├«nv─â┼ú─âtori ┼či profesori buni. De unii care s─â nu fie nici plagiatori, nici ├«nclina┼úi s─â se ├«nregimenteze ┼či s─â pactizeze cu obscurantismul politic sau religios, menit s─â ├«mping─â ┼úara ├«napoi spre supersti┼úie ori spre abera┼úia fascismului sau a comunismului. ├Än acest context, e bine s-o spunem din capul locului. Nu ┼čtiu ca, de la Mihai ┼×ora ├«ncoace, Rom├ónia s─â fi avut vreodat─â un ministru mai competent al educa┼úiei dec├«t Mircea Dumitru. De ce e important? Pentru c─â educa┼úia e cea mai puternic─â arm─â, capabil─â, dup─â cum afirma cineva, ÔÇ×s─â schimbe lumea ├«n bineÔÇť. Iar Rom├óniei tocmai o astfel de schimbare-i trebuie urgent.

Adus─â, intelectual, la sap─â de lemn de oligarhia ei securist─â, ┼úara are nevoie ca de aer de o reformare din temelii a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ┼či de o epurare autentic─â a mediului s─âu academic. C─âci acest mediu e intoxicat ┼či politizat masiv de scuip─âturile ├«nc─ârcate cu venin ale caracati┼úei antimeritocratice puse pe picioare de ├«ncreng─âtura politico-mediatic─â ┼či de afaceri care sugrum─â Rom├ónia de la Ion Iliescu ├«ncoace.

Celor cu ├«ndoieli le recomand s─â se confrunte cu o ┼čtire, ce-i drept, greu digerabil─â. Potrivit ei, ultimul ┼čef al poli┼úiei politice comuniste, notorie ├«n lumea ├«ntreag─â sub numele ei blestemat de ÔÇ×SecuritateÔÇť, ├«n spe┼ú─â Iulian Vlad, precum ┼či m├«na lui dreapt─â, generalul Rogojan, ├«┼či lanseaz─â ├«mpreun─â o carte. Una, cum altfel, conspira┼úionist─â. P├«n─â aici, nimic nou. Dar lansarea o g─âzduie┼čte, horribile dictu, Academia Rom├ón─â. ├Än spe┼ú─â, filiala ei timi┼čorean─â. Care, ├«n loc s─â-i onoreze pe eroi, ejecteaz─â l─âturi indelebile ├«n ora┬ş┼čul erou.

Nu ┼čtiu dac─â sub Klaus Iohannis aceast─â ├«ncreng─âtur─â ┼či-a g─âsit na┼čul. Dar e, incontestabil, un enorm progres at├«t pentru presta┼úiiile anterioare ale ┼čefului statului, c├«t ┼či pentru ├«ntreaga suflare rom├óneasc─â, faptul c─â pre┼čedintele ┼či-a onorat func┼úia ┼či a cerut explicit dispari┼úia din scen─â a politicianului plagiator.

┼×tiu, de asemenea, c─â sub Mircea Dumitru s-a g─âsit ac de cojocul acestui tip de politician, de vreme ce, gra┼úie actualului ministru al Educa┼úiei, s-a putut, ├«n fine, ce nu s-a reu┼čit sub predecesorii s─âi USL-i┼čti. ├Än spe┼ú─â, s─â i se retrag─â titlul de doctor, fraudulos dob├«ndit, prin furt intelectual, lui Victor Ponta.

C─â, spre cinstea ministrului ┼či a premierului Ciolo┼č, Dumitru a reu┼čit unde e┼čuaser─â nu mai pu┼úin de cinci din neaveni┼úii s─âi predecesori, spune tot. Nu doar despre acest ministru. Sau despre acest Guvern. Ci ┼či despre ├«ncr├«ncenarea unui sistem hot─âr├«t s─â lupte p├«n─â la ultimul glon┼ú ca s─â fac─â de ru┼čine ┼čtiin┼úa ┼či cultura Rom├óniei. Precum ┼či despre violen┼úa ├«ncle┼čt─ârii dintre vechi ┼či nou, ├«n condi┼úiile ├«n care noul ministru a anun┼úat reforme esen┼úiale pentru bunul mers al educa┼úiei rom├óne┼čti. De exemplu, depolitizarea institu┼úiilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt, prin concursuri pentru directorii de ┼čcoli.

┼×tiut fiind c─â PSD are nu doar o ampl─â clientel─â de satisf─âcut, ci ┼či sarcina de a-┼či asigura posteritatea ca partid-stat, care ar muri dac─â ┼čcolile ar deveni pur ┼či simplu institu┼úii de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ┼či nu pepiniere de politruci, oamenii fostului PCR din Senat s-au mobilizat. ┼×i au trecut, sub conducerea inenarabilei Ecaterina Andronescu, la ac┼úiune. ├Än comisia de ├«nv─â┼ú─âm├«nt au blocat printr-un amendament concursurile pentru directorii de ┼čcoli.

Ministrul Mircea Dumitru ┼či-a f─âcut datoria fa┼ú─â de rom├óni ┼či a spus clar ┼či r─âspicat despre ce e vorba. Ar fi fost nefiresc ca ├«ncreng─âtura s─â nu reac┼úioneze la fel de prompt cum o face ori de c├«te ori sistemele de alert─â rapid─â ale societ─â┼úii, de pild─â comicii ori evreii, a c─âror memorie e mai antrenat─â dec├«t a altora, semnalizeaz─â manifest─âri de ├«ndoctrinare sau de manipulare de extrac┼úie totalitar─â. Ministrul s-a v─âzut def─âimat. I s-a fabricat o fals─â carier─â de informator al poli┼úiei politice. Una dezmin┼úit─â clar de CNSAS.

Cu acuze similare s-au mai scos din joc, ├«n trecut, varii speciali┼čti excelen┼úi, fie vinova┼úi, fie nevinova┼úi. ├Änainte de a ajunge ├«n c─âtarea presei, de regul─â securiste, mai mereu ultrana┼úionaliste, ├«n condi┼úiile ├«n care criminali sadea cu grade pe um─âr au r─âmas neatin┼či, ace┼čti oameni se ar─âtaser─â, ├«n genere, hot─âr├«┼úi s─â se schimbe mai ├«nt├«i pe ei ├«n┼či┼či, radical, iar apoi s─â pun─â um─ârul la reformarea, eliberarea, democratizarea ┼či modernizarea Rom├óniei. Pentru ca ┼úara s─â fie capabil─â s─â reziste pe viitor oric─âror tentative interne sau externe, bun─âoar─â ale Moscovei, de a o re├«ngenunchea.

├Än vizorul calomniatorilor nu e ├«ns─â doar Mircea Dumitru. Nu e doar educa┼úia. Ci ┼či lumea bun─â. Opozi┼úia, c├«t─â mai e. Strada, ├«nainte s─â r─âbufneasc─â. Rom├ónia, ├«n genere. ├Än c─âtarea nemerniciei s├«nt ┼či cititorii acelei prese care e independent─â sau mimeaz─â ├«nc─â ne├«nregimentarea. Ziare altminteri informative ┼či bune, cel pu┼úin o vreme, televiziuni, o vreme de ├«ncredere. ┼×i ele trebuie manipulate, maculate, mancurtizate, pentru ca educa┼úia s─â nu fie epurat─â de neaveni┼úi. Pentru ca mafia s─â supravie┼úuiasc─â.

A┼ča c─â par s─â fi c─âzut ├«n capcana unor troli. Posibil de la CNSAS. E ├«ns─â complet in┬şcomprehen┬şsi┬şbil cum pro┬şfesioni┼čtii unor ziare sau televiziuni care se respect─â pot prelua ┼či difuza ┼čtiri fie complet false, fie manipulante, f─âr─â s─â i se adreseze ├«n prealabil celui denigrat. F─âr─â s─â verifice dac─â CNSAS a dat oficial pu┬şblicit─â┼úii informa┼úii noi. Or, CNSAS n-a f─â┬şcut-o, mul┼úumindu-se cu avizul s─âu din 2007, care atest─â c─â Mircea Dumitru nu a fost informator al poli┼úiei politice.

Aici se ├«nchide cercul. Dac─â publicul nu pedepse┼čte mediile manipulatoare prin avertisment ori, la nevoie, dac─â derapajele se repet─â, prin boicot, ┼úara va continua s─â fie intoxicat─â din greu. ┼×i va permite s─â se perpetueze r─âul f─âcut Rom├óniei.

(ap─ârut pe site-ul Deutsche Welle, dw.com) 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deu┬ştsche Welle.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?