Epurări şi maculări

Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Epurări şi maculări jpeg

Comicii şi evreii sînt prima ţintă a dictatorilor şi mardeiaşilor sau ucigaşilor lor. Urmează profesorii cinstiţi. Precum şi jurnaliştii care nici proşti nu-s, nici nu se lasă cumpăraţi. În fine, miniştrii, cînd fac treabă.

Că tot a fost ziua internaţională a dascălilor, să afirmăm răspicat o lecţie pe cît de simplă, pe atît de adevărată. România are vitală nevoie de învăţători şi profesori buni. De unii care să nu fie nici plagiatori, nici înclinaţi să se înregimenteze şi să pactizeze cu obscurantismul politic sau religios, menit să împingă ţara înapoi spre superstiţie ori spre aberaţia fascismului sau a comunismului. În acest context, e bine s-o spunem din capul locului. Nu ştiu ca, de la Mihai Şora încoace, România să fi avut vreodată un ministru mai competent al educaţiei decît Mircea Dumitru. De ce e important? Pentru că educaţia e cea mai puternică armă, capabilă, după cum afirma cineva, „să schimbe lumea în bine“. Iar României tocmai o astfel de schimbare-i trebuie urgent.

Adusă, intelectual, la sapă de lemn de oligarhia ei securistă, ţara are nevoie ca de aer de o reformare din temelii a învăţămîntului şi de o epurare autentică a mediului său academic. Căci acest mediu e intoxicat şi politizat masiv de scuipăturile încărcate cu venin ale caracatiţei antimeritocratice puse pe picioare de încrengătura politico-mediatică şi de afaceri care sugrumă România de la Ion Iliescu încoace.

Celor cu îndoieli le recomand să se confrunte cu o ştire, ce-i drept, greu digerabilă. Potrivit ei, ultimul şef al poliţiei politice comuniste, notorie în lumea întreagă sub numele ei blestemat de „Securitate“, în speţă Iulian Vlad, precum şi mîna lui dreaptă, generalul Rogojan, îşi lansează împreună o carte. Una, cum altfel, conspiraţionistă. Pînă aici, nimic nou. Dar lansarea o găzduieşte, horribile dictu, Academia Română. În speţă, filiala ei timişoreană. Care, în loc să-i onoreze pe eroi, ejectează lături indelebile în ora­şul erou.

Nu ştiu dacă sub Klaus Iohannis această încrengătură şi-a găsit naşul. Dar e, incontestabil, un enorm progres atît pentru prestaţiiile anterioare ale şefului statului, cît şi pentru întreaga suflare românească, faptul că preşedintele şi-a onorat funcţia şi a cerut explicit dispariţia din scenă a politicianului plagiator.

Ştiu, de asemenea, că sub Mircea Dumitru s-a găsit ac de cojocul acestui tip de politician, de vreme ce, graţie actualului ministru al Educaţiei, s-a putut, în fine, ce nu s-a reuşit sub predecesorii săi USL-işti. În speţă, să i se retragă titlul de doctor, fraudulos dobîndit, prin furt intelectual, lui Victor Ponta.

Că, spre cinstea ministrului şi a premierului Cioloş, Dumitru a reuşit unde eşuaseră nu mai puţin de cinci din neaveniţii săi predecesori, spune tot. Nu doar despre acest ministru. Sau despre acest Guvern. Ci şi despre încrîncenarea unui sistem hotărît să lupte pînă la ultimul glonţ ca să facă de ruşine ştiinţa şi cultura României. Precum şi despre violenţa încleştării dintre vechi şi nou, în condiţiile în care noul ministru a anunţat reforme esenţiale pentru bunul mers al educaţiei româneşti. De exemplu, depolitizarea instituţiilor de învăţămînt, prin concursuri pentru directorii de şcoli.

Ştiut fiind că PSD are nu doar o amplă clientelă de satisfăcut, ci şi sarcina de a-şi asigura posteritatea ca partid-stat, care ar muri dacă şcolile ar deveni pur şi simplu instituţii de învăţămînt şi nu pepiniere de politruci, oamenii fostului PCR din Senat s-au mobilizat. Şi au trecut, sub conducerea inenarabilei Ecaterina Andronescu, la acţiune. În comisia de învăţămînt au blocat printr-un amendament concursurile pentru directorii de şcoli.

Ministrul Mircea Dumitru şi-a făcut datoria faţă de români şi a spus clar şi răspicat despre ce e vorba. Ar fi fost nefiresc ca încrengătura să nu reacţioneze la fel de prompt cum o face ori de cîte ori sistemele de alertă rapidă ale societăţii, de pildă comicii ori evreii, a căror memorie e mai antrenată decît a altora, semnalizează manifestări de îndoctrinare sau de manipulare de extracţie totalitară. Ministrul s-a văzut defăimat. I s-a fabricat o falsă carieră de informator al poliţiei politice. Una dezminţită clar de CNSAS.

Cu acuze similare s-au mai scos din joc, în trecut, varii specialişti excelenţi, fie vinovaţi, fie nevinovaţi. Înainte de a ajunge în cătarea presei, de regulă securiste, mai mereu ultranaţionaliste, în condiţiile în care criminali sadea cu grade pe umăr au rămas neatinşi, aceşti oameni se arătaseră, în genere, hotărîţi să se schimbe mai întîi pe ei înşişi, radical, iar apoi să pună umărul la reformarea, eliberarea, democratizarea şi modernizarea României. Pentru ca ţara să fie capabilă să reziste pe viitor oricăror tentative interne sau externe, bunăoară ale Moscovei, de a o reîngenunchea.

În vizorul calomniatorilor nu e însă doar Mircea Dumitru. Nu e doar educaţia. Ci şi lumea bună. Opoziţia, cîtă mai e. Strada, înainte să răbufnească. România, în genere. În cătarea nemerniciei sînt şi cititorii acelei prese care e independentă sau mimează încă neînregimentarea. Ziare altminteri informative şi bune, cel puţin o vreme, televiziuni, o vreme de încredere. Şi ele trebuie manipulate, maculate, mancurtizate, pentru ca educaţia să nu fie epurată de neaveniţi. Pentru ca mafia să supravieţuiască.

Aşa că par să fi căzut în capcana unor troli. Posibil de la CNSAS. E însă complet in­comprehen­si­bil cum pro­fesioniştii unor ziare sau televiziuni care se respectă pot prelua şi difuza ştiri fie complet false, fie manipulante, fără să i se adreseze în prealabil celui denigrat. Fără să verifice dacă CNSAS a dat oficial pu­blicităţii informaţii noi. Or, CNSAS n-a fă­cut-o, mulţumindu-se cu avizul său din 2007, care atestă că Mircea Dumitru nu a fost informator al poliţiei politice.

Aici se închide cercul. Dacă publicul nu pedepseşte mediile manipulatoare prin avertisment ori, la nevoie, dacă derapajele se repetă, prin boicot, ţara va continua să fie intoxicată din greu. Şi va permite să se perpetueze răul făcut României.

(apărut pe site-ul Deutsche Welle, dw.com) 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deu­tsche Welle.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Christina Applegate  sursa foto   Profimedia jpg
Ce spun apropiații despre starea de sănătate a actriței Christina Applegate: „Boala o va răpune mai devreme decât și-ar dori oricine”
Christina Applegate, diagnosticată în 2021 cu scleroză multiplă, traversează momente dificile. Potrivit unor informații apărute în presă, actrița ar fi internată în spital încă de la începutul lunii martie, iar prietenii săi sunt tot mai îngrijorați de starea ei de sănătate.
image png
Câte zile rezistă o sticlă de vin deschisă, la frigider. Cum îți dai seama dacă mai este bun de consum
Mulți iubitori de vin obișnuiescMulți iubitori de vin obișnuiesc să păstreze la frigider sticlele deja deschise, dar puțini știu, de fapt, cât timp mai poate să păstreze la frigider sticlele deja deschise, dar puțini știu, de fapt, cât timp mai poate fi consumat. Iată părerea specialiștilor în vin.
arhitect jpg
Cine a fost arhitectul care a construit Teatrul Național București și Hotelul Intercontinental București. A avut curaj să îi zică „NU” lui Nicolae Ceaușescu
Povestea lui Romeo Belea este una dintre cele mai complexe din arhitectura românească modernă, pentru că îmbină talentul, întâmplarea și confruntarea directă cu puterea.
trump somn getty jpg
Iranul îl trimite pe Donald Trump la culcare: „Închide telefonul, liniștește-te, nu mai posta nimic și blochează-l pe Bibi o săptămână”
Imediat după postarea triumfalistă a lui Donald Trump pe rețelele sociale privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, a venit și replica plină de ironie a Iranului.
Screenshot 2026 04 18 195209 jpg
Cine este atacatorul din Kiev care a omorât șase oameni pe stradă: născut la Moscova și legături cu armata rusă
Bărbatul care a ucis șase persoane și a rănit alte 10, în Kiev, a fost identificat de autorități ca fiind Dmitri Vasilchenkov, un fost militar în vârstă de 58 de ani, originar din Moscova, cu cetățenie dublă ucraineană și rusă.
otet png
Dezbatere pe Reddit, după o descoperire banală. Diferența dintre două tipuri de oțet i-a pus pe gânduri pe mulți
O postare aparent banală despre curățenie a devenit virală pe Reddit, după ce un utilizator a realizat, la 44 de ani, că există o diferență majoră între oțetul obișnuit din supermarket și cel industrial, mult mai puternic.
Colosseumul din Roma. Carte poștală din perioada interbelică (© Library of Congress)
România Mare și importurile din Italia anului 1938
Italia fascistă se anunța drept un stat cu pretenții de mare putere economică, dar avea probleme în ceea ce privește resursele naturale și chiar alimentele erau insuficiente.
bani mita lei FOTO Shutterstock
Viralul care a declanșat o polemică națională - Este „mita pentru suc” o campanie de marketing a Poliției sau o realitate filmată cu body-cam?
Un șofer prins circulând cu viteză într-o localitate din județul Vâlcea a încercat să scape de sancțiune oferind 200 de lei unui polițist, momentul fiind surprins de camera corporală a agentului. Incidentul a fost făcut public de Direcția Generală Anticorupție.
image png
Claudia Pătrășcanu, despre cum se descurcă în rolul de mamă singură: „Treabă cât cuprinde”
Claudia Pătrășcanu este mamă full-time și, în același timp, artistă și femeie de succes. Vedeta le-a povestit recent urmăritorilor din mediul online cum decurge o zi din viața sa.