Epidemia pesimismului în Europa

Publicat în Dilema Veche nr. 761 din 20-26 septembrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

De foarte mulţi ani urmăresc un fenomen fragil: apariţia, din cînd în cînd, a unor analizele optimiste în masa enormă de articole şi de depeşe pe care le citesc legate de Europa.

În proporţie de peste 95% (după opinia mea), tot ce se scrie despre Europa parcă poartă amprenta catastrofei. Cred că s-a produs şi o specializare de acest gen. Un editorialist care „vorbeşte Europa de bine“ devine brusc suspect, se detaşează de corul general şi parcă este bănuit şi de lipsă de inteligenţă. Există o evidentă tendinţă de lamentaţie mediatică peste tot, atît în presă, cît şi la radio şi la televiziune. Declinismul a devenit o stare de spirit, iar declinologii s-au înmulţit considerabil. Încă puţin şi vom vorbi într-o bună zi despre declinologie, despre „ştiinţa declinului“. Vom avea specialişti care ne vor învăţa cum să ne trăim declinul civilizaţional cît mai senin cu putinţă, aşa cum există sfătuitori pentru cum să-ţi trăieşti cît mai pozitiv vîrsta a treia.

Rari sînt, deci, eseiştii sau specialiştii care îndrăznesc să semnaleze că lucrurile nu sînt poate atît de negre pe cît par. Că Europa este continentul pe care se trăieşte, de vreo 50 de ani, cel mai bine (printre altele, şi întrucît europenii sînt mari consumatori de cultură). Există un fel de nostalgie a trecutului care se manifestă deseori prin expresia-şablon „Era mai bine înainte“. „Înainte… cînd?“, ar trebui să-i întrebăm pe aceşti nemulţumiţi viscerali. În urmă cu o sută de ani, cînd Europa era transformată în cîmp de luptă? În anii ’30, cînd Stalin, pe de o parte, şi Hitler, pe de altă parte, răspîndeau pe planetă două dintre cele mai toxice ideologii inventate de faţa obscură a omului? Să fi fost mai bine în anii celui de-al Doilea Război Mondial? Sau imediat după 1945, cînd în Europa de Răsărit a început, cu ajutorul unor represiuni fără precedent, marele „şantier de eradicare a exploatării omului de către om“?

Greu, greu de găsit, cu creionul în mînă şi cu cărţile de istorie în faţă, o epocă în care Europa să o fi dus mai bine decît în ultimele decenii, mai ales în cele două de după căderea comunismului. Sigur, există mitologii nostalgice cum ar fi cea legată de La Belle Époque. Și este adevărat că, între 1871 şi 1914, Europa a traversat o foarte rară epocă lipsită de războaie şi măceluri. Numai că dincolo de exuberanţa vieţii nocturne de la Paris sau Berlin, dincolo de balurile vieneze şi de impresionantele expoziţii universale, o imensă masă de europeni încasa în acei ani şocul mizerabil al revoluţiei industriale… Fotografiile şi imaginile filmate în acea perioadă în uzine şi în cartierele muncitoreşti parcă ţin de un coşmar.

Anul trecut a apărut în Franţa o foarte interesantă carte intitulată C’était mieux avant! (Era mai bine înainte!), în care istoricul şi filozoful Michel Serres demontează, piesă cu piesă, rotiţă cu rotiţă, edificiul acestei iluzii, că prezentul nu s-ar ridica la înălţimea trecutului şi că „epoca de aur este întotdeauna“ una apusă. Michel Serres compară, de fapt, mai toate palierele vieţii noastre de astăzi cu modul în care trăiau în urmă cu 50 de ani oamenii pe planetă. Și ajunge la o singură concluzie: „gustul melancoliei“ este uneori forjat (direct şi indirect) de mediile de informare. Fără să pretindă că lumea de azi este idilică sau perfectă, filozoful francez îşi îndeamnă însă cititorul, cu cifre şi cu descrieri, cu mărturii şi cu statistici, la un efort de comparație. În mare, el mai consideră că nostalgia „mai binelui“ din trecut vine din predilecţia pe care o au mediile de informare de a ne intoxica prezentul doar cu ştiri legate de atentate, violenţe, fapte diverse macabre, scandaluri politice şi de corupţie, crize de tot felul şi alte catastrofe interminabile…

Dar epidemia de pesimism din Europa vine şi dintr-o anumită laşitate. Este ceea ce crede un scriitor şi dramaturg franco-belgian bine cunoscut şi în România, Éric-Émmanuel Schmitt. În definitiv, este mult mai „interesant“, în societate, să fii pesimist decît optimist. În plus, cînd anunţi numai catastrofe, cînd vezi numai jumătatea goală a paharului, cînd spui (precum filozoful Michel Onfray) că Occidentul este terminat, nici nu mai e nevoie să fii activ, să cauţi soluţii de „supravieţuire“, să te lupţi pentru ameliorarea lucrurilor.

În anul 2010, în plină criză economică, a luat fiinţă în Belgia o asociaţie care s-a autointitulat „Optimiştii fără frontiere“. Ea a fost sprijinită de un incorigibil optimist francez, Jean d’Ormesson (dispărut anul trecut), de călugărul budist (celebru) Matthieu Ricard, de Éric-Émmanuel Schmitt, precum şi de alţi cîţiva idealişti lucizi. Scopul asumat de ei era tocmai denunţarea discursurilor alarmiste, a pesimiştilor profesionişti.

O interesantă definiţie a optimistului este dată de un cercetător în ştiinţe politice, Philippe Gabillet. El spune: „Optimistul nu este nici pe departe un naiv care vede viaţa în roz, ci o persoană dominată mai puţin de frică şi mai mult de speranţă, spre deosebire de pesimist, care este într-o logică de demisie“.

Acestea fiind spuse, pesimismul mai poate fi şi o trăsătură de caracter, o tradiţie culturală. Ori de cîte ori se fac anchete despre cît de fericiţi se consideră oamenii în diferite ţări, francezii, de exemplu, sînt departe de a se situa pe primele locuri (spre surpriza generală chiar și a francezilor înşişi). La ultimul sondaj de acest gen, din 2018, realizat de Gallup International, ei ocupau locul 23. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.