Enigma Coreei de Nord

Publicat în Dilema Veche nr. 357 din 16 - 22 decembrie 2010
Enigma Coreei de Nord jpeg

Ce se întîmplă în Coreea de Nord? Pe data de 23 noiembrie, armata sa a tras aproape 200 de focuri de artilerie asupra insulei Yeonpyeong din Coreea de Sud, aflată în apropiere de disputata frontieră dintre cele două ţări, omorînd patru persoane, printre care doi civili, şi distrugînd 20 de case şi alte construcţii. Prezenţa în zona atacată a civililor, dintre care mulţi au trebuit evacuaţi, a făcut ca atacul să fie chiar mai provocator decît cel din martie, care a dus la scufundarea navei de război a Sudului, Cheonan, şi la moartea a 46 de marinari. 

Şi chiar cu cîteva luni înainte de bombardarea Yeonpyeong-ului, Coreea de Nord a arătat unei delegaţii de savanţi americani o nouă uzină secretă de îmbogăţire a uraniului, care va spori capacitatea regimului de la Phenian de a fabrica arme nucleare. 

Programul militar nuclear al Coreei de Nord e de două decenii o temă de îngrijorare. La începutul anilor ’90, Phenianul a încălcat obligaţiile ce decurgeau din Tratatul de Neproliferare Nucleară, prin procesarea în secret a unei cantităţi de plutoniu, suficientă pentru a produce două bombe atomice. După ce s-a retras dintr-un acord de încetare, negociat de administraţia Clinton în 1994, Coreea de Nord i-a expulzat pe inspectorii Agenţiei pentru Energie Atomică şi a reînceput procesarea combustibilului uzat, care ar fi putut produce alte şase bombe cu plutoniu. 

Acum, cu noua uzină de îmbogăţire, accesul Coreei de Nord la materiale fisionabile va creşte foarte mult. Liderii ei au reputaţia că vînd elemente periculoase, cum ar fi rachete, narcotice şi valută falsificată şi există îngrijorarea că ar putea livra şi materiale nucleare altor ţări sau unor grupări teroriste. Dezvăluirile recente de pe Wikileaks, ale unor documente diplomatice secrete americane, sugerează că Phenianul ar ajuta Iranul cu un program avansat de rachete. 

Administraţia Bush a sperat iniţial că problema nucleară a Coreei de Nord se poate rezolva printr-o schimbare de regim. Ideea a fost că izolarea şi sancţiunile ar putea răsturna dictatura lui Kim Jong-il. Dar regimul acestuia s-a dovedit rezistent iar administraţia Bush a fost de acord, în cele din urmă, să ia parte la discuţiile multipartite, alături de China, Rusia, Japonia şi cele două Corei. În septembrie 2005, părea evident că discuţiile ar duce la un acord din partea Coreei de Nord, de renunţare la programul său nuclear, contra unor garanţii de securitate şi retragerea sancţiunilor. Dar acordul s-a prăbuşit la scurt timp şi Coreea de Nord a refuzat să se întoarcă la masa discuţiilor, pînă ce Statele Unite nu ar fi încetat închiderea conturilor suspectate că ar proveni din falsificările şi spălările de bani ale regimului lui Kim. Apoi, odată înghetaţe acţiunile diplomatice, Coreea de Nord a lansat o serie de rachete în Marea Japoniei. Toţi cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU au semnat o rezoluţie de condamnare a acestor acţiuni, iar China a avertizat regimul de la Phenian să-şi pondereze comportamentul. În loc de asta însă, în 2006, Coreea de Nord a detonat o instalaţie nucleară, şi a repetat operaţiunea şi în 2009. În aparenţă, Coreea de Nord e o ţară slabă, cu un sistem economic dezastruos. În urmă cu o jumătate de secol, pornind de la o situaţie similară, Coreea de Sud a crescut pînă a devenit una dintre cele mai prospere economii de pe glob, cu cele aproape 50 de milioane de locuitori bucurîndu-se de un venit per capita de 30 de mii de dolari. Coreea de Nord are o populaţie de două ori mai mică şi un venit per capita de 2000 de dolari. În 1990, a trecut printr-o foamete extremă, în care au murit, probabil, 1-2 milioane de oameni, şi chiar astăzi Coreea de Nord depinde de combustibilul şi alimentele din China. 

Cum poate Coreea de Nord, în asemenea condiţii, să-şi înfrunte vecinul? E ceea ce se cheamă „puterea slăbiciunii“. În anumite situaţii, slăbiciunea – şi ameninţarea că un partener se va prăbuşi – poate fi o sursă de putere în negocieri. Dacă un debitor e dator cu 1000 de dolari, are o putere mică, dar dacă datorează un miliard, are o putere de negociere substanţială, exemplu fiind situaţia instituţiilor financiare considerate „prea mari pentru a fi lăsate să eşueze“ în timpul crizei din 2008. Aşa cum observa Financial Times – „Kim Jong-il al Coreei de Nord e probabil singurul lider din lume care poate face Beijing-ul să pară lipsit de putere. Diplomaţii spun că liderul coreean se poate juca în mod cinic cu temerile Chinei. În situaţia în care aceasta nu mai pompează ajutoare în economia distrusă a Coreei de Nord, el poate argumenta că marea ţară vecină se va confrunta cu o revărsare de refugiaţi peste graniţă şi cu posibile tulburări“. 

China nu doreşte o Coree de Nord beligerantă sau nucleară, dar e şi mai îngrijorată de eventuala prăbuşire a unui stat aflat la graniţele sale. China a încercat să convingă regimul lui Kim să-i urmeze exemplul de orientare către o economie de piaţă, dar acestuia îi e teamă că o deschidere economică ar duce la o deschidere politică şi la pierderea controlului său dictatorial. Aşa că, deşi China încearcă să pondereze actuala criză, influenţa sa e limitată. 

O altă sursă de putere pentru Coreea de Nord este îndrăzneala pe care o ai cu o carte slabă. Desigur, o invazie militară pe scară largă ar fi devastatoare din cauza puterii superioare a Coreei de Sud ajutată şi de Statele Unite, ale cărei exerciţii navale curente din Marea Galbenă sînt destinate să-i aducă aminte Coreei de Nord cît de mare e inegalitatea. Dar, cu 15 mii de piese de artilerie postate în zona demilitarizată, la doar 30 de mile de Seul, Coreea de Nord ştie că şi un scurt foc de paie ar provoca adevărate ravagii pe piaţa de capital şi în economia Coreei de Sud, în vreme ce, prin comparaţie, Nordul ar avea mult mai puţin de pierdut. Prin împăunarea cu voinţa sa de a-şi asuma mai multe riscuri, Nordul speră să-şi mărească puterea de negociere. 

Mulţi analişti atribuie recentele provocări anticipării unei succesiuni de putere la Phenian. Kim Jong-il a avut ani de zile pentru a se pregăti să-i ia locul tatălui său, Kim Ir-sen, dar, aşa cum sugerează unele rapoarte, se pare că el însuşi se apropie acum de sfîrşitul vieţii. În această toamnă el l-a promovat la rangul de general pe fiul său, Kim Jong-un (puţin văzut pînă acum) şi l-a prezentat la o conferinţă a Partidului Comunist. 

Demonstraţia militară (împotriva Sudului) pentru „protejarea“ regimului ar putea fi într-adevăr menită întăririi puterii generalului de 28 de ani. Dacă aşa stau lucrurile, riscantul comportament de forţă la care am asistat recent ar face parte din procesul de solidificare a unui sistem politic unic: o monarhie comunistă ereditară. 

Joseph S. Nye, fost secretar adjunct în probleme de Apărare al SUA, este profesor la Universitatea Harvard şi autor al cărţii în curs de apariţie: The Future of Power. 

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org

traducere de Andrei MANOLESCU

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
De ce Rusiei îi priește războiul din Ucraina
Pe 12 iunie, Rusia sărbătorește Ziua Independenței. Comemorarea a fost introdusă de președintele Boris Elțîn în 1992, prilejuind o ridicare colectivă din umeri: Față de cine și-a declarat Rusia independența?”, se întrebau oamenii, scrie pentru „The Atlantic” istoricul și scriitoarea Anastasia Edel.
image
Super-alimente antiinflamatorii și sănătoase pentru creier. Pot preveni riscul de boli neurodegenerative, precum Alzheimer
Creierul este centrul de comandă al organismului nostru și are nevoie de o „aprovizionare constantă cu nutrienți pentru a funcționa în mod optim”. Alimentele pe care le consumăm joacă un rol crucial în îmbunătățirea funcției cognitive și în reducerea riscului de boli neurodegenerative, spun medicii.
image
„Secretul” transmis de actorul Bob Rădulescu elevilor clujeni. Discursul pe care orice tânăr trebuie să-l asculte
Discursul emoționant al actorului Bob Rădulescu ținut în fața elevilor unui liceu unitarian din Cluj-Napoca a ajuns viral pe rețelele sociale. El le-a vorbit despre lucrurile de care va depinde viața lor peste 20 de ani

HIstoria.ro

image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.
image
Câți bucureșteni aveau drept de vot la alegerile locale din 1878?
Pe baza recensământului făcut de Primăria Capitalei în 1878, în listele electorale au fost înscriși 11.908 de alegători.
image
D-Day, cum arată Europa după 80 de ani
Cine merge pe drumurile din Normandia în aceste zile, cu mașina, pe biciclete sau pe jos, are parte de o călătorie în timp. Peste tot întâlnești soldați americani, jeepurile umplu toate șoselele, dar și alte autovehicule ale armatei americane.