Emmanuel Macron: o altă privire spre Europa de Est

Publicat în Dilema Veche nr. 767 din 1-7 noiembrie 2018
Teatrul – dimensiune  identitară a Europei jpeg

Tînărul şef de stat francez încearcă în prezent să resudeze Europa pe axa est-vest. Din acest motiv s-a deplasat recent la Bratislava şi la Praga, urmînd să se ducă în viitor la Budapesta şi la Varşovia.

Sigur, aceste călătorii sînt făcute în primul rînd în perspectiva alegerilor europene din 2019. Emmanuel Macron şi-a propus un pariu ambiţios, el încearcă să facă tot posibilul ca anul viitor, în mai, Parlamentul European să afişeze o configuraţie pro-europeană, ceea ce l-ar plasa pe şeful statului francez în rolul atît de necesar de lider european. El se simte capabil să-şi asume un destin special, de om politic providenţial destinat să relanseze încrederea în Europa şi mai ales să-i pună noi fundamente instituţionale.

În contextul acestei strategii se simte, din ce spune Emmanuel Macron, şi o dorinţă de a înţelege mai bine problemele, dilemele, traumele, neliniştile şi specificităţile Europei Centrale, a celei de Răsărit şi poate a Balcanilor. Personal, am motive să cred că preşedintele francez are sfătuitori buni în ce priveşte l’autre Europe (cealaltă Europă – cum era numită deseori toată această zonă a bătrînului continent intrată sub influenţa Moscovei).

Revista Le Point, comentînd vizita lui Emmanuel Macron în Cehia şi în Slovacia, citează această declaraţie provenind de la Palatul Élysée: „Nous n’avons pas de mépris pour ces pays“. Ceea ce aş traduce prin „Noi nu privim cu dispreţ spre aceste ţări“. Iată o declaraţie care merită salutată din toată inima. Ea sună, de fapt, ca o autocritică a Parisului, ceea ce este un alt element îmbucurător. De alfel, revista Le Point aminteşte, într-un articol semnat de Emmanuel Baretta care preia tot surse de la Élysée, şi faptul că, în ultimii „douăzeci sau treizeci de ani“, şefii de stat francezi au cam abandonat unele ţări ale Europei Centrale.

Noi nu privim cu dispreţ aceste ţări poate fi fraza fondatoare a unei noi politici franceze faţă de Europa de Răsărit. În cei peste treizeci de ani de cînd trăiesc în Franţa am avut deseori sentimentul că şefii de stat francezi au beneficiat de consilieri excepţionali în ce priveşte Orientul Mijlociu, Maghrebul, Africa, America Latină, Asia, Statele Unite, Rusia… Dar niciodată de sfătuitori competenţi pentru ceea ce se întîmpla în partea de est a Cortinei de Fier, în spaţiul fostelor „democraţii populare“. Este ca şi cum Franţa, cu reflexul ei vizionar, obişnuită să privească departe, ar fi fost pur şi simplu incapabilă să-şi fixeze privirile mai serios asupra unei zone de proximitate, asupra acestei Europe Centrale şi de Răsărit pe care, de fapt, a remodelat-o atît după victoria ei în Primul Război Mondial, cît şi după înfrîngerea ei din 1940 în faţa lui Hitler.

Predecesorii din ultimii treizeci de ani ai lui Emmanuel Macron la Palatul Élysée, şi mă refer la François Mitterrand, Jacques Chirac, Nicolas Sarkozy şi François Hollande, n-au excelat printr-o bună cunoaştere a acestui mozaic de frustrări şi de visceralitate care este Europa de Răsărit. Chiar şi atunci cînd au fost integrate în Uniunea Europeană, într-un context istoric şi geopolitic favorabil, aceste ţări au fost privite ca nişte elevi mai mediocri, dar susceptibili să fie aduşi pînă la urmă la nivelul convenabil. „Întîi îi integrăm şi apoi îi educăm.“ Pun această frază între ghilimele, deşi ea nu este un citat, aşa cred eu că au gîndit mulţi lideri politici la Bruxelles şi în alte capitale ale Europei răsăritene. Lideri care n-au ­luat în serios cîteva fapte fundamentale, şi anume că aceste ţări ieşeau dintr-o dublă traumă (cea comunistă şi cea a tranziţiei spre capitalism) şi că se aflau într-o altă fază istorică decît Occidentul în materie de construcţie naţională şi identitară.

Şeful statului francez a adoptat în prezent un nou ton în relaţiile cu Estul Europei. El a ţinut, pe de o parte, să definească drept ţicneală absolută orice viziune în virtutea căreia aceste ţări ar putea avea un destin mai bun îndepărtîndu-se de Uniunea Europeană. Dar, pe de altă parte, Emmanuel Macron s-a abţinut să dea lecţii simpliste de conduită şi a pus accentul pe dialog. Chiar şi în privinţa lui Viktor Orbán, devenit oaia neagră a Bruxelles-ului, Emmanuel Macron adoptă o nouă atitudine, refuzînd diabolizarea sa.

Încearcă oare şeful statului francez „să spargă“ Grupului de la Vişegrad, cum afirmă unii comentatori? Doreşte el să nu lase această zonă a Europei sub influenţa exclusivă a Germaniei, cum afirmă alţii? O viziune politică este şi ea un mozaic de intenţii, dintre care unele nici nu trebuie să devină imediat vizibile. Emmanuel Macron are toate şansele să cîştige în prezent simpatia Europei Centrale şi de Răsărit şi prin faptul că pare decis să abandoneze principiul cotelor obligatorii de imigranţi, principiu formulat în 2015 de Bruxelles în numele solidarităţii europene. Acea viziune matematică a solidarităţii, simplistă ca toate falsele bune idei, i a iritat profund pe est-europeni şi s-a aflat la originea unei fronde care a provocat un început de fractură între Est şi Vest. Dacă, la acea oră, Bruxelles-ul, sau mai precis Jean-Claude Juncker, ar fi dispus de consilierii pe care îi are acum Emmanuel Macron, poate că principiul cotelor obligatorii n-ar fi fost formulat ca un diktat moral şi ca o lecţie de conduită de tip ori-ori (ori o accepţi şi atunci eşti progresist şi bun european, ori o refuzi şi atunci eşti naţionalist şi antieuropean).

Dintotdeauna diplomaţia franceză a ştiut, de exemplu, că Orientul „este complicat“. Ea a uitat însă, uneori, dintr-un fel de aroganţă (termen pe care îl prefer celui de dispreţ), că Europa de Răsărit (sau orientală) este la fel de complicată. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.
Viktor Orbán (9298443437) jpg
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Orbán și românii
Indiferent însă de ceea ce îl mînă în luptă pe dl Orbán, nota sa de plată e mult întîrziată.
Frica lui Putin jpeg
Cenaclul „Flacăra” 2.0
Nu, Adrian Păunescu nu a fost un „colaboraţionist”. El a fost un coautor, poate printre cei mai importanţi, al cultului lui Ceauşescu.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
O spectaculoasă prăbușire mută – o întîmplare din deceniul Iohannis
Cu adevărat uimitoare sînt căderile care nu produc niciun zgomot.
Phone Booth with Tower Bridge (36387425206) jpg
Cabina de telefon
În Marea Britanie, tradiționalele cabine roșii de telefon au devenit mici galerii de artă.
Iconofobie jpeg
Detalii complicate
Putem sesiza incongruențe multiple între omul creator și – jucîndu-ne puțin cu noțiunile – creatorul trăitor.
„Cu bule“ jpeg
Teoria chibritului
„A face teoria chibritului” e una dintre expresiile colocviale și umoristice cunoscute de toată lumea, dar pe care dicționarele noastre nu le-au înregistrat.
HCorches prel jpg
Atunci ne vom transforma într-un algoritm matematic
Nu matematica, nu fizica, nu chimia sînt cele care dau unei națiuni identitate. Ci limba, literatura, istoria, artele.
p 7 WC jpg
Crizele de astăzi sînt altfel
Crizele nu mai sînt evenimente rare și izolate, care afectează un grup restrîns de persoane.
Un sport la Răsărit jpeg
Carevasăzică, Viktor Orbán ține cu Csikszereda?
Tipul e un fabulos afacerist care foloseşte orice mijloc, orice tertip pentru a-şi mări capitalul, financiar sau electoral.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Pensionarii de la terasă
Îmi vin în minte pensionarii străini, turiști prin România anilor ’70-’80, care ne uimeau prin mobilitatea, veselia și seninătatea lor.
O mare invenție – contractul social jpeg
Jus cogens
Cine are cîștig de cauză într-un conflict? Cel care e mai puternic sau cel care are dreptate?

Adevarul.ro

image
Bătaie generală la Untold, în faţa scenei la concertul lui David Guetta VIDEO
În cea de-a treia zi a Festivalului Untold, când au fost prezente peste 95.000 de persoane din peste 100 de ţări ale lumii, a izbucnit o bătaie între mai mulţi tineri, în timpul concertului lui David Guetta. Filmarea a devenit virală pe Internet.
image
Pericolul frumos „ambalat“ care îi transformă pe tineri în victime. „Inima lor ajunge ca la 80-90 de ani“
Vârsta pacienţilor la care medicii au ajuns să trateze accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic acut a scăzut dramatic în ultimii ani. Produsele foarte populare printre tineri, consumate de la vârste mici, duc la un astfel de deznodământ.
image
Luptă contracronometru pentru a salva balena beluga blocată în râul Sena. Mamiferul refuză hrana VIDEO
Oficialii francezi încearcă cu disperare să salveze o balenă beluga blocată în râul Sena, cu o injecţie cu vitamine pentru a-i stimula apetitul. Observatorii ştiinţifici spun că balena pare să fie vizibil subnutrită, iar salvatorii speră totuşi să o ajute să-şi recapete apetitul şi energia necesară pentru a se întoarce pe mare.

HIstoria.ro

image
„Răceala diplomatică” dintre Bulgaria și România
Per ansamblu, climatul diplomatic de la sfârșit de secol XIX poate fi definit ca fiind „destins”. O dovadă o constituie și vizita lui Carol I, însoțit de fruntașul liberal D. A. Sturdza (un adept al Triplei Alianțe), la Sankt Petersburg, în iulie 1898, unde s-a bucurat de o foarte bună primire.
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.
image
Stalin îl întreabă pe Jukov dacă va putea apăra Moscova
Îngrijorat de înaintarea germanilor și de cucerirea Solnechnogorsk (23 noiembrie 1941), Stalin l-a întrebat pe Jukov dacă va putea menține Moscova. Jukov a răspuns afirmativ, cu condiția trimiterii a încă două armate și furnizării a 200 de tancuri, dar Stalin a replicat că nu mai existau tancuri.