Efervescența americană

Publicat în Dilema Veche nr. 1013 din 7 – 13 septembrie 2023
Comunismul se aplică din nou jpeg

În Statele Unite se lucrează de zor. Oamenii sînt, în general, ocupați. Peste zi, în cursul săptămînii, străzile sînt goale. Orele tradiționale de vîrf sînt însă aglomerate, chiar și după pandemie, cînd e de presupus că mulți angajați continuă să lucreze de acasă.

Unele statistici arată că, în medie, timpul de lucru al unui european este cu aproximativ 20% mai scurt decît cel al unui american. Concediile din Europa ar fi și ele, în medie, cu zece zile mai lungi decît în Statele Unite. Americanii au de obicei două sau maximum trei săptămîni de vacanță pe an. Desigur, acestea sînt evaluări globale, fără detaliile și subtilitățile de care viața e plină. Dar fenomenul e observabil chiar și pentru un simplu călător, cel puțin în zona yankee, să spunem. Clasica standardizare americană facilitează buna organizare a muncii de toate felurile. Ne amintim desigur de Timpuri noi al lui Charlie Chaplin. Lucrurile s-a mai schimbat, evident, dar acea sămînță a rutinei muncii n-a dispărut cu totul. De asemenea, managementul american pare să fie încă foarte eficient, reușind să-i mobilizeze pe angajați și să scoată cît se poate de mult din energia și capacitățile lor.

Aproape că nu e surprinzător recentul scandal care a apărut legat de programul Work and Travel, prin care studenți din România ajung să lucreze sezonier în America. Am auzit și mai demult povești cît se poate de dure despre asta. Dincolo de abuzurile sau chiar ilegalitățile semnalate, care se pot petrece în orice colț al lumii (și America nu-i deloc un paradis), e limpede că în multe cazuri pot apărea mari discrepanțe între așteptările unor studenți crescuți în România actuală și realitățile dure de pe piața muncii din Statele Unite. Nu trebuie omis că primul termen al amintitului program e Work. Asta în America înseamnă chiar muncă și de obicei e brută.

Spuneam că eficiența generală în muncă se simte și la o privire superficială. De exemplu, pe drumurile lor n-am văzut vreodată instalate semne că se lucrează, fără să se fi și lucrat efectiv acolo. Muncitorul care stă sprijinit în coada lopeții și se uită în jur, caracteristic României, dar și altor țări de prin Europa, în America nu pare să existe. Oamenii desfășurați pentru o lucrare au adesea un aer de desant. Fiecare pare să-și știe locul și sarcinile cu precizie, echipele dînd senzația că sînt hotărîte să ducă treaba la capăt repede și bine.

La Washington, pe o stradă se schimbau niște țevi de sub caldarîm. Treaba asta se făcea însă doar noaptea. Ziua, în locul respectiv, deși lucrarea nu era terminată, peste acea mare groapă se puneau niște plăci groase de oțel, așa încît circulația mașinilor să se poată desfășura normal.

La hoteluri, personalul de serviciu robotește întruna. N-am pomenit zile de pauză la curățenie sau la schimbatul cearceafurilor și al prosoapelor, chiar și la hoteluri de două stele. Proprietarii nu se prevalează de tot felul de deziderate ecologice, ca-n Europa, ca să amîne înlocuirea acestora.

America e țara lucrurilor concrete. Ideile sînt urmate de proiecte care, la rîndul lor, sînt de regulă puse în aplicare fără ezitări, amînări sau ocolișuri. Mi-aduc aminte povestea cuiva care, în vremea comunismului, în școală, la București, s-a înscris la scrimă. A trecut un an pînă cînd a pus mîna pe primul costum adevărat de scrimă, și asta pentru că i s-a dat să-l ducă acasă, să-l spele (era echipamentul unui competitor pe care nu l-a văzut niciodată). Cît despre sabie sau floretă, n-a apucat niciodată să pună mîna pe așa ceva. Anii școlii au trecut doar cu teorii, fandări și eschive. Comunismul era un sistem al simulărilor, care doar mima lucrurile adevărate. Țara de bază a capitalismului, America, e exact pe dos. Acolo, amintita poveste e de neconceput.

Da, se știe despre americani că ar fi workaholici. Sînt probabil mai dedicați muncii decît europenii (ca să nu vorbim neapărat de români), fără să fie chiar ca „furnicuțele” asiatice. În același timp, pare a le lipsi, în bună parte, ideea că munca ar fi un fel de pedeapsă. Mai tot românul visează să aibă o rentă sau măcar să iasă la pensie, să nu mai muncească. În America n-am detectat aspirația asta pe scară largă. Oamenii sînt motivați. Și nu pare că-i doare să muncească. Sînt parcă mereu împinși înainte de șefi, de competiție, de datorie, de sistemele financiare, de recompense. Acestea din urmă vin de cele mai multe ori pe merit. Nu-mi închipui că în America n-or fi și lucruri strîmbe, nedreptăți, corupție și alte asemenea rele. E și sărăcie, multă și cruntă. Aici vorbesc însă de spiritul general care plutește cumva în aer. Acel spirit american despre care cei care trăiesc mai demult acolo spun că s-ar mai fi diminuat. Alan Bloom a observat asta chiar în urmă cu peste trei decenii. Ei bine, chiar așa diluat cum o fi el, încă e puternic.

Rolurile celor care muncesc sînt bine definite, cum spuneam. Dar și cele ale altor genuri de indivizi par a fi clare și asumate pe deplin. Gangsterii sînt gangsteri, fără eufemisme. Cum știm și din filme, sînt gata oricînd să se bată cu poliția, dacă e cazul (și dacă vor să jefuiască o bancă își asumă riscul unui hold-up, nu se fac directori ca s-o devalizeze din interior). Se vede asta și din atitudinea și procedurile polițiștilor, care par obișnuiți cu pericolul, cu lupta. Homeleșii sau cerșetorii își asumă la rîndul lor rolul, fără rest. Nu sînt niște tipi care pretind că au pierdut trenul și nu mai au bani sau mai știu eu ce. Sînt cerșetori „de meserie” care cer bani. Alții sînt homeleși „cu vocație”, dacă se poate spune așa, care-și au demnitatea lor.

În general, dacă americanii muncesc din greu, nu înseamnă că sînt și încrîncenați. Senini și binevoitori, politicoși și gata oricînd să ajute, nu se arată a fi „îndoiți” de treburi. Permanenta activitate nu pare să le afecteze buna dispoziție, spiritul civic sau solidaritatea. Binecunoscuta atitudine pozitivă e dominantă. Nu percep efortul ca pe o luptă pentru supraviețuire. Par fericiți să ducă lumea înainte. Contemplarea, lamentarea, nostalgiile sau ezitările nu le sînt caracteristice. Iar în același timp, economia produsă cu acest spirit duduie, clocotește, sfîrîie, chiar și în așa-zisele perioade de criză. Totul e la scară mare și la viteză mare. Șoselele cu rîuri de mașini, zgîrie-norii care cresc continuu în orașe, precum copacii, podurile care traversează golfuri și mări întregi, cerul plin de aparate de zbor, lansările spațiale, dezvoltarea IT și AI, permanentele inovații comerciale, toate sînt dovezi clare ale acestei efervescențe creatoare. Orice vis pare posibil de împlinit. Drame și tragedii există, ca oriunde altundeva. Americanii par însă a le încasa altfel, mereu cu gîndul la așteptatul happy-end.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Patroni de restaurant, șantajați cu recenzii false pe internet. Cum au reacționat
O rețea mică de restaurante independente se confruntă cu un atac cibernetic de tip șantaj. Criminalii informatici îi amenință pe proprietari cu recenzii negative pe platformele online, forțându-i să plătească sume mari de bani pentru a le evita.
image
Șoșoacă nu se dezminte: a lăudat Rusia în primul discurs din Parlamentul European VIDEO
Eurodeputata SOS Diana Șoșoacă a spus, în primul discurs din Parlamentul European, că Federația Rusă este singura care își dorește pacea în războiul din Ucraina.
image
Reacția unui medic legist după ultimul festival de la mare: „Nu reprezintă nimic altceva decât deschiderea către o viață de consumator”
Medicul legist Cristian Paparau a transmis că, deși organizatorii festivalului de muzică hip-hop „Beach, Please!” se laudă cu rezultatele evenimentului, situația este cu totul alta. „Nu faci nimic altceva decât să încurajezi consumul de droguri”, arată el.

HIstoria.ro

image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.
image
Pe vremea când nu exista cod roșu și aer condiționat: în 1911 canicula a făcut prăpad în Europa și SUA
Chiar dacă valurile de căldură devin din ce în ce mai intense și mai frecvente ca urmare a încălzirii globale, acestea nu reprezintă un fenomen nou în istorie. Un exemplu tragic este vara anului 1911, când Franța a fost lovită de un val de căldură devastator. În acea perioadă, peste 40.000 de oameni