Efectele pandemiei?

Publicat în Dilema Veche nr. 946 din 26 mai – 1 iunie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni. Cu alte cuvinte, a venit vremea să se evalueze pagubele. Noi am descoperit că avionul care ne-a lăsat într-o dimineață devreme pe aeroportul din Castellon era unul dintre cele doar cîteva care mai aterizau acolo în acea zi. După ce toți călătorii au coborît și au ieșit pe porțile terminalului, aeroportul a rămas complet pustiu. Mai multe avioane pe care scria Ukraine International, retrase într-un spațiu de lîngă pistă, zăceau liniștite, aducînd însă aminte tocmai de neliniștea din celălalt colț al Europei de unde fuseseră aduse, evident, de teama bombelor.

În parcarea auto din afara aeroportului se mai adunaseră cîțiva călători care așteptau autobuzul cu care se putea ajunge în oraș. Mașina era acolo, dar, în mod absurd, nu pleca decît peste vreo două ore, deși în acel interval nu mai venea nici un alt avion, singurii pasageri posibili fiind cei coborîți din cursa de la București. Prețul taxiului era prohibitiv. Ni s-a spus că înainte de pandemie lucrurile mergeau cu totul altfel. Am petrecut cele două ore admirînd în detaliu relieful înconjurător, tipic iberic.

Farmecul Valenciei avea să facă însă aproape imediat uitată neplăcerea acelei așteptări. Dincolo de frumusețea orașului, recepționerii, ghizii, chelnerii sau șoferii de taxi au fost cu toții amabili, iar deliciile restaurantelor, cu prețuri rezonabile chiar și în zonele foarte  turistice, nu au făcut decît să adauge un plus de încîntare. O paella cu melci primită într-un local care ne fusese recomandat de un ghid ne-a copleșit de-a dreptul, nu doar pentru că era foarte bună, ci și pentru că umplea o tigaie de dimensiunile unei mese. De asemenea, o selecție de tapas degustată alături de un grupaj de vinuri locale, oferite de un ghid care înainte ne prezentase minunile orașului, a avut darul să ne cucerească definitiv. Dacă ar fi să spun totuși ce m-a marcat cel mai tare din ce am văzut acolo, aș zice că pictura din biserica San Nicolas, cea supranumită pe bună dreptate Capela Sixtină a Valenciei, către care ne-a îndrumat același ghid. Dar nu despre asta mi-am propus să scriu, așa că revin la efectele pandemiei. Am remarcat că, pe acolo, toți lucrătorii publici încă purtau mască în interior, fără codeală și fără excepție. În afară de asta și de acel straniu orar al autobuzului, nimic nu mai aducea aminte de restriștea care îi lovise pe oameni. La întoarcere, în aeroport se anunța regulat în mai multe limbi că masca nu e obligatorie decît în avion. Cu toate astea, individul de pe locul de lîngă mine nu purta mască. Probabil ca să nu se sufoce. Era mult prea corpolent pentru un scaun de avion (Murphy ar fi inclus cu siguranță printre legile lui și genul acesta de ghinion, dacă atunci cînd le-a scris ar fi existat zboruri low-cost).

Aplecat peste mine ca să vadă mai bine prin hublou luminile Valenciei, bărbatul era extaziat. A început să scoată exclamații despre frumusețea Spaniei, în care a ținut să-mi menționeze că locuiește de aproape douăzeci de ani. „Totul e mai bun aici decît la noi, clima, mîncarea, băutura, aerul, apa, oamenii și chiar parlamentarii. Dacă mai prinzi și un pui de serviciu, ești fericit.” Pe măsură ce ne apropiam de România, simțeam însă cum îl cuprindea tot mai mult patriotismul natal, dacă pot să-i spun așa. S-a indignat de-a binelea că pilotul s-a adresat unui „avion plin de români” în engleză. Nu conta că pilotul nu era român (cum nici compania aeriană nu era) și nici că stewardesele vorbeau totuși românește. După părerea vecinului meu, el săvîrșise o mare nesocotință. Cînd am început să coborîm, omul a prins să se mire că nu mai sînt becuri în România, că jos nu se vedea nici o lumină. În cele din urmă m-am hotărît să-i explic că era din cauza stratului de nori de dedesubt. „Și cum o să aterizăm pe bezna asta, pe aeroportul lu’ Aurel Vlaicu?” Cînd i-am replicat că e „Henri Coandă“ m-a privit și mai derutat: „Așa-i zice? Păi, ce nume mai e și ăsta? E român?”. N-am putut să nu mă gîndesc la diferențele dintre cei care au inventat avioanele și cei care zboară azi cu ele.

În sfîrșit, la vreo cîteva zile după ce am aterizat pe „Henri Coandă“ cu un avion plin de români, am trecut prin Brașov. În centrul vechi exista un local în care se servea un celebru mille-feuille cu fructe și acela era chiar scopul pentru care ne-am oprit acolo. Chelnerița ne-a spus însă că nu mai au nici un fel de desert și nici vreun fel de  mîncare, doar băutură, pentru că „bucătarul e în concediu”. Dezamăgiți, ne-am reorientat spre alt restaurant în care ni s-a spus, printre altele, că „bruschettele s-au terminat”, ceea ce mi-a adus aminte de un alt chelner de pe la noi care mi-a spus că nu mai au limonadă. Mai departe, într-un local care pretindea că ar avea cea mai bună pizza din oraș, am descoperit că de fapt nu mai avea decît cele cîteva felii din vitrină, toate cu un blat excesiv de umflat și mustind de ulei. Tot atunci mi-am amintit zgîrciurile de vacă prăjite care mi-au fost servite într-un local bucureștean, pe post de gyros. Tare mă tem că pentru toate astea n-ar trebui să dăm vina pe pandemie sau pe vreun război.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinzătoare ale unui român care a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali faţă de Cluj sau Bucureşti. „Mă costă 10 euro pe noapte”
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social, după cum spune chiar el. Patrik a vrut să afle cât costă viaţa în paradisul din Bali comparativ cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinzătoare
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actriţa din „Stranger Things“: „M-am îndrăgostit de Unsprezece şi am simţit că vreau să fiu ca ea“
Actriţa Millie Bobby Brown spune că o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficială, căci „Stranger Things“ tratează probleme reale – spre exemplu, personajul pe care îl interpretează, Unsprezece, se confruntă cu „stresul posttraumatic şi traumele din copilărie“.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.