Efectele cele bune ale crizei - <i>scuzaţi subiectul</i>

Publicat în Dilema Veche nr. 265 din 12 Mar 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

De cîte ori aud în ultima vreme despre efectele pozitive ale recesiunii, mă apucă durerea de cap. E drept, or să scadă chiriile, or să se ieftinească taxiurile, o să scadă preţul la mîncare şi la maşini. Totuşi, servitul de astfel de exemple îmi pare similar cu înghiţitul de Xanax la finele unei zile grele la serviciu. Te simţi (mai) bine pe moment, dar de a doua zi o iei de la capăt cu şeful cel rău. Cam aşa şi cu înşiratul de efecte pozitive ale crizei. Ce folos că se ieftinesc terenurile, dacă tu eşti din ce în ce mai nesigur pe locul tău de muncă? Cu toate astea, îmi asum riscul şi înşir şi eu un efect pozitiv-probabil al actualei crize: creşterea numărului de proiecte din fonduri europene, mărirea sumelor care se vor cheltui din fondurile structurale. Mare scofală " veţi zice " asta spun toţi politicienii români, fără să dea vreo explicaţie, fără argumente. Aşa e. Zi de (primă)vară pînă-n seară, nu auzim decît de "greaua moştenire" (România nu a accesat nici un euro din bani europeni pînă acum, adică o exagerare teribilă) sau "de acum încolo vine fericirea" (România va "trage" de acum încolo toţi banii alocaţi). Argumentele lipsesc. Îndrăznesc să propun posibile explicaţii. De ce nu am avut o mai mare "capacitate de absorbţie"? (Scuze pentru expresia asta tehnică, sună oribil, pe mine mă duce gîndul la clipurile care fac reclamă la anumite produse necesare sexului frumos.) Dincolo de birocraţiile de pe axa Bucureşti-Bruxelles, cu exces de cerinţe şi abuz de pagini necesare oricărui proiect, există şi "necazuri conceptuale". Astfel, în unele zone de finanţare, iniţiatorul nu este eligibil dacă prevede o marjă de profit mai mare decît o limită. Adică, este invers decît la bancă, din cauză că Uniunea dă, pe alocuri, bani pentru proiecte mai puţin "vandabile", adică defel "bancabile". Ţi se poate spune: "păi, dacă promiţi o rată de profit de 50%, ce cauţi la noi, du-te la bancă, ia un credit comercial, aici dăm bani pentru zone sărace, pentru afaceri modeste". Alt necaz care nu i se poate pune în cîrcă administraţiei a fost chiar... rata creşterii. Păi, într-o ţară cu 7-8% creştere economică, într-o ţară care scotea, la multe produse, profit dublu faţă de media europeană (bere, haine, încălţăminte, imobiliare, ba chiar şi mezeluri), de ce să te chinui cu birocraţia europeană? Îţi poţi dezvolta liniştit afacerea din credit bancar sau din resurse proprii. Mai mult, într-o ţară cu deficit de forţă de muncă, ai probleme cu extinderea unei afaceri deja existente. Nu ai oameni potriviţi, ei au plecat în Spania sau în Italia (vezi sectorul construcţiilor). Amintiţi-vă cum era să găseşti anul trecut un zugrav sau un electrician la preţ rezonabil. Ajunsesem să ţin secret numele unui instalator serios şi ieftin, de teamă să nu-l supraaglomerez şi să rămîn fără el! Acum, închipuiţi-vă că sînteţi primar de Bucureşti. Vreţi să faceţi un mare program de renovare a unei zone. Trecem peste interesele firmelor imobiliare şi presupunem că nu ai "prieteni politici" pe care vrei să-i serveşti. Pornim de la premisa onestităţii absolute. În condiţiile în care îţi intră suficienţi bani în bugetul local, de ce să te chinui cu birocraţia europeană? Nici nu are cine să-ţi facă proiectul. Ai tăi funcţionari, dacă se pricep, pleacă rapid la o firmă de consultanţă. Acestea sînt scumpe şi nu obligatoriu competente. Apoi, termenele de analiză sînt îndelungate. Colac peste pupăză, nu găseşti nici mînă de lucru ieftină. De aia, ar trebui să fii ab-so-lu-ta-men-te disperat pentru a încerca accesarea fondurilor structurale. Nu întîmplător, dintre cele opt ADR-uri (Agenţii de Dezvoltare Regională), cele mai vizibile sînt cele din zonele tradiţional sărace (ADR Nord Est, spre pildă), în timp ce ADR Bucureşti-Ilfov nu are nici un proiect în portofoliu. A venit însă criza şi lucrurile s-au schimbat. Băncile sînt, azi, extrem de dispuse să vină cu partea de cofinanţare (Uniunea Europeană nu dă toţi banii, cel mai adesea trebuie să pui şi tu o parte, în general jumătate din suma totală). Acum, bancherii stau pe saci de bani pe care le este teamă să-i mai împrumute. Populaţia nu mai prezintă încredere (angajaţii se pot trezi şomeri), firmele şi-au pierdut din bonitate (le-au scăzut vînzările). Cine mai rămîne? Statul şi autorităţile locale. Nu vor oferi profitul de pe vremuri, dar e mai bine decît deloc. În plus, împrumutul se va rambursa pînă la urmă, este o investiţie destul de sigură. Nu sîntem, Doamne fereşte, în Islanda. În plus, pretenţiile firmelor de construcţii care ar putea fi angajate vor scădea. Nu cred că se va mai discuta de pe poziţii de forţă, ca pînă acum. Brusc, fondurile europene vor deveni atractive, în ciuda birocraţiei excesive. Va merita să îţi baţi capul. Nu de alta, dar va lipsi alternativa. Rămîne problema-cheie: cine să scrie proiectele? Varianta 1: cineva din Primărie. Numai că, tocmai ce s-a pus problema lichidării sporurilor salariale pentru personalul care lucrează cu fonduri europene. În atari condiţii, greu de crezut că vor mai rămîne experţi pricepuţi în administraţie. Va urma o migraţie către sectorul privat. Atenţie! Rămîne varianta 2: te duci la firma înfiinţată de fostul subaltern şi îi comanzi proiectul. Numai că, un actual subaltern (care nu a fost suficient de bun pentru a încerca pe cont propriu şi a rămas în Primărie) va afla, te va turna la ziar şi ai încurcat-o... Îţi vei blestema ziua cînd ai avut ideea cu fondurile europene. Mai bine stăteai în banca ta şi nu te băgai. Şi-aşa nu au ăştia destul bronz în stoc, să-ţi facă statuie. E criză.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.