Echilibristic─â metafizic─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 956 din 4 ÔÇô 10 august 2022
Iconofobie jpeg

O via╚Ť─â f─âr─â ├«nfr├«ngeri este, desigur, imposibil─â. Dac─â ea ar fi totu╚Öi posibil─â, ar deveni, s─â admitem, absurd─â. Cum s─â te imaginezi, din perspectiv─â uman─â, merg├«nd neab─âtut dintr-un triumf ├«n altul? Inevitabil, totul ├«n jurul t─âu ar fi atins de plictis, dezgust, inutilitate ╚Öi chiar de o anumit─â imbecilitate ÔÇô o imbecilitate sufleteasc─â a╚Öa-zic├«nd. E ca ╚Öi cum ai r─âm├«ne ÔÇ×virginÔÇŁ psihic vreme de o lung─â ╚Öi tern─â existen╚Ť─â. ├Änfr├«ngerile au de aceea, ├«n intervalul nostru biografic, rol igienic, pedagogic ╚Öi moral, astfel ├«nc├«t, uneori, cum bine s-a spus, din ele ├«nve╚Ťi mai mult dec├«t din victoriile repetate. S├«nt ├«ns─â aici tulburat de o mic─â nuan╚Ť─â semantic─â, pe care vreau s─â v-o ├«mp─ârt─â╚Öesc. Dac─â via╚Ťa f─âr─â ├«nfr├«ngeri pare ├«ntr-adev─âr de neimaginat, cum st─â treaba cu via╚Ťa ca ├«nfr├«ngere? Poate fi ea posibil─â? Se supune acest concept regulilor probabilit─â╚Ťii? Dup─â o oarecare chibzuin╚Ť─â, voi r─âspunde, destul de sigur pe mine, c─â da. Via╚Ťa, ├«n integralitatea sa, asumat─â ÔÇ×ca ├«nfr├«ngereÔÇŁ, e posibil─â ╚Öi, din numeroase puncte de vedere, este mai pernicioas─â dec├«t ipotetica via╚Ť─â ÔÇ×f─âr─â ├«nfr├«ngeriÔÇŁ. Accept c─â un sceptic irecuperabil mi-ar putea replica acum caustic: ÔÇ×Ce vorbe╚Öti, Franz? P─âi, via╚Ťa e ├«nfr├«ngere prin ├«ns─â╚Öi natura ei insurmontabil─â! Nuan╚Ť─ârile prepozi╚Ťionale f─âr─â ╚Öi ca nu-╚Öi au rostul, dovedindu-se penibile at├«t timp c├«t orice existen╚Ť─â p─âm├«ntean─â reprezint─â un ╚Öir mai lung sau mai scurt de capitul─âri preparatorii pentru marea capitulare, adic─â, neeufemistic exprimat, pentru moarte. De unde nevoia asta pentru disec╚Ťii microscopice, pentru t─âieri ale firului ├«n patru?ÔÇŁ.

Proiectat─â ├«n absolutul ontologic, se ├«n╚Ťelege, o asemenea viziune fatalist─â nu are cum s─â fie contrazis─â. (De╚Öi m─â ├«ntreb uneori dac─â fatali╚Ötii nu s├«nt cumva cei mai optimi╚Öti dintre noi. ├Än cartea lui adolescentin─â Pe culmile disper─ârii, Cioran, ├«n ciuda depresiei aparente sub imperiul c─âreia scrie furibund, se declar─âÔÇŽ lini╚Ötit. De ce s-ar agita/├«ntrista iremediabil, spune el la un moment dat, c├«nd are la ├«ndem├«n─â solu╚Ťia suprem─â pentru durerea existen╚Ťial─â ÔÇô sinuciderea? Observa╚Ťia nu este vorb─â ├«n v├«nt. Proiect├«ndu-╚Öi via╚Ťa ├«n cel mai nefast decor cu putin╚Ť─â, fatalistul cap─ât─â o for╚Ťa imens─â de supravie╚Ťuire. Ce r─âu i se mai poate ├«nt├«mpla, c├«nd el ╚Öi-a prefigurat deja r─âul absolut ╚Öi, ca atare, nu se mai simte amenin╚Ťat de nimic? V-a╚Ťi g├«ndit vreodat─â c─â misteriosul cioban mioritic s-ar preg─âti, de fapt, ├«n alegoria lui fatalist─â de ÔÇ×acceptareÔÇŁ a mor╚Ťii, de confruntarea necru╚Ť─âtoare cu cei doi inamici? ÔÇ×Vizualiz├«ndu-╚ÖiÔÇŁ dispari╚Ťia ├«n termeni parabolic-mirifici, proiect├«ndu-╚Öi a╚Öadar ÔÇ×ocultarea ÔÇô oricum de neocolit p├«n─â la urm─â ÔÇô ├«ntr-un tablou idilic, el cap─ât─â curajul nebun de a-╚Öi ├«nt├«mpina ╚Öi zdrobi adversarii, ├«ntruc├«t, iat─â, nimic dezastruos nu va p─â╚Ťi, oricare ar fi deznod─âm├«ntul.) Eu vreau s─â r─âm├«n ├«ns─â ├«n concretul ontologic ╚Öi repet prin urmare c─â, dac─â no╚Ťiunea vie╚Ťii f─âr─â ├«nfr├«ngeri se arat─â viciat─â de non-sens, cea a vie╚Ťii ca ├«nfr├«ngere dezv─âluie o realitate crud─â, ce are capacitatea s─â afecteze ireversibil at├«t indivizi, c├«t ╚Öi colectivit─â╚Ťi.

├Än interiorul ÔÇ×existen╚Ťei (├«n)fr├«nteÔÇŁ, orice reper se dizolv─â sui generis, obiectivele se dilueaz─â, dinamica fiin╚Ť─ârii ├«ns─â╚Öi p─âtrunde ├«ntr-o nefericit─â disolu╚Ťie. ├Än cazul persoanelor, psihiatrii descriu medical disolu╚Ťia ├«n chestiune, leg├«nd-o de alterarea patologic─â a celui mai puternic impuls omenesc ÔÇô instinctul de autoconservare. ├Än absen╚Ťa lui, insul ajunge, firesc, suicidar, c─âut├«ndu-╚Öi extinc╚Ťia ori provoc├«ndu-╚Öi-o singur. ├Än cazul unor grupuri de indivizi ├«ns─â, problema se complic─â ╚Öi, b─ânuiesc, nici m─âcar psihologii sociali nu ar reu╚Öi s─â o rezolve conving─âtor pe noul palier de referin╚Ť─â metodologic─â. Ce ar determina, ├«n istorie, o ├«ntreag─â comunitate, o ├«ntreag─â na╚Ťiune s─â intre ├«ntr-un astfel de ÔÇ×colapsÔÇŁ mentalitar, asum├«ndu-╚Öi propria via╚Ť─â, propria existen╚Ť─â, propria durat─â, ab initio, ca pe o ├«nfr├«ngere? Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi ╚Öi nu doar de a vie╚Ťui marginal ╚Öi defazat? Ce ÔÇ×stric─âÔÇŁ plenar sufletul unui popor, ├«ndemn├«ndu-l la stagnare, la retragere obosit─â din ciclurile istorice, la ÔÇ×le╚ÖinÔÇŁ in corpore? Cine ╚Öi cum are capacitatea (diabolic-genial─â) de a ├«ngenunchea o multitudine, neutraliz├«ndu-i, ultimativ, identitatea? Nu am cum s─â r─âspund eu aici ╚Öi acum, dar, ├«n noul context mondial (unde p─ârem a fi chema╚Ťi s─â redefinim, radical, caracterele na╚Ťionale), cred c─â se vor formula ipoteze de lucru pentru filozofii viitorului.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Pre┼úurile petrolului continu─â s─â creasc─â. La c├ót ar putea ajunge p├ón─â la sf├ór┼čitul anului ┼či cu c├ót au sc─âzut stocurile
Pre┼úurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA ┼či a┼čtept─ârile de sc─âdere a livr─ârilor ruse┼čti au compensat temerile c─â ├«ncetinirea cre┼čterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc rom├ónii voucherele sociale pentru alcool ┼či ┼úig─âri. Ce spun sociologii ┼či psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anun┼úat c─â voucherele sociale blocate pentru c─â beneficiarii au cump─ârat cu ele tutun ┼či alcool vor r─âm├óne a┼ča p├ón─â la urm─âtoarea tran┼č─â de bani pe care statul o va livra. Exper┼úii atrag ├«ns─â aten┼úia c─â din co┼čul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singur─â planet─â
Luna ├«n care vin scaden┼úele nu e niciodat─â pl─âcut─â, dar, c├ónd toate notele de plat─â se str├óng ├«n aceea╚Öi zi, ea este greu de dep─â╚Öit. ╚śi ziua aceea pare s─â fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.