E-u-r-o-p-a, continent primitiv

Gon├žalo M. TAVARES
Publicat în Dilema Veche nr. 367 din 24 februarie - 2 martie 2011
E u r o p a, continent primitiv jpeg

La sf├«r┼čitul anului trecut, presseurop.eu a invitat 10 autori europeni, scriitori ┼či anali┼čti, semn─âturi cunoscute, dar ┼či noi voci, s─â scrie despre Europa. Cei care v─âd dincolo de succesiunea de evenimente, cei care ├«┼či imagineaz─â un alt viitor sau cei care tr─âiesc actualitatea ca fiin┼úe umane ┼či ca cet─â┼úeni. A rezultat un dosar intitulat ÔÇ×Zece viziuni ale EuropeiÔÇť, realizat ├«n colaborare cu Der Spiegel, The Guardian ┼či Respekt. Public─âm aici unul dintre articole. (N. red.)  

Literatura nu s-a apropiat de politic─â, ├«ns─â politica a invadat c├«mpul limbajului ÔÇô l-a invadat ┼či ├«l domin─â ├«n continuare. ┼×i odat─â cu politica european─â, economia. ├Än aceste domenii, de mult timp nu mai e vorba de deplasarea lucrurilor materiale, de a decide soarta domeniului vegetal (a ordona sau nu t─âierea arborilor), animal sau uman. Ast─âzi, aproape totul se decide ├«n c├«mpul semnelor (cifre ┼či litere). De unde o ├«ntoarcere ├«n lumea copil─âriei: ├«n Europa noi credem c─â liniile trasate pe o foaie de h├«rtie nu s├«nt simple linii, ci diferen┼úa ├«ntre bog─â┼úie ┼či s─âr─âcie. Vechea separa┼úie ├«ntre semn ┼či obiect. Celebra fraz─â ÔÇ×cuv├«ntul C├ÄINE nu mu┼čc─âÔÇť: dac─â punem degetele pe C, H sau I nu risc─âm nimic, degetele noastre vor r─âm├«ne intacte, C ┼či H nu mu┼čc─â ÔÇô o veche lec┼úie de lingvistic─â. Aceast─â distinc┼úie a inaugurat modernitatea. Primitivii nu credeau ├«n acest adev─âr, nu credeau ├«n dou─â lumi separate. Pentru primitivi semnul era deja un obiect. Desenul cerbului nu era desenul cerbului, era cerbul. Nu exista nici o diferen┼ú─â. 

Dintr-un anumit punct de vedere, Europa ÔÇô de mai multe decenii ÔÇô ┼či-a accentuat rolul primitiv. Ea a re├«nceput s─â cread─â ├«n magie. Aproape toat─â economia este ast─âzi situat─â ├«ntr-o lume abstract─â, ├«n lumea literelor ┼či a cifrelor ÔÇô ┼či nu ├«n lumea materiei ┼či a volumului. Pentru c─â vechea economie era altfel: dou─â vaci se schimbau pentru 1000 de g─âini; uzine cu ma┼čini, arborii se vindeau sau se cump─ârau. ├Äncetul cu ├«ncetul ├«ns─â, elementele vii ┼či metrii p─âtra┼úi au disp─ârut de pe scen─â. Au r─âmas h├«rtii cu semne ┼či cifre, iar Europa s-a transformat ├«ntr-un Nou Continent Primitiv, unde oamenii adopt─â comportamente identice celor din triburile amazoniene care confundau semnele cu realul ┼či care credeau c─â litera A sau un desen erau capabile s─â ├«i omoare sau s─â ├«i blesteme. ├Äntr-adev─âr, dac─â scriem pe o foaie de h├«rtie fraza ÔÇ×aceast─â h├«rtie valoreaz─â o sut─â de mii de euroÔÇť, noi nu ne vom apuca cu siguran┼ú─â s─â credem c─â aceast─â foaie, alb─â nu cu mult timp ├«nainte, valoreaz─â de acum ├«nainte 100.000 de euro. Dar dac─â lu─âm o anume distan┼ú─â, ne vom da seama c─â, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, c─âderea economic─â la care asist─âm ast─âzi se datoreaz─â unui proces similar, la scar─â larg─â. 

Economia abstract─â s-a instalat aici, ├«n c├«mpul credin┼úei. Cel care de┼úine o h├«rtie formalizat─â printr-un simbol sau o ┼čtampil─â (iar─â┼či semne) ale vreunui institut financiar crede c─â acea h├«rtie valoreaz─â, dac─â ne g├«ndim de exemplu la ac┼úiuni, 2 euro ├«ntr-o anumit─â zi, 1 euro ┼či jum─âtate ziua urm─âtoare, ┼či 3 s─âpt─âm├«na viitoare. Aceste cre┼čteri ┼či aceste sc─âderi ale valorii ac┼úiunilor, pentru cel dinafar─â care nu ├«n┼úelege nimic, s├«nt chestii ┼či mai bizare. Nu este doar credin┼úa strict─â ├«ntr-un semn, cum era cea a Primitivilor. De acum ├«nainte, este vorba de o credin┼ú─â fluctuant─â ÔÇô care, zilnic, schimb─â valoarea material─â pe care o atribuie semnului. 

Cel mai absurd este faptul c─â aceast─â ├«ntoarcere la g├«ndirea primitiv─â care a invadat lumea contemporan─â, credin┼úa ├«n abstract, a fost ├«nso┼úit─â de o distrugere f─âr─â precedent a materiei concrete. Vaci ┼či vapoare au fost ab─âtute ├«n Europa, c├«mpurile cultivate au fost abandonate, ma┼činile au fost distruse sau obligate s─â se opreasc─â, c─âci nu trebuia s─â fie produs dincolo de o anume cantitate. An dup─â an, cele dou─â procese au avansat ├«n paralel: distrugerea lucrurilor care aveau un volum ┼či multiplicarea h├«rtiilor f─âr─â volum care simbolizau bog─â┼úia. S-a crezut, ├«n fine, c─â boga┼úia se g─âsea ├«n semne ┼či c─â vacile, vapoarele ┼či metrii p─âtra┼úi erau o bog─â┼úie, sigur, dar veche, dep─â┼čit─â, inadecvat─â. O bog─â┼úie f─âr─â igien─â, am putea spune. 

┼×i ├«n timpul acestor ani, am schimbat h├«rtii peste tot. Mici foi A4, A5 sau A6 care treceau din m├«n─â ├«n m├«n─â, ┼či, la fiecare trecere, ca prin magie, aceste foi A4 p─âreau s─â creasc─â ├«n valoare. Ca o schimbare magic─â de martor:  individul A trecea o h├«rtie individului B care o d─âdea individului C care o trecea la D, iar ultimul la r├«nd, p├«n─â la urm─â, credea c─â aceast─â h├«rtie primit─â valoreaz─â deja de o mie de ori mai mult dec├«t valoarea ini┼úial─â. 

Rezum├«nd, nu e nici o ├«ndoial─â asupra faptului c─â are nenum─ârate cauze criza din Europa, ├«ns─â o parte a problemei const─â ├«n faptul c─â s├«ntem de acum ├«nainte ├«n fa┼úa unei schimb─âri de credin┼ú─â. Biserica Abstractului, credin┼úa h├«rtiei care valoreaz─â bani, pare s─â se fi angajat pe un drum f─âr─â ie┼čire, iar num─ârul fidelilor s─âi se diminueaz─â ÔÇô unii o p─âr─âsesc voluntar, al┼úii contra voin┼úei lor, mul┼úi ├«ntr-un fel tragic. ┼×i poate c─â odat─â cu sf├«r┼čitul acestei credin┼úe s├«ntem pe cale s─â revenim la o alt─â credin┼ú─â. Moderna Biseric─â a Concretului pare astfel, zilnic, s─â preia pozi┼úia solid─â pe care a avut-o deja ÔÇô credin┼úa ├«n ceea ce este materie: credin┼úa ├«n vaci, vapoare, c├«mpuri ┼či ma┼čini ÔÇô ea este aici, s-a ├«ntors. (Vom avea oare ocazia s─â asist─âm la distrugerea h├«rtiilor?) 

Europa a avansat enorm, ┼či nu numai tehnologic, ├«ns─â pentru ca europeanul s─â nu se ude, are nevoie de un element material ├«ntre cer ┼či corpul s─âu. Nu ne putem ad─âposti ├«n desenul unei case. De aceea Europa pare s─â avanseze ┼či s─â regreseze ├«n acela┼či timp. Ceea ce ├«ncearc─â s─â fac─â nu e u┼čor: vrea s─â lase ├«n spate o lume primitiv─â ┼či s─â revin─â, din nou, la vechea modernitate. Este vorba de a fi ├«nc─â o dat─â materialist, ├«n primul sens al termenului. Vechiul materialism pentru care vacile s├«nt un bun exemplu, grele ┼či calme: valoarea este dat─â de greutatea lor ÔÇô ┼či este cu mult mai bine a┼ča.  

Gon├žalo M. Tavares este scriitor portughez, n─âscut ├«n 1970 la Luanda, ├«n Angola. A primit Premiul ÔÇ×Jos├ę SaramagoÔÇť ├«n 2005 pentru romanul Jerusal├ęm, Premiul Camilo Castelo Branco al Asocia┼úiei Scriitorilor Portughezi, ├«n 2006, pentru ├ügua c├úo cavalo cabe├ža (ÔÇ×Ap─â C├«ine Cal CapÔÇť, netradus ├«n limba rom├ón─â) ┼či premiul celei mai bune c─âr┼úi str─âine ap─ârute ├«n Fran┼úa, ├«n 2010, pentru Aprender a Rezar na Era da T├ęcnica (ÔÇ×A ├«nv─â┼úa s─â te rogi ├«n era tehniciiÔÇť), editura Vivian Hamy (netradus─â ├«nc─â ├«n rom├ón─â).

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.