Dup─â retragere

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 908 din 2 ÔÇô 8 septembrie 2021
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg

Prima veste despre plecarea ultimilor solda╚Ťi americani din Afganistan a venit pe Twitter de la jurnali╚Öti afgani care continu─â s─â relateze de pe teren. Avea s─â fie cur├«nd confirmat─â la un briefing al Pentagonului. 

Aproximativ 114.000 de oameni p─âr─âsiser─â teritoriul ╚Ť─ârii ca urmare a efortului de evacuare american. Alte zeci de mii au g─âsit calea c─âtre o nou─â via╚Ť─â cu ajutorul statelor partenere. Nimeni nu ╚Ötie c├«╚Ťi au ├«ncercat f─âr─â succes s─â plece, dar, judec├«nd dup─â imaginile de la aeroportul din Kabul, num─ârul lor e uria╚Ö. Zeci de mii cel pu╚Ťin.  ╚śi nu e vorba numai despre colaboratori ai armatelor care au participat la ocuparea ╚Ť─ârii ├«n ultimii dou─âzeci de ani, ci ╚Öi de cet─â╚Ťeni occidentali. Inclusiv sute de americani, dintre care unii au ales s─â r─âm├«n─â o vreme din motive private ÔÇô cel mai adesea nu au putut s─â ├«╚Öi lase familia ├«n urm─â. 

Exist─â o speran╚Ť─â c─â ace╚Öti oameni vor putea p─âr─âsi Afganistanul c├«ndva. Potrivit unei declara╚Ťii comune a guvernelor occidentale implicate ├«n opera╚Ťiunea de evacuare, talibanii au promis s─â permit─â ie╚Öirea ├«n siguran╚Ť─â din ╚Ťar─â pentru oricine dore╚Öte ╚Öi are documente valide de c─âl─âtorie. Cum se va ├«nt├«mpla lucrul acesta este neclar, dar tot e mai bine dec├«t nimic. ├Änc─â de dinainte de ocuparea Kabulului ╚Öi dispari╚Ťia ├«n neant a fostei administra╚Ťii afgane, talibanii fac eforturi importante s─â se prezinte ca o for╚Ť─â moderat─â ╚Öi ra╚Ťional─â. Foarte probabil, promisiunea aceasta e parte dintr-o campanie de redesenare a unei imagini publice care, ├«n con╚Ötiin╚Ťa occidentalilor, r─âm├«ne legat─â de ultimul guvern taliban care, acum dou─âzeci de ani, s-a remarcat prin s─âlb─âticia cu care a eliminat orice urm─â de via╚Ť─â modern─â din existen╚Ťa afganilor de r├«nd. Din aceea╚Öi campanie fac parte asigur─ârile repetate c─â excesele acelei guvern─âri nu se vor repeta. C─â se vor respecta drepturi ╚Öi oamenii vor putea duce un trai normal.

Primele relat─âri despre noua administra╚Ťie s├«nt ├«ns─â, ├«n cel mai bun caz, contradictorii. Deja un num─âr de celebrit─â╚Ťi afgane (c├«nt─âre╚Ťi, comici cunoscu╚Ťi) au fost asasinate. ÔÇ×Din motive de siguran╚Ť─âÔÇŁ, femeile au fost sf─âtuite s─â nu mearg─â la slujbe. Nu e clar dac─â vor mai merge vreodat─â. Pe de alt─â parte, evacuarea din Kabul nu ar fi fost posibil─â f─âr─â o colaborare ├«ntre for╚Ťele care se retr─âgeau ╚Öi talibani. Ba chiar americanii ╚Öi talibanii s-au g─âsit ├«n mod bizar de aceea╚Öi parte a baricadei atunci c├«nd ISIS din Khorasan (filiala regional─â a Statului Islamic) a atacat aeroportul care, pentru ├«nc─â vreo c├«teva zile, poart─â numele fostului pre╚Öedinte ales democratic, Hamid Kharzai. 

├Äntrebarea care revine acum este ce va urma dup─â ce, de pe cerul Kabulului, dispare ╚Öi ultima urm─â a avionului care a dus acas─â ultimii solda╚Ťi str─âini. Nu exist─â un r─âspuns clar de la nici una dintre p─âr╚Ťi. Ceea ce este clar e c─â o izolare complet─â a talibanilor nu va face dec├«t s─â creeze condi╚Ťiile pentru un nou dezastru. Afganistanul nu este o ╚Ťar─â mic─â. Cu o popula╚Ťie de aproximativ 38 de milioane de oameni care au nevoie de hran─â ╚Öi servicii publice, riscul unei catastrofe umanitare cu consecin╚Ťe imprevizibile este uria╚Ö. Deja, ├«nainte de revenirea, talibanilor, Afganistanul era a treia surs─â de refugia╚Ťi din lume dup─â Siria ╚Öi Venezuela. 

Cele aproximativ nou─â miliarde de dolari afla╚Ťi ├«n posesia b─âncii na╚Ťionale afgane s├«nt bloca╚Ťi ├«n str─âin─âtate. Noul guvern de la Kabul nu va putea avea acces la ei dec├«t ├«n urma unei ├«n╚Ťelegeri cu statele occidentale. ├Äns─â chiar dac─â ar fi putut fi cheltui╚Ťi, acei bani s-ar fi evaporat rapid ├«n c├«teva luni sau s─âpt─âm├«ni. Talibanii au avut surse de venit pentru a purta un r─âzboi, ├«ns─â administrarea unei ╚Ť─âri este mult mai complicat─â ╚Öi mai scump─â. E de prev─âzut c─â vor ├«ncerca s─â ob╚Ťin─â nu numai deblocarea fondurilor b─âncii na╚Ťionale, ci ╚Öi o reluare a ajutorului umanitar interna╚Ťional. ├Äns─â institu╚Ťiile ╚Öi organiza╚Ťiile non-guvernamentale nu vor avea nici un fel de ini╚Ťiativ─â f─âr─â o binecuv├«ntare, fie ea ╚Öi tacit─â, din partea Casei Albe. 

Pentru comunitatea interna╚Ťional─â, alegerea va fi complicat─â. ├Än pofida corup╚Ťiei care a marcat, f─âr─â dubiu, cei dou─âzeci de ani de democra╚Ťie, ╚Ťara a f─âcut progrese reale. P├«n─â la ├«ntoarcerea talibanilor, 39% din fetele de v├«rst─â ╚Öcolar─â urmau cursuri regulat. Doar 3% f─âceau acela╚Öi lucru acum dou─âzeci de ani. 5% urmau cursurile unei universit─â╚Ťi, 22% aveau o slujb─â, dintre func╚Ťionarii publici 20% erau femei, la fel ╚Öi 27% din reprezentan╚Ťii ├«n Parlament. S├«nt cifre uria╚Öe pentru o ╚Ťar─â cum e Afganistanul, iar talibanii vor fi obliga╚Ťi s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â nu pot decide o revenire la situa╚Ťia din 2001 f─âr─â riscul unei decupl─âri aproape complete de la restul lumii. Sigur, acum chiar mai mult dec├«t ├«n urm─â cu dou─âzeci de ani, se vor g─âsi state ╚Öi donatori priva╚Ťi (├«n special din zona Golfului) care s─â ├«i ajute. ├Äns─â oric├«t de mare va fi acel ajutor, ei vor guverna o ╚Ťar─â ╚Öi o genera╚Ťie de oameni care au cunoscut totu╚Öi libertatea, ba chiar, de foarte departe, au putut s─â b─ânuiasc─â cum ar ar─âta prosperitatea.

S├«nt motive serioase de scepticism. ├Äncrederea ├«ntre p─âr╚Ťi este mic─â, stimulentele pentru o degradare brusc─â a situa╚Ťiei s├«nt multe. Pentru Afganistan urmeaz─â luni de taton─âri ├«ntre talibani ╚Öi comunitatea interna╚Ťional─â. De natura rela╚Ťiei ce se va construi ├«n aceast─â perioad─â depind forma, durata ╚Öi dimensiunile viitorului dezastru care va marca foarte probabil aceast─â regiune din nou ├«n timpul vie╚Ťilor noastre. 

Scenariul cel mai sumbru este ca, după ce americanii s-au retras din Afganistan, Afganistanul să se retragă din lume. Ultima oară am văzut efectele unei astfel de stări de fapt în 2001.

Teodor Ti╚Ť─â este gazda podcast-ului ├Än Centru pe care ├«l pute╚Ťi asculta pe oricare dintre platformele de distribu╚Ťie (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Made in Taiwan
Felul ├«n care Statele Unite se raporteaz─â la Taiwan e adesea descris ca fiind ÔÇ×ambiguitate strategic─âÔÇŁ.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Viktor, prietenul lui Vladimir
Vehemen╚Ťa cu care Viktor Orb├ín respinge ultimul set de sanc╚Ťiuni ├«mpotriva Rusiei precum ╚Öi alte m─âsuri de sprijin pentru Ucraina arat─â distan╚Ťa care se casc─â ├«ntre Ungaria ╚Öi Europa.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Inclasabila, impracticabila Rusie
Rusofobia convie╚Ťuie╚Öte constant cu rusofilia, admira╚Ťia cu panica, tentativa colabor─ârii cordiale cu derapajul credul, contraproductiv.
Frica lui Putin jpeg
Eroul pe care ni l-am dori
Relativa mizerie moral─â a lumii europene se oglinde╚Öte ╚Öi ├«n insuficien╚Ťa modelelor pe care ea le-a ales.
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Cîntecul de sirenă al morcovului
Dac─â izb├«nda Ucrainei ├«n fa╚Ťa Rusiei mi-ar umple inima de bucurie, succesul de la Eurovision mi-a umplut-o de o triste╚Ťe melancolic─â.
The Lady and the Unicorn Sight det4 jpg
Unicorni
Existen╚Ťa ÔÇ×m─âgarului cu un singur corn ├«n frunteÔÇŁ a fost confirmat─â ╚Öi de Aristotel.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Vlad Constantinesco ╚Öi St├ęphane Pierr├ę-Caps: o pledoarie pentru libertate
Ofer─â o imagine complex─â ╚Öi coerent─â a raporturilor dintre Constitu╚Ťie, stat, societate ╚Öi individ.
Iconofobie jpeg
Bifurca╚Ťiile g├«ndirii etice
Din p─âcate, ÔÇ×a╚ÖezareaÔÇť (etic─â) pe toate nivelurile de g├«ndire r─âm├«ne inaccesibil─â multora dintre noi.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Noroc chior
Dic╚Ťionarele noastre mai ├«nregistreaz─â ├«ns─â c├«teva caracteriz─âri similare, norocul put├«nd fi apreciat superlativ ca ÔÇ×orbÔÇŁ, ÔÇ×porcescÔÇŁ, ÔÇ×cu carulÔÇŁ.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Activit─â╚Ťi de week-end
├Än via╚Ť─â trebuie s─â ╚Ötii trei lucruri: ce vrei ÔÇô adic─â s─â ai un scop, ├«n ce crezi ÔÇô adic─â s─â respec╚Ťi ni╚Öte valori ╚Öi ce trebuie s─â faci ÔÇô adic─â ce ac╚Ťiuni ├«ntreprinzi.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Wimbledon versus ATP & WTA?
WTA ┼či ATP au spus c─â a interzice sportivi (chestie care nu implic─â ┼ú─ârile lor, deja puse pe tu┼č─â de toat─â lumea) ├«ncalc─â principiul nediscrimin─ârii pe baz─â de na┼úionalitate.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Efectele pandemiei?
Acum, că pare să fi trecut, unii cercetează în ce măsură pandemia de COVID-19 a afectat serviciile publice dintr-o serie de domenii și din diverse regiuni.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?