După retragere

Publicat în Dilema Veche nr. 908 din 2 – 8 septembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

Prima veste despre plecarea ultimilor soldați americani din Afganistan a venit pe Twitter de la jurnaliști afgani care continuă să relateze de pe teren. Avea să fie curînd confirmată la un briefing al Pentagonului. 

Aproximativ 114.000 de oameni părăsiseră teritoriul țării ca urmare a efortului de evacuare american. Alte zeci de mii au găsit calea către o nouă viață cu ajutorul statelor partenere. Nimeni nu știe cîți au încercat fără succes să plece, dar, judecînd după imaginile de la aeroportul din Kabul, numărul lor e uriaș. Zeci de mii cel puțin.  Și nu e vorba numai despre colaboratori ai armatelor care au participat la ocuparea țării în ultimii douăzeci de ani, ci și de cetățeni occidentali. Inclusiv sute de americani, dintre care unii au ales să rămînă o vreme din motive private – cel mai adesea nu au putut să își lase familia în urmă. 

Există o speranță că acești oameni vor putea părăsi Afganistanul cîndva. Potrivit unei declarații comune a guvernelor occidentale implicate în operațiunea de evacuare, talibanii au promis să permită ieșirea în siguranță din țară pentru oricine dorește și are documente valide de călătorie. Cum se va întîmpla lucrul acesta este neclar, dar tot e mai bine decît nimic. Încă de dinainte de ocuparea Kabulului și dispariția în neant a fostei administrații afgane, talibanii fac eforturi importante să se prezinte ca o forță moderată și rațională. Foarte probabil, promisiunea aceasta e parte dintr-o campanie de redesenare a unei imagini publice care, în conștiința occidentalilor, rămîne legată de ultimul guvern taliban care, acum douăzeci de ani, s-a remarcat prin sălbăticia cu care a eliminat orice urmă de viață modernă din existența afganilor de rînd. Din aceeași campanie fac parte asigurările repetate că excesele acelei guvernări nu se vor repeta. Că se vor respecta drepturi și oamenii vor putea duce un trai normal.

Primele relatări despre noua administrație sînt însă, în cel mai bun caz, contradictorii. Deja un număr de celebrități afgane (cîntăreți, comici cunoscuți) au fost asasinate. „Din motive de siguranță”, femeile au fost sfătuite să nu meargă la slujbe. Nu e clar dacă vor mai merge vreodată. Pe de altă parte, evacuarea din Kabul nu ar fi fost posibilă fără o colaborare între forțele care se retrăgeau și talibani. Ba chiar americanii și talibanii s-au găsit în mod bizar de aceeași parte a baricadei atunci cînd ISIS din Khorasan (filiala regională a Statului Islamic) a atacat aeroportul care, pentru încă vreo cîteva zile, poartă numele fostului președinte ales democratic, Hamid Kharzai. 

Întrebarea care revine acum este ce va urma după ce, de pe cerul Kabulului, dispare și ultima urmă a avionului care a dus acasă ultimii soldați străini. Nu există un răspuns clar de la nici una dintre părți. Ceea ce este clar e că o izolare completă a talibanilor nu va face decît să creeze condițiile pentru un nou dezastru. Afganistanul nu este o țară mică. Cu o populație de aproximativ 38 de milioane de oameni care au nevoie de hrană și servicii publice, riscul unei catastrofe umanitare cu consecințe imprevizibile este uriaș. Deja, înainte de revenirea, talibanilor, Afganistanul era a treia sursă de refugiați din lume după Siria și Venezuela. 

Cele aproximativ nouă miliarde de dolari aflați în posesia băncii naționale afgane sînt blocați în străinătate. Noul guvern de la Kabul nu va putea avea acces la ei decît în urma unei înțelegeri cu statele occidentale. Însă chiar dacă ar fi putut fi cheltuiți, acei bani s-ar fi evaporat rapid în cîteva luni sau săptămîni. Talibanii au avut surse de venit pentru a purta un război, însă administrarea unei țări este mult mai complicată și mai scumpă. E de prevăzut că vor încerca să obțină nu numai deblocarea fondurilor băncii naționale, ci și o reluare a ajutorului umanitar internațional. Însă instituțiile și organizațiile non-guvernamentale nu vor avea nici un fel de inițiativă fără o binecuvîntare, fie ea și tacită, din partea Casei Albe. 

Pentru comunitatea internațională, alegerea va fi complicată. În pofida corupției care a marcat, fără dubiu, cei douăzeci de ani de democrație, țara a făcut progrese reale. Pînă la întoarcerea talibanilor, 39% din fetele de vîrstă școlară urmau cursuri regulat. Doar 3% făceau același lucru acum douăzeci de ani. 5% urmau cursurile unei universități, 22% aveau o slujbă, dintre funcționarii publici 20% erau femei, la fel și 27% din reprezentanții în Parlament. Sînt cifre uriașe pentru o țară cum e Afganistanul, iar talibanii vor fi obligați să înțeleagă că nu pot decide o revenire la situația din 2001 fără riscul unei decuplări aproape complete de la restul lumii. Sigur, acum chiar mai mult decît în urmă cu douăzeci de ani, se vor găsi state și donatori privați (în special din zona Golfului) care să îi ajute. Însă oricît de mare va fi acel ajutor, ei vor guverna o țară și o generație de oameni care au cunoscut totuși libertatea, ba chiar, de foarte departe, au putut să bănuiască cum ar arăta prosperitatea.

Sînt motive serioase de scepticism. Încrederea între părți este mică, stimulentele pentru o degradare bruscă a situației sînt multe. Pentru Afganistan urmează luni de tatonări între talibani și comunitatea internațională. De natura relației ce se va construi în această perioadă depind forma, durata și dimensiunile viitorului dezastru care va marca foarte probabil această regiune din nou în timpul vieților noastre. 

Scenariul cel mai sumbru este ca, după ce americanii s-au retras din Afganistan, Afganistanul să se retragă din lume. Ultima oară am văzut efectele unei astfel de stări de fapt în 2001.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.