Dup─â bin Laden

Richard N. HAASS
Publicat în Dilema Veche nr. 378 din 12-18 mai 2011
Dup─â bin Laden png

Uciderea lui Osama bin Laden de c─âtre for┼úele speciale ale SUA reprezint─â o victorie important─â asupra terorismului mondial. Este ├«ns─â doar un punct de referin┼ú─â, nu unul de cotitur─â, ├«n ceea ce r─âm├«ne o lupt─â continu─â, f─âr─â un sf├«r┼čit previzibil.

├Änsemn─âtatea a ceea ce s-a ├«nf─âptuit se datoreaz─â, ├«n parte, importan┼úei simbolice a lui bin Laden. El a fost o icoan─â care reprezenta abilitatea de a lupta cu succes ├«mpotriva SUA ┼či a Occidentului. Icoana a fost, acum, distrus─â. 

O alt─â consecin┼ú─â benefic─â este demonstrarea eficien┼úei opera┼úiunilor antiteroriste ale solda┼úilor americani. Ca rezultat, se poate spera c─â unii terori┼čti se vor decide s─â devin─â fo┼čti terori┼čti ┼či c─â unii tineri radicali se vor g├«ndi acum de dou─â ori ├«nainte de a alege, ca prim─â op┼úiune, s─â devin─â terori┼čti. 

Dar orice jubila┼úie se cuvine temperat─â de anumite realit─â┼úi. Sf├«r┼čitul lui bin Laden, oric├«t de binevenit, nu trebuie confundat ├«n nici un caz cu sf├«r┼čitul terorismului. 

Terorismul este un fenomen descentralizat ÔÇô la nivel de finan┼úare, de planificare ┼či de executare. Anihilarea lui bin Laden nu elimin─â amenin┼úarea terorist─â. Exist─â urma┼či ├«n─âuntrul Al-Qaeda, ├«ncep├«nd cu Ayman al-Zawahiri, precum ┼či ├«n grupuri autonome, cu baza ├«n Yemen, Somalia ┼či ├«n alte ┼ú─âri. Terorismul, a┼čadar, va continua. De fapt, situa┼úia se poate chiar ├«nr─âut─â┼úi, pe termen scurt, ├«ntruc├«t exist─â cu siguran┼ú─â indivizi care vor s─â arate c─â ├«nc─â mai pot ataca Occidentul. Cea mai bun─â compara┼úie care ├«mi vine ├«n minte, privitor la ├«n┼úelegerea terorismului ┼či la modul ├«n care acesta poate fi controlat, este cu o boal─â. Exist─â m─âsuri care pot ┼či trebuie luate pentru a combate sau neutraliza anumite tipuri de virusuri sau de bacterii; pentru a reduce susceptibilitatea la infec┼úii ┼či pentru a limita efectele unei infec┼úii, ├«n cazul ├«n care, ├«n pofida eforturilor noastre, ne ├«mboln─âvim. Boala nu este ceva care s─â poat─â fi eliminat, dar poate fi, adesea, tratat─â. Asem─ân─ârile cu terorismul s├«nt evidente. Dup─â cum am v─âzut de cur├«nd, terori┼čtii pot fi comb─âtu┼úi ┼či opri┼úi ├«nainte s─â poat─â face r─âu; persoanele ┼či ┼ú─ârile pot fi ap─ârate, iar societ─â┼úile pot lua m─âsuri pentru a-┼či spori capacitatea de rezisten┼ú─â, ├«n cazul unui atac reu┼čit, care survine, la un moment dat, inevitabil. Astfel de elemente ale unei strategii antiteroriste extinse pot reduce amenin┼úarea la cote controlabile sau m─âcar acceptabile.

Dar ÔÇ×acceptabilÔÇť nu este destul atunci c├«nd vine vorba de a proteja vie┼úi inocente. Vrem s─â facem mai mult de at├«t. Iar r─âspunsul trebuie c─âutat ├«n ac┼úiunile de prevenire. Trebuie investit mai mult pentru a opri recrutarea de noi terori┼čti ┼či a reduce astfel pericolul, ├«nainte ca acesta s─â se materializeze. 

Cei mai mul┼úi terori┼čti din ziua de azi s├«nt tineri ┼či s├«nt b─ârba┼úi. Iar, ├«n vreme ce majoritatea cov├«r┼čitoare a musulmanilor din lume nu este terorist─â, mul┼úi dintre terori┼čtii lumii s├«nt musulmani. ├Än aceast─â privin┼ú─â, ar ajuta foarte mult dac─â liderii politici arabi ┼či musulmani s-ar exprima ├«mpotriva uciderii inten┼úionate, din motive politice, de c─âtre orice individ sau grup, a b─ârba┼úilor, femeilor ┼či copiilor. Liderii religio┼či, dasc─âlii ┼či p─ârin┼úii joac─â ┼či ei un rol crucial. Terorismului trebuie s─â i se suspende orice legitimitate pe care ar putea-o avea ├«n ochii unora. 

Schimb─ârile politice pe care le observ─âm ├«n multe regiuni din Orientul Mijlociu reprezint─â o evolu┼úie poten┼úial favorabil─â. Dac─â tinerii se bucur─â de mai multe oportunit─â┼úi politice ┼či economice, ┼čansele ca ei s─â se integreze mai bine ├«n societ─â┼úile lor (┼či s─â fie mai pu┼úin predispu┼či s─â recurg─â la extremism) cresc. 

Pakistanul va avea, foarte probabil, un rol decisiv ├«n determinarea viitoarei amplori a terorismului. Dar, din nefericire, de┼či ├«i g─âzduie┼čte pe unii dintre cei mai periculo┼či terori┼čti din lume, este departe de a fi un partener de n─âdejde ├«n combaterea lui. Anumite frac┼úiuni ale guvernului pakistanez agreeaz─â terorismul ┼či nu s├«nt dispuse s─â ac┼úioneze ├«mpotriva lui, iar altor frac┼úiuni le lipse┼čte, pur ┼či simplu, capacitatea de a-l combate efectiv. 

Capacitatea de lupt─â poate fi furnizat─â cu mult mai u┼čor dec├«t voin┼úa. Lumea ├«nconjur─âtoare poate ┼či trebuie s─â ajute ├«n continuare Pakistanul ├«n acumularea puterii ┼či a abilit─â┼úilor necesare pentru combaterea terori┼čtilor din zilele noastre. Dar nici un capital, oric├«t de mare, de ajutor extern nu poate compensa lipsa motiva┼úiei ┼či a implic─ârii. Liderii pakistanezi trebuie s─â aleag─â o dat─â pentru totdeauna. Nu e suficient s─â fii un partener par┼úial ├«n lupta ├«mpotriva terorismului; Pakistanul trebuie s─â devin─â un partener cu norm─â ├«ntreag─â. 

Unii pakistanezi vor protesta ├«mpotriva recentei opera┼úiuni militare americane, argument├«nd c─â a ├«nc─âlcat suveranitatea Pakistanului. Dar suveranitatea nu este ceva absolut; ea implic─â, ├«n egal─â m─âsur─â, drepturi, dar ┼či obliga┼úii. Pakistanezii trebuie s─â ├«n┼úeleag─â c─â ├«┼či vor pierde unele dintre aceste drepturi dac─â nu ├«┼či ├«ndeplinesc obliga┼úia de a se asigura c─â teritoriul lor nu este folosit ca ad─âpost pentru terori┼čti. Dac─â lucrurile nu se schimb─â, acest tip de opera┼úiuni militare efectuate de solda┼úii SUA va deveni mai degrab─â regula dec├«t excep┼úia ÔÇô un rezultat c├«tu┼či de pu┼úin preferabil particip─ârii Pakistanului la ceea ce ar trebui s─â fie un efort comun interna┼úional. ├Än joc nu e doar ajutorul pe care Pakistanul ├«l prime┼čte, ci ├«nsu┼či viitorul ┼ú─ârii. ├Än lipsa unei reale implic─âri antiteroriste, e doar o problem─â de timp p├«n─â c├«nd ┼úara va c─âdea victim─â infec┼úiei pe care refuz─â s─â o trateze. 

Richard N. Haass, fost director de Policy Planning ├«n Ministerul de Externe al SUA, este pre┼čedinte al Consiliului de Rela┼úii Externe. 

traducere de Matei PLE┼×U

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Onoarea și dezonoarea Legiunii de Onoare
Ce onoare mai e medalia Legiunii de Onoare dac─â e oferit─â unor dictatori?
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
F─âr─â solemnit─â╚Ťi (memorialistic─â)
Episoadele ÔÇ×omene╚ÖtiÔÇŁ de care am avut parte ├«n nea╚Öteptatele mele experien╚Ťe ministeriale au, totu╚Öi, hazul lor, pe care mi-l amintesc cu o consistent─â nostalgie ╚Öi pe care le povestesc cu pl─âcere c├«nd se ive╚Öte ocazia.
Frica lui Putin jpeg
Homo mendax
Diversitatea ╚Öi amploarea capacit─â╚Ťilor noastre de a min╚Ťi, de a ne min╚Ťi, de a-i min╚Ťi pe ceilal╚Ťi, de a spune falsul, inten╚Ťionat sau nu, s├«nt uluitoare.
Richard M  Nixon and Leonid Brezhnev 1973 jpg
SALT în istorie
În urmă cu exact o jumătate de veac, în mai 1972, cele două superputeri ale Războiului Rece, SUA și URSS, au făcut un pas important și trudit din plin spre dezarmare sau, mai degrabă, spre controlul înarmărilor.
646x404 jpg
Taxe și impozite mai mari? Nu înainte de a lupta, pe bune, cu evaziunea
├Än legisla╚Ťia fiscal─â s├«nt multe exemple de tratamente preferen╚Ťiale.
Iconofobie jpeg
De ce m-a enervat Churchill
Curajul nu se opune a╚Öadar numai la╚Öit─â╚Ťii. Aceasta din urm─â reprezint─â forma absolut─â de e╚Öec al lui, de abdicare a individului de la conduita b─ârb─âteasc─â.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Toxic (adică nașpa)
Dic╚Ťionarele noastre nu au ├«nregistrat ├«nc─â sensurile figurate al adjectivului ÔÇ×toxicÔÇŁ, de╚Öi acestea s-au r─âsp├«ndit foarte mult ├«n ultima vreme ├«n mass-media ╚Öi ├«n comunicarea curent─â, fiind bine reprezentate ├«n spa╚Ťiul online.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Experien╚Ťe culinare norvegiene
Povestea asta cu cantina se desf─â╚Öoar─â ├«n spa╚Ťii deschise, care comunic─â direct cu holurile largi, ├«n edificii cu ferestre imense sau cu pere╚Ťi practic de sticl─â, cre├«nd o senza╚Ťie de deschidere ╚Öi de libertate,
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Grand Chess Tour din nou în România. Merită bucureștenii așa un turneu?
La ┼čah nu po┼úi s─â urli, s─â ├«njuri, s─â acuzi arbitrul ┼či s─â pretinzi c─â pe Levon Aronian, de exemplu, nu ├«l cheam─â a┼ča, c─â a folosit ├«n mod fraudulos numele, culorile de pe cravat─â ┼či blazonul familiei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Podul de piatr─â
Nep─âsarea fa╚Ť─â de reguli, cutume, tradi╚Ťii sau istorie pare s─â fie ea ├«ns─â╚Öi un adev─ârat specific local pe la noi.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Garguie, himere, c─âp─â╚Ť├«ni
Empatia func╚Ťioneaz─â doar cu viii. Cu mor╚Ťii, arareori e omul zilei empatic, iar cu cei mor╚Ťi demult, chiar deloc!
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Pacientul rus
Rusia e tratat─â diferit, ├«ns─â tratamentul acesta e similar cu acela aplicat unui locatar de bloc care amenin╚Ť─â s─â dea foc la butelie.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.