După 20 de ani: războiul din Golf

Richard N. HAAS
Publicat în Dilema Veche nr. 342 din 2 septembrie - 8 septembrie 2010
După bin Laden png

S-au împlinit 20 de ani de cînd incontestabilul conducător al Irakului, Saddam Hussein, a invadat Kuweitul. În urma acestui fapt a rezultat prima criză internaţională, post-Război Rece, o criză care, în mai puţin de un an, a dus la eliberarea Kuweitului şi la restaurarea guvernului său. Toate acestea au fost posibile cu preţul unor costuri umane şi economice modeste în comparaţie cu coaliţia multinaţională realizată de către preşedintele George H.W. Bush. De atunci, Statele Unite au folosit forţa militară de mai multe ori, pentru o serie de scopuri. Deci, întrebarea logică este: ce putem învăţa din primul război cu Irakul, unul perceput la nivel extins, atît ca succes militar, cît şi dimplomatic? 

O lecţie importantă decurge din raţiunea războiului. Una înseamnă să modifici comportamentul unui stat dincolo de graniţe, dar cu totul altceva înseamnă să modifici ce se întîmplă pe teritoriul altei ţări. Scopul războiului din Golf, care a durat între 1990-1991, a fost de a inhiba înarmarea agresivă a Irakului, fapt ce a intrat în contradicţie fundamentală cu respectarea suveranităţii, cea mai importantă regulă care guvernează în zilele noastre relaţiile între state. Odată cu expulzarea forţelor militare irakiene din Kuweit, în 1991, Statele Unite nici nu au marşăluit spre Bagdad pentru înlocuirea guvernului, şi nici nu au rămas în Kuweit pentru a impune acolo democraţia. 

Războiul din 2001 contra Afganistanului şi cel din 2003 contra Irakului au fost cu totul altfel. Ambele intervenţii au căutat să elimine guvernele în exerciţiu, şi amîndouă au reuşit ce şi-au propus. Opinez că eforturile contra Afganistanului au fost justificate (răsturnarea guvernului taliban care a susţinut atacurile teroriste din 11 septembrie), dar nu şi cele vizînd înlăturarea lui Saddam Hussein. 

Dar, indiferent de poziţia cuiva referitoare la aceste probleme, este incontesabil faptul că înlocuirea unui guvern, cu ceva mai bun şi de durată, este un ţel diferit şi mult mai ambiţios decît a schimba comportamentul unui guvern. Schimbarea cu succes a unui regim necesită un angajament pe termen lung al forţelor militare, al experţilor societăţii civile de a construi o societate modernă, precum şi bani, şi deosebită atenţie – dar nici atunci nu există certitudinea că rezultatele vor justifica investiţia. 

Un al doilea set de învăţăminte de tras din acest prim război din Irak (şi chiar şi din cel de-al doilea) sugerează o limită pînă la care operează sancţiunile economice. Doar sancţiunile, chiar şi cele susţinute de către Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi sprijinite de forţele militare, nu l-au putut convinge pe Saddam Hussein să se retragă din Kuweit, al cărui control era de o importanţă capitală pentru el. Sancţiunile nu au putut declanşa nici sancţiuni în guvernul de la Bagdad. Într-adevăr, în timp, puterea lor de a provoca un rezultat a scăzut. 

Al treilea set de învăţăminte se referă la ajutorul internaţional. Participarea mai multor guverne nu doar distribuie costul unui război, dar îl şi legitimizează. Sprijinul multilateral poate susţine o aprobare omologată, sau cel puţin tolerantă, în SUA şi alte ţări, incluzîndu-le pe cele în care se desfăşoară ostilităţile. 

În cazul Irakului, preşedintele Barack Obama a reiterat angajamentul său de a pune capăt operaţiunilor militare, pînă la finele lunii august, şi de a retrage trupele pînă la finalul anului viitor. Dar, judecînd după incapacitatea politicienilor irakieni de a forma un nou guvern după mai multe luni de la alegerile naţionale, eşecul în asigurarea serviciilor esenţiale şi, mai presus de toate, continua violenţă, rezultă că societatea în Irak este departe de a fi una stabilă. Administraţia Obama ar putea să îşi reconsidere angajamentul de a pleca şi, în loc, să negocieze un nou acord, dacă şi cînd se va forma un nou guvern irakian. 

În Afganistan, lecţiile pe care ar trebui să le învăţăm gravitează în jurul a ceea ce este dorit şi căutat. Istoria sugerează că SUA ar trebui să se gîndească de două ori înainte de a continua eforturile de a reface societatea afgană şi guvernul său. În schimb, cel mai bun lucru ar fi ca Statele Unite să se limiteze la o acţiune restrînsă de combatere a terorismului, una asemănătoare celor derulate în Yemen sau Somalia (şi într-o anumită măsură şi în Pakistan). 

În cazul Iranului, primul război din Irak ne învaţă că probabil sancţiunile economice nu vor fi suficiente să convingă Gărzile Revoluţionare, să accepte limite supuse controlului în ceea ce priveşte programul lor nuclear. Cu toate acestea, sancţiunile pot convinge alţi factori de decizie în Iran, mai ales clerul, micii oameni de afaceri, şi conservatorii politici să se revolte contra preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad şi Gărzii sale Revoluţionare. Dar, dacă va fi să nu se întîmple acest lucru, va reveni în prim-plan problema folosirii forţei militare pentru a încetini dezvoltarea armelor nucleare din Iran. Nimeni nu-şi poate asuma sau prezice ce ar rezolva, cît ar costa şi la ce ar conduce un atac asupra instalaţiilor nucleare iraniene. Dar lipsa de acţiune, de fapt acceptarea puterii nucleare a Iranului, riscă să provoace un şi mai periculos şi costisitor viitor. 

Ca o concluzie, Iranul este, mai mult decît Irakul sau Afganistanul, locul unde lecţiile Războiului din Golf se cuvin încă dezbătute, şi, în cele din urmă, aplicate. 

Richard N. Haas ex-director de Strategie Politică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, este actualmente preşedinte al Consiliului Relaţiilor Externe. Este autor al cărţii War of Necessity, War of Choice: A Memoir of Two Iraq Wars.  

Copyright: Project Syndicate, 2010
www.project-syndicate.org  

traducere de Stela GIURGEANU

O mare invenție – contractul social jpeg
O iluzie a lui Benjamin Constant
Partitura globalizării, interpretată cu patos în multe universități și în diferite cercuri de activiști din lume, are ca laitmotiv potențialul tehnologiei de a uni oamenii și de a înlătura diferențele de mentalitate, dincolo de granițele politice.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Trenul de Luhansk
Dar ce te faci cînd conducerea țării tale decide că statistica poate fi contrazisă? Ajungi în trenul din Luhansk. Împrăștiat pe marginile unei gropi de obuz, ești contradicție inutilă. Atomi restituiți creației pentru reasamblare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Limitele parodiei
Dinaintea unui spectacol mai curînd grotesc, ca acela imaginat de Kremlin în noaptea dinspre 2011, avem dreptul să spunem, ca regina Victoria: „We are not amused!”.
Frica lui Putin jpeg
Unde este Rusia?
Și, în timp ce Putin pretinde în mod fals că Rusia luptă pentru ființa sa națională, Occidentul, uneori fără să-și dea seama prea bine, luptă (prin susținerea Ucrainei) cu adevărat pentru ființa sa morală.
AFumurescu prel jpg
Închiși în societatea deschisă
Noi, ăștia, muritorii de rînd, ne confruntăm, de o bună bucată de vreme, cu o problemă mai degrabă inversă: cum se face că ne simțim închiși într-o societate altminteri declarat deschisă?
Ronald Reagan   NARA   558523 jpg
Regina și președintele
Ploaia s-a oprit. Regina Elisabeta a II-a și prințul Philip s-au întors pe iahtul regal, unde i-au găzduit pe președintele Ronald Reagan și pe Prima Doamnă Nancy Reagan. Au sărbătorit împreună aniversarea nunții cuplului prezidențial american.
Iconofobie jpeg
Bucuriile prostului solemn
Prostul solemn este numai individul prezentului. Pe simplitatea sa fermecătoare, gospodărească, emanată dintr-o „filozofie a clipei”, se sprijină, ultimativ, întreaga istorie...
„Cu bule“ jpeg
Bîtă
Cînd ești bîtă, cu un punct din oficiu ai șanse să iei un 5 și cu note mai mari la alte materii poți chiar să treci. Dar ăsta nu e bîtă, e lemn.
HCorches prel jpg
Ce putem face pentru elevii ucraineni
Mă rog, e ceva mai complicat, dar în mare cam acestea sînt condițiile.
p 7 Cicero WC jpg
Capitalismul și regina
Monarhia poate fi criticată din multe puncte de vedere. Dar faptul că Elisabeta a II-a s-a privit pe sine într-o lumină smithiană și s-a străduit să fie un exemplu de simț al datoriei și de abnegație, pentru a domoli patimile populare, nu poate fi negat.
Un sport la Răsărit jpeg
Meciurile de tipul celui dintre Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf pot deveni mai interesante decît cele de fotbal?
Nu, stimabililor, toată ţara e un banc prost. Începeţi de la vîrful ei şi apoi să vă mai văd că strîmbaţi din nas la chivuţele astea!
Comunismul se aplică din nou jpeg
Canalele subterane peste care s-au creat universitățile
La Bologna se suprapun mai multe rînduri de civilizații, etruscă, celtă, romană, și apoi medievală, renascentistă și modernă.
Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.

Adevarul.ro

Foto Fb politia Romana
Va obţine Kovesi scalpul lui Iohannis? Afacerea BMW ajunge la Bruxelles
Mega-escrocheria pusă la cale de Klaus Iohannis, împreună cu Lucian Bode, este pe cale să producă un adevărat cutremur pe scena politică din România.
Bodyguard Meghan și Harry FOTO Daily Mail
Bodyguardul lui Meghan și al lui Harry e un fost polițist care și-a strangulat soția
Pere Daobry, în vârstă de 51 de ani, a fost fotografiat conducându-i pe ducele și ducesa de Sussex într-un Range Rover în timp ce aceștia plecau de la cabana Frogmore spre gara Euston din Londra.
Constantin Brâncuşi
Brâncuși sau geniul simplității
Obiectele de artă create de Brâncuși sunt licitate la sume colosale în New York: zeci de milioane de dolari pentru o „banală” sculptură.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.