Duelul Merkel – Schulz şi noţiunea de victorie

Publicat în Dilema Veche nr. 707 din 7-13 septembrie 2017
Duelul Merkel – Schulz şi noţiunea de victorie jpeg

Cine a învins în duelul televizat Merkel – Schulz? În ce sondaje credem? Cum determinăm victoria şi pe ce criterii? Şi cine va cîştiga alegerile legislative germane de la 24 septembrie? Rare sînt instanţele în care limbajul politic poate părea insuficient spre a descrie adecvat o realitate complexă. O astfel de instanţă, necesitînd definirea laborioasă a termenilor utilizaţi, s-a dovedit duelul TV dintre şefa CDU, cancelara Angela Merkel, şi contracandiatul ei social-democrat, Martin Schulz. Analizîndu-l, realizăm ce frecvent riscăm să  dezinformăm fără să vrem. Dacă, de pildă, nu circumscriem cu maximă exactitate o chestiune. Dacă nu lămurim cu precizie instrumentele de care ne folosim şi cuvintele pe care le rostim sau le scriem.

Abia după ce definim convingător noţiunea de victorie, metoda şi criteriile pe baza cărora o stabilim, putem năzui să atribuim judicios victoria în duelul televizat purtat duminică seară de reprezentanta creştin-democraţilor germani cu rivalul ei social-democrat, Martin Schulz.

Cine şi în ce context a punctat în acest duel, care li s-a părut multora, în opoziţie, „un duet“ lipsit de o miză reală? Cine a ieşit în final mai bine din această confruntare purtată în prezenţa a patru jurnalişti germani de top, care n-au reuşit totuşi să abordeze toate problemele pendinte, uitînd de pildă de teme grele, precum revoluţia digitală, ecologia şi educaţia? Răspunsurile la aceste două întrebări nu sînt defel identice.  

În plus, a tranşa chestiunea în baza unor sondaje măsurînd popularitatea unuia sau altuia după duel se dovedeşte o întreprindere mai anevoioasă şi mai puţin lămuritoare decît s-ar crede. Cînd, spontan, după duel, am afirmat că Schulz a „bătut-o serios“ pe Merkel, am fost, nu întîmplător, contestat vehement. Căci sondajele o creditau pe cancelară cu un imprecis 55%, faţă de 35% „dat“ contracandidatului ei.

Cum am putut deci să-l declar cîştigător pe el? Simplu. Întrucît n-am vrut să determin decît învingătorul duelului direct, televizat, dintre principalii candidaţi la funcţia executivă supremă din Germania şi nu pe cîştigătorul actual sau final în cursa pentru popularitate şi triumf electoral a celor doi, mi-am luat nişte măsuri. Mi-am pus în paranteze preferinţa (împărtăşită de mulţi) pentru bilanţul general al cancelarei şi criticile pentru prestaţia ei execrabilă din 2015 şi le-am predat pe toate la garderobă. M-am orientat în funcţie de sondajele cele mai adecvate scopului meu: cele care au măsurat opiniile oamenilor înainte şi după duel. Şi mi-am lăsat, concomitent, intuiţia să-şi spună cuvîntul.

La capitolul opinii ante- şi post-factum, Martin Schulz a fost singurul care a crescut sensibil de pe urma duelului TV. Şi, deci, l-a cîştigat categoric. El, mai agresiv, dar fără să sară calul, şi la fel de articulat ca ea, s-a arătat capabil s-o pună în dificultate în cel puţin trei instanţe, în care vulnerabilitatea ei era şi este patentă. Bunăoară în chestiunea, pe moment acută, a autoritarismului Turciei lui Erdogan, în care el s-a manifestat net mai dur şi mai combativ faţă de tiran decît cancelara. Apoi, Schulz s-a impus la subiectul crucial al duelului. În speţă, în povestea migraţiei şi integrării. La acest punct a marcat clar, evidenţiind abil greşelile comise de Merkel în 2015, erori pe care ea le-a contestat, înainte de a se vedea obligată de rivalul ei să le admită parţial.

În fine, în privinţa justiţiei sociale şi a consistenţei promisiunilor ei electorale, Schulz a izbutit din nou să puncteze decisiv, demascîndu-i carenţele, omisiunile angajamentele neonorate. În plus, -Schulz nu s-a dat în lături să recurgă la declaraţii vag populiste, inclusiv la unele frizînd antiamericanismul, o ostilitate pe cît de respingătoare, pe atît de populară în anumite segmente ale electoratului.

Întrucît, în schimb, ea n-a reuşit să-l pună în dificultate nici o singură dată, se poate afirma că liderul SPD a bătut o crunt. Dar cît de crunt e „crunt“? Dacă o echipă debutează într-un meci cu un handicap de patru goluri, obţinute la masa verde, iar meciul de pe teren se termină cu patru la trei, cine a biruit oare în confruntarea sportivă directă, de pe teren? Formaţiunea care a reuşit să dea goluri? Sau cea declarată cîştigătoare de arbitri? 

Din nou, termeni precum victorie şi cîştig se vădesc relativi şi alunecoşi. Pornind în duel cu un handicap de simpatie serios, social-democratul n-a reuşit să recupereze în faţa micilor ecrane suficient spre a întoarce soarta unei bătălii ce pare, de luni de zile, tranşată incontestabil în favoarea şefei CDU. Date fiind sondajele dezastruoase pentru social-democraţi, i-ar fi trebuit lui Schulz o izbîndă strivitoare, un triumf zdrobitor care să se califice drept ceea ce politologii numesc a „game changer“. Or, liderul SPD nu şi l-a ajudecat. Şi, ca atare, e foarte probabil să piardă alegerile de la 24 septembrie. În care partidul său e puţin probabil să-şi adjudece suficiente mandate spre a-l alege pe el cancelar.

Căci nemulţumiţii nu le vor ierta social-democraţilor o sumă de neajunsuri. Între altele, că şeful lor cochetează cu extrema stîngă. Că partidul său nu se distinge decît nesemnificativ de creştin-democraţi. Că nu-şi mai reprezintă electoratul clasic, care pare să fi dispărut. Că s-au bucurat alături de Merkel de un sejur lung și plăcut la guvernare. Că, în consecinţă, sînt cel puţin la fel de responsabili precum CDU şi sora ei bavareză CSU pentru contraperformanţe grave, de felul eşecului jalnic în efortul neutralizării unui terorist islamist ca Anis Amri, ucigaşul de la Tîrgul de Crăciun berlinez. Şi că social-democraţii flirtează chiar şi acum cu o reeditare a „marii coaliţii“ dintre CDU şi SPD.

În plus, Schulz a supărat milioane de alegători minoritari, nu în ultimul rînd turci, supralicitînd criticile cancelarei la adresa Ankarei. În plus, a vituperat ascuţit în contra lui Viktor Orbán, a guvernului polonez, a altor capitale răsăritene. Or, a vocifera strident, revendicînd, ca Schulz, pedepsirea în UE a ţărilor care insistă să refuze „solidaritatea“ acceptării de cote de migranţi nu-i va aduce social-democratului voturile multor est-europeni cu cetățenie germană.

În fine, germanii sînt, în mare, prea mulţumiţi de prestaţia cancelarei în ultimii 12 ani şi se tem acut de un viitor considerat de mulţi foarte incert ca să accepte lesne un experiment potenţial riscant, cum ar fi debutul la cîrmă al unei coaliţii de stînga conduse de SPD. În consecinţă, prea puţini iau în serios pretenţia lui Schulz ca electoratul să-i dea lui ocazia de a „făuri“ acest viitor, în loc să-i mai ofere ei o şansă de a „administra prezentul“. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, după 30 de ani, românii, alături de ceilalți europeni, de această dată, să se afle în situația în care să suporte o serie de restricții de consum nepopulare și dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
À la guerre...
Campania declanșată împotriva Amnesty International este în cel mai bun caz ineficientă, în cel mai rău – dăunătoare.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului renaşte (supravieţuieşte) viguros pe scena noastră politică şi are la bază aceeaşi congenitală inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinată.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele sînt prin definiție nu numai încăpățînate, ci și cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa legătura fascinantă dintre prost și deșteptul lui și, în consecință, mediul de viață cel mai propice pentru deșteptul proștilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. Și continuă. Trebuie doar să știi să surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disecții
Ce își cunoaște omul mai bine decît proprietatea, posesiunea (simbolică sau materială) cu care generează, gradual, raporturi de consubstanțialitate?
„Cu bule“ jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de bătrînii săi înțelepți
Cum să-i fidelizăm și să le oferim bucuria de a mai dărui din ceea ce au acumulat o viață?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sfîrșitul „mesei gratuite” în Uniunea Europeană
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenuleţ electric de jucărie. Arată bine, se mişcă bine şi reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Mergînd într-o zi la unele dintre aceste băi din Telega, la Șoimu, cu toată istoria asta în cap, nu mică mi-a fost mirarea să întîlnesc niște personaje interesante.
O mare invenție – contractul social jpeg
Dincolo de costul și eficiența sancțiunilor internaționale
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de cînd mă ştiu, între asceză şi lăcomie, între Yoga ierbivoră şi Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, că ne-ați speriat, bată-vă să vă bată....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
Pînă la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semnături de susținere, din toate colțurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta îngustă și elegantă, brațele ghidonului și sunetul pe care îl scotea noul scuter îl asemănau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristică metafizică
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta atît de grav o generație, retezîndu-i pofta de a trăi?
„Cu bule“ jpeg
Longevivi
Adjectivul „longeviv” este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lungă a unei vieți umane, ci și pe aceea a unei activități oarecare îndeplinite de o persoană.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred că în școli instituția psihologului școlar ar trebui să capete o mult mai mare vizibilitate și importanță.
Un sport la Răsărit jpeg
Mai există ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Există o teorie imbecilă conform căreia la stadion poţi face mai orice, „nu sîntem la teatru“, e bine să existe un loc unde să se descarce flăcăii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Turismul ne e străin
Morișca merge oricum și mereu apar alți clienți fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Ce lipsește pe piața politică
Tejghelele vieții noastre politice, deși multicolore în aparență, sînt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.