Drobul de sare american pe soba europeană

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Vă spun sincer: aş vrea să fiu şi eu contra TTIP-ului (tratatul ăla de liber schimb UE-SUA care implică o grămadă de schimbări instituţionale şi economice), dar nu ştiu de ce. Fiind vorba despre nişte negocieri în curs, nu pot spune că am (deocamdată) motive de îngrijorare. Mai mult, tîrguieli comerciale şi politice fiind, sînt discrete. Nu am argumente pentru a fi critic. Pare-se, însă, că vreo sută de mii de nemţi care au demonstrat la Berlin ştiu mai multe decît mine. Asemeni lor, o mulţime de activişti ai societăţii civile din toate ţările membre, inclusiv de pe la noi. Ei sînt nemulţumiţi îngrozitor de tare. După ce le-am ascultat argumentele, pot zice că, în opinia mea, se sparie rău de un drob de sare. Nici ei nu ştiu exact despre ce va fi vorba în tratat, dar e bine să fie contra. Preventiv. 

Cîteva stindarde sub care pare a merita să lupţi ar fi: lipsa de transparenţă, posibila scădere a standardelor şi faimosul aiesdies (de la ISDS, un mecanism de reglare a disputelor între investitorii străini şi guvernele-gazdă). 

Fiind negocieri cu dublu rol – comercial, dar şi politic –, o oarecare transparenţă ar fi necesară. E greu însă de imaginat publicarea documentelor de poziţie înaintea rundelor de negociere, înspre consultare publică. Tot procesul s-ar transforma într-o serie de mini-referendumuri, imposibil de gestionat. Pe de altă parte, înţeleg şi grijile unor ONG-işti. Atîta vreme cît corporaţiile sînt consultate în avans, de ce nu ar fi întrebate şi alte grupuri de interese? Sindicatele, de exemplu. Sau apărătorii ursuleţilor polari de pe banchizele, aparent, în continuă topire. Ca ziarist, mă deranjează puţinătatea datelor disponibile pe site-urile oficiale. Mi-aş dori ca măcar documentele închise, finalizate, să fie publicate. 

Europenii sînt tare mîndri de standardele lor, fie că vorbeşti de calitatea mîncării, fie de cea a contractelor de muncă. Nu şi-ar dori să se pomenească cu doar două săptămîni de concediu anual, pe model american. Vor să nu vadă „puii spălaţi cu clorină“ în magazine. Injectarea cu hormoni a animalelor din ferme li se pare o barbarie care dăunează clar sănătăţii consumatorilor. Deocamdată, însă, ambele părţi ale negocierii (atît europenii, cît şi americanii) neagă cu fermitate orice posibilă reducere a standardelor în vigoare. Pe de altă parte, sindicaliştii se tem de înăbuşirea în pagini de tratat a cuceririlor europene în materie de drept al muncii. Eu constat doar că Big Mac-ul din Bucureşti are aceeaşi reţetă ca acela din Austin, Texas. Cît despre regimul de muncă de la Ford-ul din Craiova, nu am cunoştinţă a fi diferit de cel reglementat de Codul românesc al Muncii. Chiar nu cred că TTIP-ul ce va să vină va face praf şi pulbere actuala stare de fapt. Oricum, pînă una-alta, nişte nemţi, adică europeni, au fost prinşi în America încercînd să păcălească standardele. Ştiţi voi care, cei de la VW. În cu totul altă ordine de idei, FBI-ul americanilor tocmai ce a forţat demisia elveţianului Sepp Blatter şi a francezului Platini pentru spălare de bani, iar Germania s-a mai trezit cu o bubă-n cap: dare de mită pentru organizarea unui campionat mondial de fotbal. Atît despre standarde, deocamdată. 

Cît despre ISDS, treaba e-ncurcată. Sistemul presupune că un investitor străin se adresează unei curţi de arbitraj compuse nu din judecători, ci din nişte cetăţeni nesupuşi controlului public, în cazul în care are ceva dispute de reglat cu Guvernul. Există o teamă europeană cum că respectivul mecanism avantajează mult prea tare corporaţiile şi pune guvernele naţionale într-o poziţie inferioară. Aşadar, oricare temător de cuvîntul „corporaţie“ are motive să iasă în stradă. Comisia europeană i-a liniştit întrucîtva, venind cu o propunere de întărire a sistemului, cu arbitri profesionişti şi instanţă de apel. Oricum, în opinia mea, Consiliul nu ar fi acceptat prea curînd o altă pierdere de suveranitate a statelor membre. 

Pînă una-alta, românii, chiar dacă nu ştiu prea multe detalii, văd în TTIP un tratat care îi deranjează pe ruşi şi ne leagă şi mai tare de americani. Vă mai miră procentul de entuziasm de 75% din sondaje?

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: