„Drept între Popoare“

6 ianuarie 2017
„Drept între Popoare“ jpeg

Am primit recent o înştiinţare din partea ambasadei israeliene de la Berlin, care anunţa decernarea titlului de „Drept între Popoare“ unui diplomat român.

E curios şi regretabil că prea puţină lume a auzit în România de Constantin Karadja. La fel de stranie şi deplorabilă e obliterarea unor nume aparţinînd unor personalităţi care, graţie curajului şi omeniei de care au dat dovadă în clipe dintre cele mai grele, aparţin deopotrivă istoriei româneşti şi evreieşti, dar şi celei universale.

Stranie, dar nu inexplicabilă. Obnubilarea memoriei lor s-a datorat unui mănunchi de factori diverşi. Lor li s-a adăugat, într-o măsură deloc neglijabilă, şi îndelungata mistificare – inclusiv comunistă, naţional-comunistă şi postcomunistă – a istoriei naţionale, în special a celei legate de anii Războiului Mondial, de Antonescu şi de Holocaustul românesc, în speţă de crimele în masă comise împotriva evreilor români. Fiindcă a evoca salvatori de evrei înseamnă să aminteşti – fie chiar doar şi indirect – de crimele comise asupra celor ce a trebuit să fie salvaţi şi a contrazice astfel falsul unor mituri naţionale, numai bune de manipulat în scop politic. Această „uitare“, parţial dirijată, a adevărului istoric se cere oprită rapid.

Acum doi ani, o stradă a capitalei României primea numele Dr. Traian Popovici, fostul primar al Cernăuţiului, care a salvat mii de evrei români de la exterminarea în Transnistria la care-i condamnase regimul antonescian. La aproape şase decenii de la finele celui de-al Doilea Război Mondial, în cursul căruia au fost asasinaţi, în Europa ocupată de nazişti, aproximativ 6 milioane de evrei, sute de mii fiind ucişi în România sau în teritoriile administrate de trupele române, cinstirea omeniei lui Traian Popovici a constituit o premieră memorabilă. Fostul primar al Cernăuţiului a devenit, în iunie 2003, primul „Drept între Popoare“ onorat oficial de statul român.

Titlul de „Drept între Popoare“ e decernat unor neevrei, în numele poporului evreu, ca semn de recunoştinţă pentru meritul lor de a fi smuls morţii oameni condamnaţi să piară doar din pricina ascendenţei lor iudaice. Peste 20.000 de persoane din întreaga lume au fost onorate cu acest titlu. El se remite (adesea, din păcate, post-mortem) după intense cercetări istorice, de memorialul Holocaustului, Yad Vashem, din Israel. Institutul din Ierusalim a distins pînă în prezent peste 60 de români, care, în zilele marcînd ceea ce istoriografia occidentală califică drept cel mai întunecat capitol al istoriei umanităţii, n-au pregetat să-şi rişte viaţa pentru a salva evrei.

Printre ei – Viorica Agarici, fosta preşedintă a Crucii Roşii de la Roman, care i-a ajutat pe supravieţuitorii din tre­ nul morţii de la Iaşi. Printre ei – muncitori, ţărani, jurişti sau farmacişti, profesori, ofiţeri, jandarmi. Printre ei – preotul ortodox Petre Gheorghe, din Transnistria. Printre ei – basarabeanul Paramon Lozan şi soţia lui Tamara, un director de gimnaziu care a plătit cu viaţa decizia sa de a pre­înt90pina o crimă în masă şi a pune în libertate oameni internaţi în şcoala sa: evrei ce urma să fie împuşcaţi.

Zilele trecute, ambasada israeliană din Berlin a încunoştiinţat ambasada României din Germania că li s-a adău­gat oficial încă un nume.

E vorba de Constantin Karadja. Diplomatul român a lucrat la Berlin, fiind între 1931 şi 1941 consulul general al României în capitala Germaniei. Constantin Karadja s-a întors apoi la Bucureşti, preluînd şefia Secţiei consulare din Ministerul român de Externe. În ambele sale funcţii, exercitate timp de un deceniu şi jumătate, Karadja a depus o intensă activitate de salvare a evreilor români suprinşi de război în regatul morţii – pentru a-l parafraza pe istoricul Jean Ancel – şi a desemna astfel nu doar teritoriul trans­nistrean, ci întreaga Europă ocupată de nazişti, precum şi, desigur, ţinuturile celui de-al treilea Reich german. În rapoartele oficiale pe care le-a transmis superiorilor săi, Karadja n-a uitat „să menţioneze direct exterminarea evrei­ lor europeni sub ocupaţie germană şi să insiste asupra necesităţii salvării evreilor români aflaţi în Europa ocupată“, după cum semnala nu de mult, un istoric israelian. Zeci de mii de oameni şi-au datorat viaţa persistenţei, abnegaţiei, hotărîrii şi amplorii ieşite din comun marcînd angajamentul său de lungă durată în favoarea evreilor români naufragiaţi, sub regim nazist, în Germania sau în teritoriile europene controlate de trupele Reichului.

Karadja n-a fost singurul dipomat român care a binemeritat din partea posterităţii. Şi Dumitru Metta, bunăoară, a acţionat la legaţia României de la Vichy întru salvarea evreilor români din Franţa. La ambasada israeliană din Berlin a avut loc, la 15 septembrie, o ceremonie de omagiere a celui care a fost Constantin Karadja. Cinste memoriei sale.

Petre Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

(articol apărut în Dilema veche nr. 90, 6 octombrie 2005

Washington Gas service pnp hec 14600 14697v 02 jpg
Cine ajută pe cine
Pe subiectul energiei, România nici dacă ar vrea nu ar putea să ajute statele membre. De ce?
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Vladimir Putin se micșorează
Cere respect și primește dispreț. Sau, în cel mai bun caz, indiferență. Evenimentul istoric la care asistăm cu toții azi este micșorarea lui Vladimir Putin.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Note, stări, zile
Lăsînd ironia la o parte, inițiativa rezerviștilor SRI de a „sărbători” lupta bărbătească a Securității printr-un monument instalat chiar în curtea „ghilotinei” construite de ei apare bunului-simț drept halucinantă.
Frica lui Putin jpeg
Secolul XX continuă
Lumea noastră este deci foarte departe de „sfîrșitul istoriei”, adică de o lume non-conflictuală.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ungaria – afară din UE și NATO!
Atitudinea politică a Ungariei nu e lașitate, prostie sau egoism. E calcul asumat, e politică adevărată și articulată. E vremea să culeagă consecințele asumării.
lossy page1 640px Winston Churchill LCCN2006687122 tif jpg
Regina și prim-ministrul
Peste zece ani, în 1965, Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit a ocolit cu stil și grație protocolul, care spunea că suverana trebuie să ajungă ultima la orice ceremonie, sosind la funeraliile lui Winston Churchill înaintea familiei acestuia. În semn de prețuire.
Iconofobie jpeg
Pledoarie à contrecœur
Exact așa s-a întîmplat! Ipocriții m-au scos complet din viața lor care, prin iradierea stării de ipocrizie la scară mare, se dovedea a fi, pînă la urmă, viața întregii comunității.
„Cu bule“ jpeg
„Umpic”
Dacă româna nu ar fi o limbă standardizată, cu registre cultivate, ci doar una de circulație orală, cu multe instabilități și variații, umpic ar putea deveni relativ repede un nou cuvînt. Nu e cazul, desigur.
HCorches prel jpg
În pași de dans
Și chiar dacă sînt conștient că nu în toate liceele funcționează în acest fel, acolo unde lucrurile se întîmplă astfel pașii de dans ai unui eveniment de divertisment pot deveni, iată, cîțiva pași pe drumul vieții, într-o manieră formativă.
p 7 WC jpg
Recviem pentru un imperiu
Întrebarea care rămîne este în ce măsură durabilitatea Comunității Națiunilor a depins strictamente de longevitatea regretatului monarh și în ce măsură va putea fi ea menținută de succesorul reginei.
Un sport la Răsărit jpeg
După Serena, acum și Roger? Se încheie o eră?
Federer, în sine, era un sport. Sînt oameni care locuiesc într-un sport şi alţii care invită, ba nu, ordonă unui sport să locuiască în ei.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cînd ajungi să crezi în propria cacealma
De ce au făcut conducătorii ruși o asemenea greșeală? De ce s-au grăbit cu un război? Una din explicații ar putea fi că „specialiștii” în false povești (narative, cum s-ar zice astăzi) au început ei înșiși să creadă în ele.
O mare invenție – contractul social jpeg
Sub zodia Balanței
Nu de puține ori, dezacordul dintre CSM și Ministerul de Justiție în legătură cu diferite proiecte legislative a determinat fie blocarea acestora, fie tensiuni mari care au tulburat aplicarea în practică a reglementărilor adoptate de Parlament.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Absenți din istorie
Dezbaterile pe subiectele mari pot fi neplăcute, dar de ele depinde sănătatea unei națiuni. Deocamdată am ales să fim absenți din istorie.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Melancolic, despre democrație
Admit că am fost provocat și de cîteva opinii autohtone, grăbite, simplificator, să constate imaginea „vetustă” a monarhiei în general. Nu pot decît să le doresc „democrație” plăcută...
Frica lui Putin jpeg
Monarhul constituțional (La moartea reginei Elisabeta a II-a)
Și atunci, să spunem că el/ea, monarhul constituțional, este simbolul părții noastre absente, a ceea ce noi nu sîntem, dar poate dorim inconștient să fim, a ceea ce credem că am fost și nu mai putem fi.
AFumurescu prel jpg
Trupurile Reginei; și nu numai
Dacă nu putem fi regi pe dinafară, să încercăm măcar să fim aristocrați pe dinlăuntru. Keep calm and carry on.
Mikhail Gorbachev visits U S  Capitol 1992 LCCN2017646196 jpg
La un (singur) pahar cu Mihail Gorbaciov
În orice caz, campania inițiată sub conducerea lui Mihail Gorbaciov a avut și rezultate pozitive, oglindite în scăderea consumului de alcool și în creșterea speranței de viață și a ratei natalității.
Iconofobie jpeg
Un personaj familiar
Făcînd bine ingratului, el își (auto)creează un sfidător ascendent moral față de acesta („îți sînt superior, pentru că am puterea de a te ridica, de a te sprijini, lucruri complet inaccesibile ție”).
„Cu bule“ jpeg
„Jupîneasă servită”, „bucătăreasă perfectă”, „funcționar cinstit”
Anunțurile de acum un secol erau mult mai generoase în enumerarea calităților necesare îndeplinirii oricărei meserii, majoritatea privind sîrguința, curățenia și seriozitatea: harnic, vrednic, destoinic, muncitor, curat, liniștit, serios, nevicios, fără vicii.
HCorches prel jpg
În nici un caz zei
Sigur, pentru asta este necesar să traversăm noi înșine acest proces și să ne dăm seama cît avem de lucrat cu noi înșine, cît mai avem de cunoscut despre noi înșine, cît de vulnerabili sîntem, în nici un caz zei.
p 7 WC jpg
Este războiul nuclear inevitabil?
Războiul din Ucraina ne-a reamintit că nu putem evita incertitudinea și riscul. Scopul de a reduce (nu de a suprima), cu timpul, rolul armelor nucleare rămîne la fel de important ca întotdeauna.
Un sport la Răsărit jpeg
Fotbalul și violența sînt nedespărțite?
Machiajul fotbalului s-a prelins în dîre groase. Bubele sînt tot acolo, bine-mersi. Schimbarea se amînă sine die în patria lui Nihil sine Deo.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Șosele
Din Norvegia, în schimb, mi-aduc aminte banda de asfalt șerpuitoare prin penumbra unor păduri de brad fără sfîrșit, pe care autocarul o parcurgea într-o liniște și cu o constanță sedative, spre un nord crepuscular, aflat parcă dincolo de limita conștienței noastre.

Adevarul.ro

Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Putin și riscul utilizării armelor nucleare tactice în Ucraina: câte focoase are Rusia și posibilul răspuns al SUA
Vladimir Putin s-a arătat dispus să folosească arme nucleare pentru a apăra teritoriul Rusiei, generând astfel temeri că ar putea ataca Ucraina cu o armă nucleară mică sau „tactică”.
Radu Paraschivescu - FOTO Eduard Enea
Scriitorul Radu Paraschivescu, la Bookfest Târgu Mureş: Pericolul e să dispară actul de a citi
Scriitorul Radu Paraschivescu, prezent la Salonul de Carte Bookfest de la Târgu Mureş, a afirmat că, la fel ca şi telefonul fix, cartea s-ar putea să dispară la un moment dat.
Lavrov la Adunarea Generala ONU FOTO EPA EFE jpg
Lavrov promite „protecție deplină” pentru teritoriile anexate de Rusia
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat sâmbătă, la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?