Dragnea şi democraţia defectă

Publicat în Dilema Veche nr. 675 din 26 ianuarie – 1 februarie 2017
Dragnea şi democraţia defectă jpeg

Cum stă democraţia după Brexit, Trump şi protestele antimafiote ale zecilor de mii de români de duminică? Cum evoluează în ţările anglo-saxone? În România continuă să fie defectă, dar vădeşte şi progrese remarcabile. Stăm chiar mai rău decît am crezut la capitolul scepticism. Parţial însă, stăm mai bine în sfera democraţiei.  

Nu dilemele, pînă la un punct fireşti, provocate unor gînditori de anvergura lui Andrei Pleşu de derapaje smintitoare, precum ivirea în prim-plan politic a unor Trump, Dragnea, Beciu şi compania sau urgenţa suspectă cu care noua alianţă guvernamentală de la Bucureşti simte nevoia să-i scape de pedepse pe mai-marii penali alcătuind oligarhia românească mi se par marea problemă. Ci, dincolo de ea, grila rigidă, nerăbdătoare, neiertătoare, parcă, pe care nu puţini intelectuali o aplică, sever, democraţiei. În această privinţă, un calm suveran, impasibilitatea şi o mai amplă generozitate mi se par dezirabile. Şi nu pare cîtuşi de puţin recomandabil să se arunce într-una şi aceeaşi oală ceea ce par a fi atît în Est, cît şi în Vest, defecţiuni ale democraţiei.

Nici Brexit şi nici alegerea lui Trump nu s-au hotărît în neant, din cauza unor accese neurastenice sau paranoice ale unor mulţimi, ci „pour cause“. Ele sînt, în mare măsură, efectul firesc al inadecvărilor, erorilor şi exagerărilor în parte grave, comise de elitele politice şi culturale de stînga care au condus pînă de curînd SUA şi Marea Britanie. Aşa funcţionează pendulul democratic. Şi aşa, inclusiv prin vot negativ, se primeneşte societatea deschisă.  

Apoi, opţiunea în favoarea lor s-a adoptat în ţări, şi pe baza votului corect şi liber al unor naţiuni, cărora restul lumii nu prea are a le da lecţii în materie de democraţie, de vreme ce au inventat-o, aplicat o, consolidat-o, experimentat-o şi extins-o mai mult decît oricare altele, dăruind-o şi celor din vestul Europei, care azi le critică dur. Dar le-a stat la bază şi un vot informat? În acest punct, dubiile, dilemele şi controversele îmi par legitime. Căci, în era zisă „postfactuală“, a războaielor hibride în genul celor purtate cu măiestrie de Rusia lui Putin, nu mai e clar azi deloc dacă societatea deschisă, informaţională nu se îndreaptă spre o fază paroxistică.

Dar au toate acestea vreo legătură cu situaţia României postcomuniste? Negarea ei tranşantă ar fi extrem de imprudentă. Nu doar pentru că există o corelaţie evidentă între populisme de dreapta şi de stînga, ca şi între protestele pe care le generează. În fond, într-o lume globalizată, interconectată, între altele, prin reţele de socializare, ştirile false şi conspiraţionismele circulă şi înveninează atmosfera cu aceeaşi rapiditate cu care informaţiile fiabile şi comentariile valabile o aerisesc şi o împrospătează.

Fireştile proteste ale zecilor de mii de români care, mobilizîndu-se cu un patriotism exemplar, au ieşit în stradă spre a bloca tentativa oligarhiei de a-şi acorda sieşi clemenţă la furat prin ordonanţe de urgenţă au înfuriat la culme puterea mediatică înregimentată îndărătul alianţei PSD-ALDE. Dimpreună cu joncţiunea preşedintelui cu demonstranţii, au înfricoşat-o şi au alarmat-o în cel mai înalt grad. Căci partidul lui Liviu Dragnea n-a absorbit încă, definitiv, şocul iscat de alungarea de la putere de către revoluţia Colectiv.

Aşa se explică, parţial, aberaţia ieşită din comun a conspiraţionismelor puse în circulaţie, în ecou, la Antena 3 şi RTV. Aşa devine inteligibilă duritatea extremă şi calitatea antifrastică a expresiilor şi sintagmelor gen „lovitură de stat“ şi „mineriadă“ folosite întru caracterizarea unor proteste paşnice, în fapt ireproşabile din unghi democratic. Aşa se lămureşte altminteri incomprehensibila ameninţare cu „contramanifestaţii“ (care n-ar face decît să destabilizeze şi mai mult actuala guvernare), precum şi iresponsabila agitare isterică a spectrului unei suspendări a preşedintelui. Suspendare care, dată fiind legitimitatea obţinută prin vot direct a şefului statului, ar exaspera poporul, odată hotărîtă, de asemenea manieră, încît n-ar fi exclusă o nouă revoluţie.

Strategii PSD înţeleg acestea, se ştiu cu musca pe căciulă şi cunosc dinamica mişcărilor de stradă. Teama lor supremă, precum a comuniştilor în epoca Solidarităţii poloneze, este joncţiunea dintre muncitori şi intelectuali, respectiv, mai nou, între preşedinte şi popor. Or, această joncţiune, odată devenită clară necesitatea ei, e net mai uşor de împiedicat în condiţii de regim totalitar decît într-o democraţie, oricît de defectă ar fi. De aici disperarea dezinformărilor puse în circulaţie pe toate canalale disponibile. Dar e unirea dintre preşedinte şi poporul său, peste capul guvernanţilor, OK?

Deloc, afirmă puterea în frunte cu Grindragnea, trompetiştii, cozile ei de topor, precum şi cetăţenii perplecşi, dezinformaţi de uriaşa maşinărie propagandistică de care beneficiază, de cîţiva ani, toţi populiştii şi extremiştii din lume. În fapt, ieşind în stradă, preşedintele nu s-a înhăitat cu „derbedei“ şi „cîini cumpăraţi“ de „Soros“ în contra guvernanţilor, ci li s-a alăturat, în mod natural, din raţiuni morale şi de conştiinţă, celor mai responsabile şi mai dinamice segmente ale poporului român, şi anume nu în contra statului, ci împotriva celor ce încearcă să-l demonteze.

Altfel spus, preşedintele li s-a alăturat celor care au înţeles pericolul planînd asupra României prin ordonanţe de urgenţă adoptate sub pretextul străveziu al decongestionării puşcăriilor, OUG-uri de natură să transforme ţara, dintr-o democraţie fie şi defectă, într-un stat mafiot pur şi dur, cu voie de la partidul-stat, dacă nu de la un „Führer“.

Dar a avut preşedintele dreptul constituţional de a adera la acest protest? Evident că l-a avut. Şi nu doar, cum au spus unii, în calitatea sa de cetăţean. Ci şi ca şef al statului şi parte a puterii executive, precum şi ca mediator între popor şi putere. Căci riscul transformării unui stat de drept în stat mafiot, risc îngrijorînd acut nu doar observatori şi mase mari de oameni din ţară şi din afara ei, ci şi aliaţii României, în speţă entităţi ca NATO sau UE, îi vizează direct prerogativele prezidenţiale.

Nu e lovită camarila şefului de facto al Guvernului de orbire sau demenţă? Atunci va înţelege toate acestea şi se va potoli rapid. Dacă nu, nu. Orice ar face, însă, de duminică a înţeles că nu-i de glumă.

De ce? Pentru că, fie şi defectă, democraţia în România a început să funcţioneze, inclusiv prin exercitarea plenară a dreptului la întrunire şi demonstraţie. Dar la vot? Dacă ar fi funcţionat şi atunci n-ar fi defectă. Ne putem deci, cred, ostoi, măcar în parte, îngrijorările acute privind evoluţia democraţiei româneşti. Ea n-a murit. Ba nu pare nici măcar să bată pasul pe loc. 

Petre M. Iancu este jurnalist la Deutsche Welle.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Serbia pune Euro 2024 pe jar: amenințare cu retragere după un scandal exploziv
Turneul final din Germania poate intra în istorie din motive nedorite.
image
Cum au terorizat șapte indivizi o femeie timp de doi ani, ca să le cedeze un teren
Joi dimineaţă, la şase adrese din Ploieşti au avut loc descinderi ale mascaţilor, care au condus la sediul poliţiei, pentru audieri, şapte indivizi care, vreme de doi ani, au făcut presiuni asupra unei femei, cu scopul de a intra în posesia terenului acesteia.
image
Copil cu sindrom Down, exclus de la serbarea de final de an. „Singurul necostumat a fost Vladimir”. Replica educatoarelor
Este anchetă la o grădiniță din Gorj după ce mama unui copil cu sindrom Down a scris pe Facebook că fiul ei a fost discriminat la serbarea de final de an.

HIstoria.ro

image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Cum a fost păcălit Hitler: Fortitude
Nicio operațiune militară din istoria celui de-Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel extrem de ridicat de securitate operațională, implicând ample și complexe acțiuni de înșelare militară și inducere în eroare a inamicului (incluzând aici manipularea, intoxicarea).
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: