Dou─â euromituri spulberate (degeaba)

Publicat în Dilema Veche nr. 523 din 20-26 februarie 2014
Ecourile tragediei jpeg

Două dintre miturile pe care le fondează discursul antieuropean au fost serios lovite, în ultima săptămînă, de argumentele necruţătoare ale cifrelor.

Primul: din cauza apartenen┼úei la Uniunea European─â, economiile dezvoltate ÔÇô de exemplu, cea a Marii Britanii ÔÇô au de pierdut. Este argumentul forte ├«n favoarea rena┼úionaliz─ârii unor puteri cedate de Londra c─âtre Bruxelles. (Despre cine ia cu adev─ârat deciziile la Bruxelles, despre cine este cu adev─ârat acest Bruxelles merit─â s─â discut─âm mai mult, cu alt─â ocazie.)

├Än 2017, ├«n Marea Britanie ar urma s─â fie organizat chiar un referendum pe tema ÔÇ×rena┼úionaliz─âriiÔÇť, ceea ce ar pune serios ├«n discu┼úie chiar apartenen┼úa ┼ú─ârii la Uniunea European─â.

Premierul David Cameron a promis un astfel de referendum, cu o condi┼úie: s─â c├«┼čtige alegerile din 2015. Problema este c─â documentele aflate la ora actual─â la dispozi┼úia guvernului britanic nu vin ├«n sprijinul ideii de referendum pentru ie┼čirea din Uniune. Potrivit euobserver.com, este vorba despre nu mai pu┼úin de 30 de studii, aflate deja pe masa guvernului de la Londra. Studiile au fost realizate de asocia┼úii patronale, camere de comer┼ú, institu┼úii de cercetare. Iar documentele arat─â c─â politicile Uniunii Europene s├«nt, ├«n realitate, bune pentru Marea Britanie. 

M─âsurile europene, de la pia┼úa unic─â la regulile privind comer┼úul, de la cultur─â ┼či p├«n─â la transporturi, nu s├«nt deloc de natur─â a provoca pierderi economiei britanice, a┼ča cum ├«ndeob┼čte se sus┼úine. Dimpotriv─â, s├«nt un sprijin pentru aceasta. De exemplu, apartenen┼úa la pia┼úa unic─â european─â a ajutat exporturile britanice s─â creasc─â ├«n ultimii zece ani, de la 160 de miliarde, la 275 de miliarde de euro.

Rezultatele acestor studii ├«nseamn─â un al doilea moment, s─â-i zicem delicat pentru guvernul britanic, dup─â invazia de pe 1 ianuarie a rom├ónilor ┼či bulgarilor, care n-a mai avut loc. ┼×i, de aici, trecem la al doilea mit: cel al migrantului din Est, s─ârac, slab calificat ┼či care de-abia a┼čteapt─â s─â i se ridice bariera spre Vest, pentru a profita de generoasele sisteme de protec┼úie social─â. Evident, f─âr─â s─â fi contribuit la acestea ┼či f─âr─â a avea de g├«nd s─â o fac─â vreodat─â. Un fel de profitori ai liberei circula┼úii.

┼×i totu┼či: un studiu prezentat de Comisia European─â la ├«nceputul s─âpt─âm├«nii trecute, cu ocazia reuniunii primarilor marilor ora┼če ale Uniunii Europene, desfiin┼úeaz─â cli┼čeul imigrantului s─ârac ┼či slab calificat. Dimpotriv─â. Cet─â┼úenii europeni care se deplaseaz─â ├«n alte ┼ú─âri ale UE, ├«n principal, pentru oportunit─â┼úi legate de locul de munc─â s├«nt, ├«n medie, mai tineri ┼či mai bine califica┼úi dec├«t cei r─âma┼či acas─â. Studiul a vizat ┼čase mari ora┼če europene: Barcelona, Dublin, Hamburg, Lille, Praga ┼či Torino. ├Än cazul tuturor celor ┼čase ora┼če, datele au dovedit c─â afluxul de cet─â┼úeni europeni activi pe pia┼úa muncii a avut un impact economic pozitiv. De exemplu, la Torino, impozitele ┼či taxele colectate de la str─âini au adus un beneficiu net de 1,5 miliarde de euro pentru finan┼úele publice na┼úionale. Nimic surprinz─âtor. Oamenii, mai ales cei mai tineri ┼či mai bine califica┼úi, cu o mai mare ├«ncredere ├«n posibilit─â┼úile lor, merg acolo unde exist─â dezvoltare, unde exist─â locuri de munc─â ┼či posibilit─â┼úi de afirmare.  

S─â nu ne facem ├«ns─â mari iluzii c─â publicarea unor astfel de date va schimba mare lucru din op┼úiunile ce se prefigureaz─â deja ├«n perspectiva alegerilor europene din 2014. Prezen┼úa viguroas─â ├«n Parlamentul European a forma┼úiunilor care militeaz─â ├«mpotriva proiectului european va deveni o realitate, chiar dac─â studii precum acestea vor mai ap─ârea ├«n perioada urm─âtoare.  

Realitatea este c─â, de multe ori, emo┼úia se dovede┼čte mai profitabil─â, ├«n plan electoral, dec├«t ra┼úiunea. Un exemplu: ├«n ultimii zece ani, ├«n care exporturile economiei britanice au crescut vertiginos, gra┼úie pie┼úei unice, sus┼úinerea public─â pentru ie┼čirea Marii Britanii din Uniunea European─â ┼či, pe cale de consecin┼ú─â, din pia┼úa unic─â, a crescut de la 47%, la 54%.

Discursul ├«n tu┼če puternice, fluturarea de solu┼úii simple la probleme complicate reprezint─â o atrac┼úie irezistibil─â pentru mul┼úi cet─â┼úeni care nu-┼či pot explica de ce lucruri care mergeau bine ├«nainte, ast─âzi nu mai merg.  

├Än definitiv, nostalgia exist─â ┼či ├«n Vestul Europei, nu doar ├«n fostele state comuniste. O nostalgie fa┼ú─â de vremurile c├«nd moneda na┼úional─â ┼či unele politici protec┼úioniste asigurau o func┼úionare a economiilor ┼či societ─â┼úilor la un nivel cel pu┼úin rezonabil. Dar vremurile acelea au trecut, iar politicienii ar trebui s─â fie primii care s─â le spun─â oamenilor acest adev─âr. A┼ča cum ┼či la noi, ├«n Est, au trecut vremurile c├«nd fiecare avea asigurat─â o slujb─â pe tot parcursul vie┼úii active.

├Äns─â voturile se pot c├«┼čtiga ┼či altfel: promi┼ú├«nd paradisul pierdut al unei Europe a barierelor, a interdic┼úiilor, a feudelor monetare ┼či financiare. O Europ─â mitic─â, a ora┼čelor care-┼či ap─ârau libert─â┼úile ridic├«nd ├«n jurul lor ziduri de ap─ârare ┼či ferec├«nd por┼úile. ┼×i iat─â c─â asemenea mituri se dovedesc mai puternice ┼či mai seduc─âtoare dec├«t ra┼úiunea.  

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administra╚Ťia de la Washington a f─âcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informa╚Ťii cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care ├«l ofer─â ucrainenilor.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Stupori alimentare
Urm─âresc de mult, cu aten╚Ťie, ÔÇ×bibliografiaÔÇŁ nutri╚Ťioni╚Ötilor profesioni╚Öti ╚Öi, pe urmele cet─â╚Ťeanului turmentat care ├«ntreba mereu cu cine s─â voteze, ├«ntreb ╚Öi eu, timid, dar tenace: ÔÇ×Eu ce s─â m─ân├«nc? Ce s─â beau? Cum s─â aleg dieta optim─â?ÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miori╚Ťa woke
Ca orice protestatar respectabil, ╚Öi miori╚Ťa original─â se simte ignorat─â, a╚Öa c─â ÔÇ×iarba nu-i mai place, gura nu-i mai taceÔÇŁ.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Libertatea de exprimare ├«ntre tirani, manipulatori, naivi, mizantropi ╚Öi echidistan╚Ťi
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profund─â, intim─â, a fiin╚Ťei filologului fusese iremediabil r─âscolit─â, devastat─â chiar.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Celebrul ÔÇ×SuplementÔÇŁ
E remarcabil─â ├«mbog─â╚Ťirea substan╚Ťial─â a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistic─â ╚Öi Istorie Literar─â ÔÇ×Sextil Pu╚ÖcariuÔÇŁ din Cluj.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
S├«nt la etapa na╚Ťional─â a Olimpiadei de Lectur─â ca Abilitate de Via╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie OÔÇÖSullivan au ├«nceput s─â pl├«ng─â. Ce se ├«nt├«mpl─â?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb ╚Öi negru ÔÇô interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la ╚Öah, oponent al regimului Putin
ÔÇ×Doar victoria Ucrainei ╚Öi distrugerea total─â a ma╚Öinii de r─âzboi a lui Putin pot aduce pacea, at├«t pentru Ucraina, c├«t ╚Öi pentru estul Europei sau pentru Europa ├«ntreag─â ╚Öi, de fapt, pentru ├«ntreaga lume.ÔÇŁ
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Neutralitatea moldovean─â ╚Öi vinov─â╚Ťia rom├óneasc─â
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Pu╚Ťin─â libertate. ╚śi multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam ner─âbd─âtor ori de c├«te ori filosofia ├«nt├«rzia prea mult ├«n concept, ├«n terminologie, ├«n acroba╚Ťie analitic─â.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este ├«ns─â ╚Öi altceva, ├«nc─â mai sinistru, ├«n acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliber├«nd con╚Ötiin╚Ťa de orice repro╚Ö pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
ÔÇ×Eu nu mai citesc presa din 1979ÔÇŁ / ÔÇ×Sigur, tu ├«╚Ťi permi╚Ťi...ÔÇŁ
C├«nd a venit vestea mor╚Ťii lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist rom├ón.
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Od─â bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre to╚Ťi economi╚Ötii rom├óni, Georgescu este cel mai tran╚Öant ├«n a analiza ╚Öi a vorbi despre hibele capitali╚Ötilor ╚Öi capitalului din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Imperfec╚Ťiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii ├«n cauz─â ajunseser─â s─â fie percepute ÔÇô tocmai prin inexisten┼úa lor┬áde facto┬áÔÇô drept ÔÇ×limita de atinsÔÇŁ, vorba lui Gabriel Liiceanu ├«ntr-o celebr─â carte.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Didactice
Textul recomand─â, de exemplu, ca termenul┬ástudent┬á(cu sensul ÔÇ×cel care studiaz─âÔÇŁ, indiferent de nivel) s─â nu mai fie folosit ├«n ╚Öcolile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci s─â fie ├«nlocuit cu┬áelev┬ásau┬á╚Öcolar,┬áca ├«n Regat.
FILIT ÔÇô Ia╚Öi 2021 jpeg
S─â nu ├«ncremenim ├«n prejudec─â╚Ťi
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Via┼úa lui Becker, ce-i drept, e o vrai┼čte. Ajunge s─â-l prive┼čti pentru a ├«n┼úelege c├«te nop┼úi grele s├«nt pitite sub fa┼úa buh─âit─â.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit ├«n minte formula unui cunoscut:┬á├Än definitiv, cine e╚Öti tu ca s─â nu ╚Ťi se ├«nt├«mple s─â fii nedrept─â╚Ťit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.