Două euro-iluzii de vară

Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
Ecourile tragediei jpeg

„Criza gazelor nu ne afectează în următoarele şase luni.“

Ba da, ne va afecta cu mult mai repede.  

Imediat după ce Moscova a anunţat închiderea robinetului, după eşecul negocierilor UE – Rusia privind livrările de gaze către Ucraina, premierul Victor Ponta a ţinut să facă un anunţ liniştitor: România nu va fi afectată, cel puţin în următoarele şase luni. Lucrurile s-ar putea complica, aşadar, taman în toiul iernii, dar putem spera că, pînă atunci, Uniunea Europeană şi Rusia vor găsi o soluţie. În definitiv, Rusia are cel puţin tot atîta nevoie de banii Europei pe cît are nevoie Europa de gazul rusesc.

Pe de altă parte, este adevărat că România stă cu mult mai bine în privinţa gazelor decît suratele europene. Noi importăm cam 20% din consumul de gaze dintr-un an. Iar în sezonul cald, ne descurcăm – lucrurile se pot complica doar în cazul unei ierni mai reci decît în mod obişnuit.

Doar că România nu este singură, iar economia românească nu poate fi privită separat faţă de cea a Uniunii Europene. Cu o piaţă internă încă slabă, economia României este puternic orientată către exporturi. Cam 70% dintre acestea merg în Uniunea Europeană, chiar dacă, în ultimii ani, ponderea exporturilor pe alte pieţe a mai crescut.

O criză prelungită a gazelor va lovi imediat industria Uniunii Europene, iar România este un furnizor pentru aceasta. State membre din imediata apropiere a României, precum Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, depind de gazul rusesc în proporţie de 80-90%. Austria, un partener comercial important al României, depinde şi ea în proporţie de 60%, iar Germania – în proporţie de 37%, conform datelor Eurogas, aferente anului 2012. 

Aceste state vor resimţi aproape imediat consecinţele crizei gazului, iar comerţul României ar putea avea de suferit cu mult mai repede decît cele şase luni estimate de şeful Guvernului. Experienţa crizei din 2008-2013 ne arată că economia României este puternic dependentă de tendinţa economiei central şi vest-europene. O inversare a actualei tendinţe de refacere lentă – dorită, probabil, de Moscova în cadrul Războiului Rece – ne poate afecta mai devreme decît credem.

„Şefia Comisiei Europene nu e treaba noastră.“

Este chiar mai mult decît credem.

Minisummitul de săptămîna trecută, de la reşedinţa de vară a premierului suedez Fredrik Reinfeldt, nu a adus nimic nou în complicatul proces de nominalizare a candidatului pentru preşedinţia Comisiei Europene. Cancelarul german Angela Merkel nu a reuşit să schimbe opiniile omologilor săi, care i se opun lui Jean-Claude Juncker. Premierul suedez, cel britanic şi cel olandez au rămas pe aceleaşi poziţii. O arată editorialul publicat după reuniunea din Suedia, de către premierul britanic David Cameron. Pe scurt, acesta desfiinţează sistemul de candidaturi ale familiilor politice pentru şefia Comisiei şi vrea ca liderii europeni să nominalizeze pe cineva din afara grupului de candidaţi consacraţi (Spitzenkandidaten). Va obţine satisfacţie David Cameron?

Este adevărat că desemnarea de către Consiliul European a candidatului pentru şefia Comisiei se face cu majoritate calificată, ceea ce ar putea însemna că, la limită, cei care i se opun lui Juncker ar putea fi lăsaţi pe dinafară. Ar fi însă un gest extrem, iar lăsarea „în opoziţie“ a unui stat membru (cu atît mai mult a Marii Britanii…) ar putea avea consecinţe grave pentru viitorul Uniunii.  

Negocierile s-ar putea să dureze, iar între timp ne putem aştepta la o paralizie a instituţiilor Uniunii. Şi e clar că oponenţii lui Juncker trebuie să cîştige ceva. În ce domeniu? În cel al migraţiei, de exemplu – lucru sugerat chiar de premierul Cameron, după minisummitul din Suedia. Şi nu este vorba doar de migraţia din afara Uniunii, ci şi de cea „internă“. Premierul britanic doreşte reglementări clare prin care să fie împiedicat „turismul social“ – acei migranţi care, în loc să-şi caute de lucru, se duc direct la birourile de şomaj. De altfel, şi o bună parte din mediul decizional german şi francez ar fi favorabil unei asemenea reglementări, chit că legislaţiile naţionale limitează deja posibilităţile pentru acest tip de fraudare a sistemelor sociale. 

Pare terenul pe care s-ar putea obţine cel mai uşor un consens, altfel uşor de „vîndut“ unor opinii publice deja înfierbîntate de campaniile de presă împotriva „hoardelor“ de români şi bulgari, gata să invadeze paradisul vestic, după 1 ianuarie 2014.

„Turismul social“ reprezintă, desigur, un gen de fraudă, deşi amploarea lui, în ce-i priveşte pe români şi bulgari, nu este atît de mare precum sugerează campaniile de presă.  Doar că în spatele unor noi reglementări se pot strecura, evident, abuzuri din partea statelor membre, se pot introduce bariere artificiale care nu ar avea nimic în comun cu libertăţile garantate de tratatele europene. Cu alte cuvinte, sub pretextul limitării „turismului social“ vor putea fi loviţi şi mulţi dintre românii care muncesc cinstit.

Iar dacă tot se crede că limitarea libertăţilor este cheia redresării Europei, atunci măcar statele est-europene să fie chemate să fie parte la aceste negocieri, nu să li se pună în faţă compromisuri deja stabilite pe firul scurt.  

Pare linişte după plimbarea cu barca pe lac a celor patru lideri europeni. O linişte aparentă, desigur – între timp, liniile telefonice s-au înroşit deja. Este destul de clar că o  soluţie de compromis deja se discută şi ar fi bine să prindem şi noi jocul. Fiindcă jocul este despre noi, chiar mai mult decît credem.  

Ovidiu Nahoi este realizator de emisiuni la Money.ro.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Un oraș din România se află în topul celor mai ieftine orașe din Europa de vizitat în 2024. Pe ce poziție s-a clasat
De la Lisabona până în capitala Lituaniei, în urma unei analize făcută de specialiștii englezi, a reieșit o listă cu cele mai accesibile orașe europene pentru turism de weekend, printre care se află și unul din România.
image
Păţania de groază a unor nemți. Au rămas suspendaţi cu autorulota deasupra unei prăpăstii. „Dacă făceau asta românii în Germania...“
Salvamontiştii din Neamţ, care acţionează în zona masivului Ceahlău, au dat detalii despre o misiune care i-a avut în prim-plan pe membrii unei familii germane.
image
Turist speriat de prețurile din centrul unui mare oraș din România: „E prea mult“
Restaurantele, terasele și barurile reprezintă, fără îndoială, puncte importante de atracție pentru foarte mulți turiști. Cu toate acestea, mulți dintre ei se lovesc de prețurile piperate din marile orașe ale României.

HIstoria.ro

image
Atacul lui Cuza asupra masoneriei bucureștene
Modernizarea țării, pe care toți românii o doreau, dar care avea reprezentări diferite de la un grup social la altul, a generat tensiuni în tânărul stat. Programul de reforme al lui Cuza a început să fie contestat.
image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.