Doi ani de la criza migranţilor: lecţia germană

Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
Criza noastr─â de pe coastele Italiei jpeg

Acum doi ani izbucnea ├«n Europa ceea ce avea s─â fie numit─â ÔÇ×criza refugia╚ŤilorÔÇť ÔÇô mul╚Ťimi de oameni din Orientul Mijlociu se aventurau ├«n traversarea continentului, de la est la vest, pe cale terestr─â, urm├«nd ÔÇ×Ruta BalcanilorÔÇť. ├Än realitate, fenomenul reprezenta doar un moment de v├«rf al unei provoc─âri de lung─â durat─â pentru Europa. Italia, de exemplu, se confrunta cu problema refugia╚Ťilor de ani ├«ntregi, mai ales dup─â revolu╚Ťiile arabe din prim─âvara lui 2011. La fel ╚Öi Grecia.

S─â ne aducem aminte de reac╚Ťiile multor state membre ale Uniunii Europene, de felul ├«n care fiecare ├«ncerca s─â arunce problema ├«n curtea vecinului, de tendin╚Ťa ridic─ârii de ziduri ╚Öi de ╚Ötergerea prafului istoriei de pe discursurile urii. Criza refugia╚Ťilor p─ârea s─â fie mai distructiv─â pentru construc╚Ťia european─â dec├«t crizele precedente ÔÇô criza datoriilor suverane, criza euro, criza b─âncilor. Dac─â toate acestea au generat diferite forme de solidaritate ├«ntre statele membre, de data aceasta cuv├«ntul de ordine p─ârea a fi egoismul.

Aceasta era atmosfera ├«n care Germania (de╚Öi aici n-ar trebui s─â uit─âm nici de Suedia) a decis s─â absoarb─â ╚Öocul migra╚Ťionist. Mul╚Ťi au c├«ntat atunci prohodul Germaniei, dar mai ales al cancelarei Merkel. Criza avea s─â se estompeze de-abia ├«n prim─âvara lui 2016, odat─â cu ├«nchiderea rutei balcanice, cu acordul cu Turcia, dar ╚Öi cu primele semne c─â Germania putea gestiona cu succes presiunea migra╚Ťionist─â pe care singur─â ╚Öi-o asumase. La doi ani de la izbucnirea crizei, putem privi ├«n urm─â ╚Öi ├«n╚Ťelege mai bine.

Mai ├«nt├«i de toate, s─â ne ├«ntreb─âm ce s ar fi ├«nt├«mplat dac─â Angela Merkel nu ar fi luat acea decizie ╚Öi ar fi spus, de exemplu, c─â nici un refugiat nu are de c─âuta pe p─âm├«nt german, c─â Germania are ╚Öi a╚Öa greut─â╚Ťi cu integrarea musulmanilor deja afla╚Ťi ├«n ╚Ťar─â ╚Öi c─â, la limit─â, ar putea primi vreo c├«teva mii, dar neap─ârat cre╚Ötini ╚Öi bine califica╚Ťi, astfel ├«nc├«t s─â poat─â fi angaja╚Ťi imediat ├«n puternica industrie a automobilului.

├Ä╚Öi imagineaz─â cineva c─â, ├«n fa╚Ťa unui astfel de r─âspuns, migran╚Ťii ar fi l─âsat capetele ├«n jos ╚Öi ar fi f─âcut cale-ntoars─â spre locurile de unde au venit? Evident c─â nu. Presiunea ar fi r─âmas pe umerii statelor de pe rutele migra╚Ťiei ÔÇô Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croa╚Ťia, Ungaria, Austria, Slovenia, ca s─â nu mai vorbim de vechile ÔÇ×clienteÔÇť, Grecia ╚Öi Italia. Nici unul dintre aceste state nu ar fi avut posibilitatea de a gestiona singur prezen╚Ťa unui mare num─âr de proasp─ât veni╚Ťi, dintre care, ├«n mod sigur, doar o minoritate se califica pentru dreptul la azil, restul fiind migran╚Ťi economici. Ne putem imagina o criz─â umanitar─â ├«n sud-estul ╚Öi centrul Europei, dar mai ales o criz─â politic─â ╚Öi social─â, acompaniat─â nu doar de ascensiunea extremismului, dar ╚Öi de gesturi populiste ale celor afla╚Ťi deja la putere. Toate acestea i-ar fi pus pe unii ├«mpotriva celorlal╚Ťi, sco╚Ť├«nd din nou la lumin─â vechi r─âni ale istoriei ÔÇô s├«rbi contra croa╚Ťi, bulgari ╚Öi greci contra turci, italieni contra austrieci, unguri contra rom├óni ╚Öi s├«rbi, ╚Öi a╚Öa mai departe. De-abia aceasta ar fi fost cu adev─ârat o criz─â pentru Europa!

De ce Germania a putut absorbi o presiune care, pus─â pe umerii altora, ar fi avut efecte devastatoare? Nu este vorba aici numai despre bani ÔÇô p├«n─â la urm─â, chiar Berlinul ar fi putut pl─âti nota, cum a mai f─âcut-o. Germania a avut nu doar resursele financiare ╚Öi organizatorice, dar mai ales a avut resursele umane ╚Öi morale necesare.

Deceniile de asumare a gre╚Öelilor istorice ╚Öi de reconstruire a etosului na╚Ťional au f─âcut ca societatea german─â s─â reziste asaltului populist ╚Öi extremist. Cu toat─â ascensiunea meteoric─â a unor organiza╚Ťii precum PEGIDA sau a forma╚Ťiunii politice AfD, care a migrat dinspre ultraconservatorism spre extremism de dreapta pur ╚Öi dur, scena politic─â din Germania nu s-a aflat niciodat─â cu adev─ârat sub amenin╚Ťarea extremei drepte. ├Än perspectiva alegerilor din septembrie, Angela Merkel are de luptat nu cu AfD, ci cu social-democra╚Ťii lui Martin Schulz, partid care a sus╚Ťinut politica u╚Öilor deschise a cancelarei. Aceasta a fost, de fapt, marea victorie ╚Öi marea lec╚Ťie a Germaniei pentru suratele europene, cu toate riscurile pe care Berlinul ╚Öi le-a asumat.

Desigur, nu ├«nseamn─â c─â, de acum, toat─â lumea ar trebui s─â-╚Öi deschid─â frontierele pentru alte milioane de migran╚Ťi. R─âspunsul din urm─â cu doi ani al Germaniei a fost unul de moment, la o criz─â de moment. Fenomenul migra╚Ťiei, ├«ns─â, continu─â ╚Öi s├«nt toate ╚Öansele s─â se amplifice, din cauza r─âzboaielor f─âr─â de solu╚Ťii, precum cel din Orientul Mijlociu, a persecu╚Ťiilor din state precum Eritreea, a foametei precum cea din Etiopia, a schimb─ârilor climatice ╚Öi a╚Öa mai departe.

Lec╚Ťia german─â arat─â c─â solidaritatea este mai bun─â dec├«t abordarea individualist─â ╚Öi populist─â. C─â este nevoie de politici europene pentru a face fa╚Ť─â provoc─ârii ÔÇô servicii europene de frontier─â, politic─â ├«nt─ârit─â de azil, dar ╚Öi gestionarea ├«n comun a migran╚Ťilor deja sosi╚Ťi pe teritoriul european. Ei nu s├«nt o problem─â a Suediei, a Germaniei, a Greciei sau a Italiei, s├«nt problema Uniunii Europene.

Acum doi ani, Berlinul tocmai le-a luat de sub nas liderilor populi╚Öti ╚Öi activi╚Ötilor extremi╚Öti din Europa central─â ╚Öi r─âs─âritean─â o uria╚Ö─â ╚Öans─â de ascensiune dat─â de o criz─â a refugia╚Ťilor pe propriile teritorii. Probabil acesta este ╚Öi motivul pentru care tocmai ace╚Ötia o atac─â acum cel mai vehement pe cancelar─â. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: adevarul.ro

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau ÔÇ×dup─â bine vine r─âuÔÇť. Cum se manifest─â, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune fa┼ú─â fericire, f─âr─â a avea un motiv ra┼úional pentru acest lucru. ├Än termeni de specialitate, aceast─â form─â de anxietate se nume┼čte ÔÇ×cherofobieÔÇť, iar cei afecta┼úi fac tot posibilul s─â evite sentimentul de fericire.
image
Gre┼čeala ce ar putea l─âsa nepedepsit─â o band─â de t├ólhari care a terorizat Ploie┼čtiul
Trei ho┼úi din Prahova care au terorizat ploie┼čtenii ├«n perioada s─ârb─âtorilor de iarn─â din anul 2020 sunt la un pas s─â r─âm├ón─â nepedepsi┼úi din cauza unei gre┼čeli a instan┼úei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.