Doi ani de la criza migranţilor: lecţia germană

Publicat în Dilema Veche nr. 705 din 24-30 august 2017
Criza noastră de pe coastele Italiei jpeg

Acum doi ani izbucnea în Europa ceea ce avea să fie numită „criza refugiaților“ – mulțimi de oameni din Orientul Mijlociu se aventurau în traversarea continentului, de la est la vest, pe cale terestră, urmînd „Ruta Balcanilor“. În realitate, fenomenul reprezenta doar un moment de vîrf al unei provocări de lungă durată pentru Europa. Italia, de exemplu, se confrunta cu problema refugiaților de ani întregi, mai ales după revoluțiile arabe din primăvara lui 2011. La fel și Grecia.

Să ne aducem aminte de reacțiile multor state membre ale Uniunii Europene, de felul în care fiecare încerca să arunce problema în curtea vecinului, de tendința ridicării de ziduri și de ștergerea prafului istoriei de pe discursurile urii. Criza refugiaților părea să fie mai distructivă pentru construcția europeană decît crizele precedente – criza datoriilor suverane, criza euro, criza băncilor. Dacă toate acestea au generat diferite forme de solidaritate între statele membre, de data aceasta cuvîntul de ordine părea a fi egoismul.

Aceasta era atmosfera în care Germania (deși aici n-ar trebui să uităm nici de Suedia) a decis să absoarbă șocul migraționist. Mulți au cîntat atunci prohodul Germaniei, dar mai ales al cancelarei Merkel. Criza avea să se estompeze de-abia în primăvara lui 2016, odată cu închiderea rutei balcanice, cu acordul cu Turcia, dar și cu primele semne că Germania putea gestiona cu succes presiunea migraționistă pe care singură și-o asumase. La doi ani de la izbucnirea crizei, putem privi în urmă și înțelege mai bine.

Mai întîi de toate, să ne întrebăm ce s ar fi întîmplat dacă Angela Merkel nu ar fi luat acea decizie și ar fi spus, de exemplu, că nici un refugiat nu are de căuta pe pămînt german, că Germania are și așa greutăți cu integrarea musulmanilor deja aflați în țară și că, la limită, ar putea primi vreo cîteva mii, dar neapărat creștini și bine calificați, astfel încît să poată fi angajați imediat în puternica industrie a automobilului.

Își imaginează cineva că, în fața unui astfel de răspuns, migranții ar fi lăsat capetele în jos și ar fi făcut cale-ntoarsă spre locurile de unde au venit? Evident că nu. Presiunea ar fi rămas pe umerii statelor de pe rutele migrației – Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croația, Ungaria, Austria, Slovenia, ca să nu mai vorbim de vechile „cliente“, Grecia și Italia. Nici unul dintre aceste state nu ar fi avut posibilitatea de a gestiona singur prezența unui mare număr de proaspăt veniți, dintre care, în mod sigur, doar o minoritate se califica pentru dreptul la azil, restul fiind migranți economici. Ne putem imagina o criză umanitară în sud-estul și centrul Europei, dar mai ales o criză politică și socială, acompaniată nu doar de ascensiunea extremismului, dar și de gesturi populiste ale celor aflați deja la putere. Toate acestea i-ar fi pus pe unii împotriva celorlalți, scoțînd din nou la lumină vechi răni ale istoriei – sîrbi contra croați, bulgari și greci contra turci, italieni contra austrieci, unguri contra români și sîrbi, și așa mai departe. De-abia aceasta ar fi fost cu adevărat o criză pentru Europa!

De ce Germania a putut absorbi o presiune care, pusă pe umerii altora, ar fi avut efecte devastatoare? Nu este vorba aici numai despre bani – pînă la urmă, chiar Berlinul ar fi putut plăti nota, cum a mai făcut-o. Germania a avut nu doar resursele financiare și organizatorice, dar mai ales a avut resursele umane și morale necesare.

Deceniile de asumare a greșelilor istorice și de reconstruire a etosului național au făcut ca societatea germană să reziste asaltului populist și extremist. Cu toată ascensiunea meteorică a unor organizații precum PEGIDA sau a formațiunii politice AfD, care a migrat dinspre ultraconservatorism spre extremism de dreapta pur și dur, scena politică din Germania nu s-a aflat niciodată cu adevărat sub amenințarea extremei drepte. În perspectiva alegerilor din septembrie, Angela Merkel are de luptat nu cu AfD, ci cu social-democrații lui Martin Schulz, partid care a susținut politica ușilor deschise a cancelarei. Aceasta a fost, de fapt, marea victorie și marea lecție a Germaniei pentru suratele europene, cu toate riscurile pe care Berlinul și le-a asumat.

Desigur, nu înseamnă că, de acum, toată lumea ar trebui să-și deschidă frontierele pentru alte milioane de migranți. Răspunsul din urmă cu doi ani al Germaniei a fost unul de moment, la o criză de moment. Fenomenul migrației, însă, continuă și sînt toate șansele să se amplifice, din cauza războaielor fără de soluții, precum cel din Orientul Mijlociu, a persecuțiilor din state precum Eritreea, a foametei precum cea din Etiopia, a schimbărilor climatice și așa mai departe.

Lecția germană arată că solidaritatea este mai bună decît abordarea individualistă și populistă. Că este nevoie de politici europene pentru a face față provocării – servicii europene de frontieră, politică întărită de azil, dar și gestionarea în comun a migranților deja sosiți pe teritoriul european. Ei nu sînt o problemă a Suediei, a Germaniei, a Greciei sau a Italiei, sînt problema Uniunii Europene.

Acum doi ani, Berlinul tocmai le-a luat de sub nas liderilor populiști și activiștilor extremiști din Europa centrală și răsăriteană o uriașă șansă de ascensiune dată de o criză a refugiaților pe propriile teritorii. Probabil acesta este și motivul pentru care tocmai aceștia o atacă acum cel mai vehement pe cancelară. 

Ovidiu Nahoi este redactor-șef la RFI România.

Foto: adevarul.ro

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Canicula - caldura - soare - meteo - vremea FOTO shutterstock
Prognoza meteo, 25 iunie. Val de căldură în toată țara. Zonele în care temperaturile urcă la 38 de grade
Valul de căldură se va manifesta în toată țara joi, 25 iunie, a avertizat Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
Atac nuclear FOTO Shutterstock
Ne paște al Treilea Război Mondial din cauza conflictului israeliano-iranian? Expert: „Îngrijorătoare e posibilitatea extinderii conflictului în lanț”
Există temeri serioase că războiul izbucnit în cea mai fierbinte regiune a lumii, Orientul Mijlociu, ar putea fi exportat și pe alte continente. Expert în Orientul Mijlociu, Raluca Moldovan explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, cât de mare e acest risc și în ce măsură ar fi afectată România.
simulare evaluare nationala 2025 slatina   foto alina mitran (3) jpg
Evaluare Națională 2025. Absolvenții de gimnaziu susțin astăzi proba la Matematică
Absolvenții de gimnaziu susțin miercuri, 25 iunie 2025, proba scrisă la Matematică din cadrul examenului național de Evaluare Națională. De la prima probă au lipsit peste 6.500 elevi, care nu se mai pot prezenta nici la cea de-a doua probă, iar alți trei elevi au fost eliminați.
image png
Ce înseamnă dacă claxonezi des la volan? Ar putea fi un semn al unui lucru de care nici măcar nu ești conștient
Te-ai surprins vreodată claxonând fără să te gândești prea mult la ce faci? Îți pierzi răbdarea rapid în trafic, iar gestul de a apăsa claxonul a devenit aproape reflex?
Rovinieta Foto Alba24 jpeg
Cum plătești rovinieta și taxele auto online. Tot ce trebuie să știi, pas cu pas
Află cum și unde plătești rovinieta și taxele auto online în 2025, pas cu pas. Ghid complet cu platformele oficiale, termene, valabilitate și riscuri în cazul neplății taxelor auto.
Depunere jurământ ministru Investiţii Protecte Europene şi ministru Cercetare - Nicolae Ciucă - Florin Cîţu - Marcel Ciolacu - 3 mai 2022 / FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Cum s-au făcut și desfăcut guverne din 1989 până în prezent: „Voința președintelui contează”
În România, guvernarea de coaliție a dus deseori la mandate ciuntite ale Executivului. Unele construcții guvernamentale au sfârșit brusc, în timp ce altele prevesteau coșmarul.
image png
Piața obiectelor de lux second hand, în creștere în România. Un ceas se vinde cu 700.000 de lei
Tot mai mulţi români cumpără obiecte de lux second hand, chiar dacă un singur ceas se vinde cu 700.000 de lei. Piaţa produselor de lux pre-owned este tot mai atractivă în special pentru generațiile tinere, Millennials și Gen Z, potrivit experţilor.
Femeie par gri FOTO Shutterstock jpg
Uită de vopsirea părului gri. Două măști naturale care îți restabilesc culoarea naturală a părului
Părul gri este din ce în ce mai apreciat ca un semn de maturitate și rafinament, dar dacă te numeri printre cei care își doresc să își păstreze nuanța naturală cât mai mult timp, există alternative la vopselele chimice și tratamentele costisitoare din saloane.
image png
Cremă de casă pentru cearcăne. Ochii tăi vor arăta odihniți, radianți și mult mai tineri. Și toate astea în doar câteva zile
Ești perfect bine până dimineața, când oglinda îți spune altceva. Cearcăne, ochi umflați și acea expresie de oboseală care nu se potrivește deloc cu energia ta reală