Doar în țările sărace

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

„Nu te-ai fi așteptat să piară atît de mulți oameni în inundații”, spune, citată de Politico Europe, Hannah Cloke, profesoară la Universitatea din Reading. „E un eșec monumental al sistemului.” În calitatea ei de fondatoare și consilier pentru rețeaua publică europeană de avertisment timpuriu în privința inundațiilor, doamna Cloke are de partea ei toată îndreptățirea să fie șocată. Mecanismul pe care l-a fondat și-a făcut datoria, a anunțat la timp autoritățile din statele europene că vine potopul. Nu e clar dacă atenționarea a fost ignorată sau, pur și simplu, viteza de reacție este încă mult prea scăzută pentru nevoile curente. Cert este că în Germania și în Belgia încă se mai căutau acum cîteva zile persoane dispărute și temerea că numărul mare de victime – 180 de morți – nu este final răzbătea din mai toate declarațiile politice și relatările de presă.

„Nu credeam că e posibil așa ceva aici. Asta se întîmplă în țările sărace”, spune, la rîndul ei, o doamnă sinistrată, într-o intervenție la Deutsche Welle. Pe Twitter, afirmația asta s-a transformat într-o memă distribuită intens și sardonic de oameni din… „țările sărace”.

Pus în fața acuzațiilor, serviciul federal german de meteorologie a explicat că și-a făcut datoria. Avertismentul a fost dat mai departe autorităților locale din zonele de risc. Acestea ar fi trebuit să ordone imediat evacuarea populației. La Liège, în Belgia, au făcut-o. Însă asta e mai degrabă o excepție. Marea majoritate a primarilor din localitățile afectate au preferat să își încerce norocul și acum descoperă șocați că au avut ghinion.

Ca în orice astfel de dezastru, există și efecte politice. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel,  a vizitat zonele afectate de inundații. A calificat peisajul drept „suprarealist” și și-a exprimat sobră compasiunea pentru victime. „Limba germană nu are cuvinte suficient de potrivite pentru a descrie acest dezastru”, a spus doamna Merkel. Atitudinea cancelarului vine în contradicție flagrantă cu cea a omului așezat de CDU în blockstart pentru preluarea postului de șef al Guvernului după alegerile din toamnă. Armin Laschet fusese surprins într-un video amuzîndu-se împreună cu cîțiva colegi  în timp ce președintele țării, Frank-Walter Steinmeier, comenta sumbru dezastrul. Merită amintit aici că, în afară de poziția de candidat și lider al CDU, Laschet este și ministru-președinte al landului Renania de Nord – Westfalia, unul dintre cele mai grav lovite de inundații. Un bilanț provizoriu arăta că numai în landul respectiv au pierit 43 de oameni.

Problema pentru domnul Laschet este că aparenta sa lipsă de empatie vine în totală contradicție cu imaginea pe care încercase să și-o construiască, inclusiv în perspectiva alegerilor din 26 septembrie – aceea a unui politician capabil să înțeleagă necazurile și nevoile oamenilor. Liderul CDU a înțeles repede ce efect ar putea avea atitudinea sa și și-a cerut scuze într-un mesaj postat pe Twitter.

Principala contracandidată a lui Armin Laschet este Annalena Baerbock, lidera Verzilor, partidul ecologist care s-a ridicat în ultimii ani pe un val de conștientizare a problemelor de mediu cu care se confruntă nu numai Germania, ci și întreaga lume. Înainte de inundațiile de săptămîna trecută, doamna Baerbock era plasată în sondaje în urma candidatului CDU, deși la un moment dat părea să îi amenințe serios locul. O sumă de scandaluri legate de afirmațiile făcute în CV și o acuzație de plagiat îi afectasera însă șansele. Acum, după gafa lui Laschet, sînt observatori care estimează că Verzii ar putea redeveni o amenințare. Mai ales că, fără ezitare, experți și politicieni împreună pun dezastrul de săptămîna trecută pe seama schimbărilor climatice. 

În paralel cu relatările post-potop din vestul continentului, Comisia Europeană lansa încă un pachet de propuneri pentru atingerea așa-numitei neutralități climatice. Mai ambițios decît orice inițiativă anterioară, pachetul propune reducerea cu pînă la 55% pînă în 2030 a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Multe dintre propunerile Comisiei au întîmpinat deja rezistență din partea mediului de business și a unor ONG-uri cu preocupări sociale. Și asta pe bună dreptate, pentru că, deopotrivă, companiile și categoriile de defavorizați ai Europei descoperă că lupta pentru mediu e scumpă și nu toată lumea și-o permite.

Însă pentru populația din Schuld – un sat german distrus total de inundații – sau pentru moții din Apuseni, și ei loviți grav de același fenomen zilele astea, un asemenea cost este depășit deja. Case, vieți și averi s-au dus deja pe apa Sîmbetei. Și, în lipsa unei corecții, se vor pierde și mai multe. 

Stupefacția nemțoaicei care se mira că așa ceva se întîmplă doar în țările sărace e semnificativă. De la un subiect științific care preocupa pînă în urmă cu 15 ani doar oamenii de știință și vreo cîțiva hipsteri vegani, schimbările climatice au ajuns, cum le place politicienilor să spună, „la firul ierbii”. Raportarea la acest subiect va crea sau va distruge cariere politice. 

Apocalipsa n-a venit încă, dar e clar că vestitorii ei au cam avut dreptate. În Apuseni, în Germania sau la Polul Nord se fac repetiții intense.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
Bătălia cu giganții jpeg
Și-am încălecat pe-o șa...
Au trecut 23 de ani de cînd am intrat pentru prima dată în redacția Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Comunicare fără comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleranței și pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enervează claritatea morală și pe unii, și pe alții
Claritatea morală nu e limpezimea conștiinței emitente, ci limpezimea privirii asupra realității.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine și cum luptă cu inflația
Inflația nu este decît o „taxă” pe care o încasează statul și mediul economic și o plătesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
Mă mir fără a fi uimit
Surpriza spirituală, generată de o realitate care te fascinează, îți stîrnește, instantaneu, curiozitatea, interesul adînc și, apoi, apetitul pentru cunoașterea ei.
„Cu bule“ jpeg
Șaiba
Nu știm exact cînd și de ce tocmai „șaiba” a devenit, în româna colocvială, emblema depreciativă a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimbării grilelor de lectură, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, căi de acces spre dezvoltarea personală și spre experiența cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte în cheia valorilor contemporaneității.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin „e chipul unei lumi pe care mintea occidentală contemporană nu o înțelege“.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Locul în care democrația liberală s-a dus să moară
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptură cu trecutul de corupție și guvernare ineficientă.
Bătălia cu giganții jpeg
Cîte sortimente de brînză se produc în Franța?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Teme „riscante” ale dezbaterii religioase
Părintele Iustin Marchiș, de care mă leagă o viață de dialog spiritual, mi-a trimis, de curînd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconvențional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualități
Rămîne aproape întotdeauna în istorie un rest inexplicabil prin considerente pur raționale, prin forțe obiective, prin factori clasificabili și relevanți statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns în țară și m-am străduit din răsputeri, ca de fiece dată, să (re)înțeleg societatea românească.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un întreg univers ilustrat de obiecte de epocă, toate care mai de care mai interesante, ce înfățișează poveștile și informațiile din text.
O mare invenție – contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred astăzi că forma de guvernămînt stabilită prin actuala Constituție este sursa disfuncționalităților și eșecurilor sistemului politic din România.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul înțelept sesizează, în efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia întregii lumi și, ca atare, își poate permite să verse, compasiv, o lacrimă de regret.
„Cu bule“ jpeg
Urmăritori, adepți, follower(ș)i
Influența engleză actuală, mai ales cea manifestată în jargonul Internetului, poate produce anumite perplexități vorbitorilor din alte generații, atunci cînd schimbă sensurile uzuale și conotațiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lecții ale războiului din Ucraina
Interdependența economică nu preîntîmpină războiul.
Un sport la Răsărit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumită idee despre sport, aceea că iei corpul tău, aşa cum l-ai clădit cu muncă şi apă plată, şi faci tot ce poţi pentru a învinge fără reproş.

Adevarul.ro

image
Experienţa unui turist în Cluj: „Nu pare din România. Arată într-un fel... “
Un turist a relatat impresiile sale după ce a vizitat Clujul şi spune că oraşul arată diferit de alte localităţi din România. Turistul a făcut mai multe remarci şi a explicat ce l-a impresionat.
image
METEO Vin furtuni violente. Ce zone vor fi afectate, când scăpăm de valul tropical
Deşi temperaturile scad uşor, căldura extremă face ravagii în România. După valul de aer tropical, meteorologii anunţă furtuni violente.
image
Reacţia neaşteptată a doi şoferi ucraineni în faţa unui român. „Mi s-a făcut pielea de găină, n-am ştiut ce să răspund“
Un şofer român a povestit cum a decurs întâlnirea neaşteptată cu doi ucraineni la Berlin, într-o parcare. Cei doi au avut o reacţie emoţionantă atunci când au aflat că au în faţă un român.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.