Doamnelor şi domnilor, avem un cîştigător: preşedintele Erdogan!

Publicat în Dilema Veche nr. 610 din 22-28 octombrie 2015
Ecourile tragediei jpeg

E clar, cu geografia nu te poţi pune. Dacă vrei să controlezi cumva fluxurile de refugiaţi (o misiune care se va întinde, oricum, pe parcursul multor ani…), atunci este obligatoriu să vorbeşti cu Turcia. Mai precis, să redeschizi căile blocate către Istanbul şi Ankara. Doar că nu este atît de simplu precum pare. 

Relaţiile turco-europene ajunseseră în ultima perioadă la punctul mort – dosarul aderării se blocase, iar premierul şi apoi preşedintele Recep Tayyip Erdogan devenise prea puţin frecventabil. Motive erau destule: prea multe acuzaţii de corupţie pentru el şi apropiaţii săi, prea mult autoritarism în politica internă. 

Cît despre Turcia, sătulă de prelungirea dosarului de aderare pe parcursul a două generaţii, întorsese la rîndul ei spatele Europei, în căutarea unor noi deschideri spre Orientul Mijlociu. Nu a obţinut Ankara prea multe în această direcţie – Al-Assad e încă la putere, kurzii au rezistat ofensivei Statului Islamic, deşi Turciei i-ar fi părut mai bine să nu, relaţiile cu Israelul se stricaseră de mai demult, de cînd cu incidentul naval din 2010, Iranul e tot în zonă, ba între timp a mai apărut şi Rusia. Ambiţiile Turciei de a deveni puterea regională capabilă să controleze jocul în Orientul Mijlociu se dovediseră exagerate. Şi, în mod ciudat, tocmai una dintre consecinţele negative pentru Turcia ale degradării situaţiei zonale avea să-i ofere ocazia de a-şi reseta relaţia cu Occidentul. Circa două milioane de refugiaţi se află acum pe teritoriul Turciei şi la Ankara – se afirmă că aceasta a costat bugetul cam şapte miliarde de dolari. 

Multe se pot spune despre plecarea spre Europa a refugiaţilor. Că Turcia anume a închis ochii, lăsîndu-i în ultimii ani să navigheze cu ambarcaţiunile lor improvizate spre insulele greceşti, tocmai ca să arunce cartoful fierbinte în palmele europenilor. Sau că cei fugiţi de război, de teroriştii din Statul Islamic sau de talibanii din Afganistan au plecat pur şi simplu fiindcă nu întrezăreau un viitor în Turcia: acasă, pacea e departe, iar Turcia nu oferea altceva decît perspectiva de a rămîne pe termen nedefinit într-o tabără de refugiaţi. 

Turcia nu a oferit drept de muncă refugiaţilor, aşa că, în cel mai bun caz, aceştia au găsit de lucru la negru, pe sume de mizerie, în beneficiul unor patroni rapace. În plus, Turcia nu s-a arătat deloc generoasă nici faţă de copiii refugiaţilor. Aceştia nu au acces în şcolile turceşti. Astfel că, de ani buni, aceşti copii rămîn neşcolarizaţi. În aceste condiţii, cum să nu încerci imposibilul pentru a ajunge în Occident? 

Accesul la locuri de muncă şi deschiderea şcolilor pentru copiii refugiaţilor fac parte acum din angajamentele Ankarei. Uniunea Europeană ar trebui, în schimb, să dea Turciei trei miliarde de euro, dar nu banii sînt principalul cîştig pentru regimul lui Erdogan.

Pe termen scurt, ar fi un accord de eliminare a vizelor. Europenii se temeau pînă acum de ce s-ar putea întîmpla dacă 78 de milioane de turci ar fi primit permisiunea de a intra liber în statele membre. Acum, pentru Occident, perspectiva pare mai puţin îngrijorătoare decît accesul haotic al grupurilor de refugiaţi. 

Pentru Erdogan, ar fi un punct important în perspectiva alegerilor din 1 noiembrie. O dată, pentru că le poate da o veste bună conaţionalilor care nu înţeleg de ce ei trebuie să treacă prin calvarul vizelor, în timp ce alţii, precum moldovenii, macedonenii sau albanezii, nu. Şi a doua oară, pentru a răspunde criticilor de acasă cum că Turcia este izolată de Occident din cauza politicii autoritariste a lui Erdogan.

Uniunea Europeană urmează să claseze Turcia printre statele considerate „sigure“, ai căror cetăţeni nu pot cere azil în statele membre – o măsură de siguranţă, desigur, pe care Europa o ia în eventualitatea unui val de cereri din partea turcilor. (Există deja experienţa tristă cu macedonenii, sîrbii sau albanezii, şi europenii n-o mai vor repetată.) Deci veniţi, vizitaţi-vă rudele deja stabilite prin Europa, plimbaţi-vă, dar apoi mergeţi înapoi acasă. Nimeni nu vă va da drept de azil.

Dar cît de „sigură“ este, de fapt, Turcia, unde jurnaliştii sînt arestaţi pe bandă rulantă (chiar şi pentru editoriale considerate „ofensatoare“ la adresa preşedintelui), unde partide legal constituite, precum cel pro-kurd HDP, sînt ţinte ale atacurilor naţionaliste rămase nepedepsite, în care se pune botniţă oricărei urme de opoziţie? 

Multă lume poate fi de acord că turcii merită să scape de umilinţa vizelor, doar că, acum, aceasta nu numai că face din Erdogan un partener frecventabil, dar îl şi poate încuraja în a-şi continua politica sa autoritaristă. 

Şi ar mai fi accelerarea procesului de aderare a Turciei, după ani de lîncezeală. La Ankara, cancelara Angela Merkel a promis Turciei deschiderea în acest an a capitolului 17, privind acquis-ul economic şi politica monetară şi încheierea pregătirilor pentru deschiderea capitolelor 23 şi 24, legate de justiţie, securitate şi drepturi fundamentale. Or, tocmai de aceste din urmă două capitole se leagă şi cele mai multe critici adresate Ankarei. 

Ciprul deja a anunţat că va face opoziţie la deschiderea acestor capitole, dar este greu de crezut că Turcia va avansa cu reformele la capitole precum justiţie sau drepturile omului. În schimb, Turcia are promisiunea Angelei Merkel – şi probabil viitoarele presiuni pe care Berlinul le-ar putea îndrepta spre statele membre reticente faţă de dosarul aderării Turciei. 

Oricum, tema va rămîne pentru mulţi ani pe agendă, nimeni nu-şi imaginează un proces accelarat, ci doar repornirea pe un drum încă foarte lung. În cursul actual al negocierilor (după experienţele cu România şi Bulgaria), capitolele pot fi oricînd redeschise. Iar deschiderea unui capitol nu înseamnă şi că acesta trebuie închis într-o anumită perioadă.

Turcia are însă un instrument de care poate uza acum, pentru a obţine cît mai multe beneficii pe termen scurt: controlul asupra „robinetului de refugiaţi“. Şi cu care poate obţine destule concesii din partea Europei. 

Ovidiu Nahoi este realizator de programe la RFI Romånia şi TVR.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Au apărut subiectele la Română. Ce le-a picat elevilor la Evaluarea Națională la Limba Română 2024 DOCUMENT
Au apărut subiectele la Limba română de la Evaluarea Națională. Subiectele, care pot fi găsite mai jos, au inclus cerințe pe baza textelor din romanul „Cireșarii” de Constantin Chiriță și „Portret” de Cella Delavrancea.
image
Secretele primului submarin militar al României. „Delfinul“ a făcut ravagii printre navele sovietice din Marea Neagră
Primul submarin militar al României a fost construit în anii interbelici și a costat o sumă impresionantă, însă a fost folosit cu succes în Al Doilea Război Mondial. Una dintre operațiunile militare în care a fost implicat a intrat în istorie.
image
Anunțul CFR primit cu hohote de râs de români. „Dacă trenurile reduc viteza cu 50 km/h vom merge cu 20, dar în sens opus”
Oficial, cei de la CFR spun că trenurile circulă cu până la 50 km / h mai încet din cauza caniculei. Anunțul CFR a fost primit cu hohote de râs de români, care știu că trenurile circulă oricum foarte încet.

HIstoria.ro

image
DACICC-1 - Primul calculator electronic de fabricație românească
Pe strada Republicii din Cluj-Napoca se află vila care a aparținut celebrului arhitect al Clujului, Lajos Pákey.
image
Bătălia plajelor. Debarcarea din Normandia
Pregătirea de foc a început la ora 5:50, iar 40 de minute mai târziu, primele unități terestre americane au început debarcarea pe plajele Utah și Omaha.
image
Intrarea Armatei Roşii în Bucureşti bulversează redacția unei reviste de mondenități
Aşa cum sună titlul, Femeia şi căminul e o publicație de mondenități, un magazin pentru femeile serioase, cu bărbat de hrănit şi copii de spălat la fund; cele fără, avînd la dispoziție titluri mai puțin cuminţi.