Diplomaţie economică

Publicat în Dilema Veche nr. 489 din 27 iunie-3 iulie 2013
Erasmus Doi jpeg

├Änainte de 2007 (un fel de ├«naintea erei noastre, cum s-ar zice), aveam drept invita┼úi ├«n studio pe doi politicieni de vaz─â ai Rom├óniei vremii. Unul din opozi┼úie, altul de la putere, dup─â cum ┼čade bine unui talk-show de la televiziunea public─â. Eu remarcam o coinciden┼ú─â: Boeing anun┼úa recorduri de v├«nz─âri dup─â vreo vizit─â a lui Bill Clinton prin China (era demult de tot, v-am zis eu...), iar Airbus anun┼úa acela┼či gen de performan┼úe, dup─â ce Chirac, Schr├Âder sau Blair vizitau America de Sud. ├Än toate comunicatele oficiale post factum se pomeneau contractele reu┼čite pe parcursul respectivei vizite oficiale. Dragii mei invita┼úi erau scandaliza┼úi de prostiile pe care le sugeram: cum c─â vreun ┼čef de stat din ÔÇ×Lumea Liber─â la care Rom├ónia t├«nje┼čteÔÇť ar lua, ├«n delega┼úia oficial─â, persoane din industriile reprezentative, pentru a le facilita oarece contracte. Dup─â vreun sfert de or─â de conversa┼úie televizat─â, am ┼či renun┼úat la subiect, deoarece d├«n┼čilor li se p─ârea odios s─â asocieze ideii de vizit─â de stat ceva at├«t de sc├«rbos ┼či mercantil ca un contract cu multe zerouri.

Nu mai demult de acum c├«teva s─âpt─âm├«ni, aud, de la un ditai func┼úionarul european, o fraz─â memorabil─â: ÔÇ×Noi, Uniunea, am fost cam naivi. ├Än timp ce delega┼úiile chineze┼čti ├«mpingeau valijoare (tip Becali ÔÇô n.a.) pe sub masa feluri┼úilor dictatori locali africani ┼či ├«n┼čf─âcau contractele cele mai sexy, noi, europenii, aveam grij─â de moralitatea lor: le frecam ridichea cu drepturile omului, corup┼úia ┼či buna guvernare, p├«n─â li se acrea. Apoi, ne miram c─â, unul dup─â altul, concuren┼úii no┼čtri globali ne luau locul ├«n bilan┼úurile contabile interna┼úionale, la capitolul schimburi comerciale ┼či export pe ter┼úe pie┼úe.ÔÇť

├Än momentul respectivei confesiuni, nu am fost luat prin surprindere. ┼×tiam despre ce e vorba. Europa ÔÇô Marea Campioan─â Virtuoas─â a Democra┼úiei ┼či Drepturilor Omului ÔÇô nu ┼či-a putut permite, mult─â vreme, s─â dezvolte o strategie coerent─â, comun─â, a comer┼úului exterior. De c├«nd cu criza, lucrurile par a se schimba, u┼čurel, f─âr─â mare tragere de inim─â din partea statelor membre, dar purt├«nd amprenta interesului comercial explicit al marilor firme continentale. Ele au de ales: merg spre o pia┼ú─â extern─â nou─â, sub p─âl─âria na┼úional─â (al─âturi de alte ┼čase-┼čapte companii) sau aleg, din c├«nd ├«n c├«nd, s─â mai ac┼úioneze ┼či sub flamura albastr─â cu stele galbene, al─âturi de alte 100 de firme de pe continent? Pare-se c─â, sub influen┼úa crizei, ultima variant─â ├«ncepe s─â fie luat─â ├«n calcul.

ÔÇ×A┼čadar, am l─âsat acas─â intransigen┼úa naiv─â cerut─â de organiza┼úiile nonguvernamentale ┼či am redescoperit valen┼úele diploma┼úiei economice. Facem deplas─âri ├«mpreun─â cu serviciul de ac┼úiune extern─â. Doamna Ashton le freac─â ridichea cu drepturile omului ┼či corup┼úia, ├«n timp ce, ├«ntr-o sal─â al─âturat─â, noi trat─âm contracte comerciale c├«t mai avantajoase. Fiecare ├«┼či face treaba, nici o misiune nu o exclude pe cealalt─â.ÔÇť Mai adaug─â ├«naltul func┼úionar european: ÔÇ×S─â v─â spun sincer, cele mai bune rezultate le avem c├«nd, ├«n delega┼úie, avem firmele de lux: Vuitton, Cartier, Ferrari, pe l├«ng─â cele pentru b─ârba┼úi: Tuborg, Heineken, Artois. Merg contractele strun─â atunci c├«nd ├«i aducem cu noi ├«n echip─â. Ni se deschid toate por┼úile.ÔÇť Cum se ajunge ├«n echip─â? Simplu! Prin ├«nscriere. Chipurile, pe principiul ÔÇ×primul ├«nscris ÔÇô primul servit.ÔÇť Pentru firmele rom├óne┼čti interesate, exist─â dou─â condi┼úii: s─â se uite regulat pe site-ul comisarului pentru industrie ┼či s─â afle c├«nd ┼či unde este organizat─â urm─âtoarea vizit─â oficial─â ┼či... s─â dispun─â de banii necesari deplas─ârii (biletele de avion ┼či camerele de hotel). Comisia nu deconteaz─â nici un cent din respectivele speze. Urmeaz─â voiajurile ├«n China, Rusia ┼či Myanmar. Aviz amatorilor.

├Än ceea ce ├«i prive┼čte pe distin┼čii politicieni rom├óni care ├«mi vorbeau din c─âr┼úi ┼či ├«mi ziceau c─â a┼ča ceva nu se poate, le dau o ┼čtire: poate nu se putea. Poate acum se poate. Oricum, la nivel de stat membru, se putea demult. C─âci de-aia se cheam─â diploma┼úie. Pentru a fi economic─â. Altfel, ce rost ar avea?

(Informa┼úii ob┼úinute ├«n timpul unei vizite organizate de European Journalism Center ┼či finan┼úate de Comisia European─â.)

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea European─â la TVR.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciad─â
├Än ziua de 27 noiembrie 1095, pe c├ómpul din fa╚Ťa ora╚Öului Clermont, c├óteva sute de oameni a╚Öteptau s─â aud─â predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al R─âzboiului ruso-turc din 1877-1878
R─âzboiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unit─â╚Ťi otomane, ruse╚Öti ╚Öi rom├óne╚Öti ├«n principal, dar ╚Öi trupe s├órbe╚Öti ╚Öi muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.