Diploma┼úia european─â ┼či paradoxurile crizei siriene

Publicat în Dilema Veche nr. 837 din 5 - 11 martie 2020
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptat─â spre Iran jpeg

La sf├«r┼čitul lunii februarie, 14 mini┼čtri de Externe din 14 ┼ú─âri membre ale Uniunii Europene au semnat o tribun─â ├«n cotidianul Le Monde, cer├«nd oprirea luptelor ├«n regiunea Idlib din nordul Siriei, unde aproape un milion de persoane se afl─â ├«ntr-o situa┼úie disperat─â. Citez un paragraf din acest mesaj pe care unii editoriali┼čti l-au v─âzut ca pe unul de natur─â s─â salveze onoarea Uniunii Europene: ÔÇ×S├«ntem perfect lucizi ├«n leg─âtur─â cu prezen┼úa unor grupuri radicale la Idlib. Noi nu trat─âm niciodat─â cu lejeritate problema terorismului, ci ├«l combatem cu determinare ┼či s├«ntem angaja┼úi ├«n prima linie a luptei ├«mpotriva organiza┼úiei Stat Islamic. Dar lupta ├«mpotriva terorismului nu poate ┼či nu trebuie s─â justifice violarea masiv─â a dreptului interna┼úional umanitar, la care asist─âm ├«n fiecare zi ├«n nord-vestul SirieiÔÇť. 

Iat─â o minunat─â fraz─â demn─â de ceea ce ├«nseamn─â valorile europene! Dac─â lichidarea unui jihadist risc─â s─â provoace ┼či moartea a zece oameni nevinova┼úi, atunci trebuie schimbat─â strategia, cam aceasta este filozofia european─â bazat─â pe un anumit respect al vie┼úii omene┼čti. Din p─âcate, respectul fa┼ú─â de om este inexistent ├«n tradi┼úiile militare ale Turciei, ale Rusiei ┼či ale Iranului. Am numit aici cele trei puteri angajate pe teren ├«n Siria ┼či care, spre deosebire de europeni, pot influen┼úa situa┼úia. Respectul pentru via┼úa omului nu a fost un criteriu moral nici ├«n Imperiul Otoman, nici ├«n imperiul ┼úarist (┼či apoi ├«n Uniunea Sovietic─â) ┼či nici ├«n imperiul persan. Niciodat─â, ├«n r─âzboaiele duse de aceste imperii, omul, ca individ, nu a contat, fie el soldat sau civil nevinovat din arealul de b─ât─âlie. Evocarea unui principiu umanitar de c─âtre cei 14 mini┼čtri de Externe ├«n tribuna lor nu are cum s─â schimbe nimic, ├«n primul r├«nd pentru c─â respectivele cuvinte s├«nt greu de ├«n┼úeles pentru lideri precum Vladimir Putin, Tayyip Recep Erdogan, Bashar al-Assad sau ayatollahii de la Teheran.

Totala lips─â de impact a tribunei semnate de cei 14 mini┼čtri de Externe pune ├«n lumin─â ┼či contradic┼úia tragic─â dintre ceea ce g├«nde┼čte Uniunea European─â ┼či mijloacele ei de ac┼úiune.

Simptomatic este deja faptul c─â tribuna nu a fost semnat─â de to┼úi mini┼čtrii de Externe, 27 la num─âr, ci numai de 14 dintre ei. Criza sirian─â ├«i divizeaz─â prin complexitatea ei de mult─â vreme pe europeni. Actuala fisurare a edificiului european, ├«ntre Est ┼či Vest, ├«┼či are ├«n mare parte originea ├«n r─âzboiul civil sirian, r─âzboi av├«nd o dimensiune regional─â, dar ┼či una interna┼úional─â. Valul de migran┼úi din 2015, s─â ne amintim, a provocat un ┼čoc durabil ├«n ┼ú─ârile Europei Centrale ┼či de Est. Or, acei migran┼úi erau ├«n mare parte refugia┼úi sirieni. ├Än prezent, Turcia a redeschis ÔÇ×robinetul migratoriuÔÇť, pentru a obliga Europa s─â-i sprijine strategia ├«n Siria, ┼či nu ┼čtim cum vor evolua lucrurile. Sigur este faptul c─â un nou flux masiv de refugia┼úi ar putea suscita ┼či mai multe crisp─âri ├«n Europa, precum ┼či alte tenta┼úii centrifuge, de ie┼čire din Uniunea European─â.

A cui s─â fie vina pentru faptul c─â diploma┼úia european─â nu mai are aproape nici un cuv├«nt de spus ├«n Siria, unde de fapt ├«┼či plaseaz─â pionii, ├«n special Turcia, Rusia ┼či Iranul? Criza sirian─â con┼úine de fapt at├«tea paradoxuri ┼či contradic┼úii ├«nc├«t occidentalii au primit ┼čah-mat ├«n fa┼úa ei. Fran┼úa, de exemplu, a sperat o vreme, la ├«nceputul r─âzboiului civil, c─â regimul de la Damasc se va pr─âbu┼či. Laurent Fabius, ministru de Externe ├«ntre 2012 ┼či 2016, repeta destul de des fraza ÔÇ×Bashar al-Assad nu mai are mult, ├«n ┼čase luni s-a terminat cu elÔÇť. Dar iat─â c─â, dup─â nou─â ani de conflict, Bashar al-Assad se afl─â ├«n continuare la putere, decis s─â c├«┼čtige r─âzboiul, Idlib fiind ultima regiune pe care mai trebuie s─â o readuc─â sub ascultare.

Se vor ├«n┼úelege ├«ntre ei Vladimir Putin ┼či Recep Tayyip Erdogan, singurii capabili s─â opreasc─â focul ├«n regiunea Idlib? Turcia, care face parte (├«nc─â) din Alian┼úa Atlantic─â, se consider─â atacat─â de regimul sirian, cel pu┼úin a┼ča este interpretat─â moartea a aproximativ 30 de solda┼úi turci ├«n urma unor bombardamente atribuite Damascului. ├Än mod normal, Ankara ar putea activa articolul-far al Tratatului Atlanticului de Nord ├«n virtutea c─âruia, atunci c├«nd unul dintre statele membre este agresat, toate celelalte ar trebui s─â-i sar─â ├«n ajutor. Problema este c─â Damascul are ca aliat principal Rusia. Iar dac─â NATO sare ├«n ajutorul Turciei ├«n nordul Siriei este ca ┼či cum ar ataca Rusia.

├Än ultimii ani, ├«ns─â, Turcia s-a ├«ndep─ârtat ├«n mod ostentativ de Alian┼úa Atlantic─â ┼či a ├«ncercat o apropiere de Rusia, ambele ┼ú─âri av├«nd cel pu┼úin un obiectiv comun, fragilizarea Uniunii Europene. Ankara a cump─ârat chiar echipament militar sofisticat de la ru┼či (├«n special sisteme de ap─ârare antiaerian─â, rachete de tip S-400), ceea ce a suscitat de mai multe ori oprobriul americanilor ┼či al celorlal┼úi alia┼úi. Ceva ciudat, confuz, duplicitar ┼či nes─ân─âtos (pentru europeni) se ├«nv├«rte ├«n cerc c├«nd vine vorba de rela┼úiile dintre Turcia ┼či Rusia.

├Än materie de confuzii conceptuale, s─â ne amintim ┼či faptul c─â Turcia i-a desemnat drept ÔÇ×terori┼čtiÔÇť ├«n primul r├«nd pe kurzii sirieni, ├«n timp ce, pentru occidentali, ace┼čtia au fost veritabili eroi ├«n lupta ├«mpotriva jihadi┼čtilor. Pentru ru┼či ┼či pentru regimul de la Damasc s├«nt ÔÇ×terori┼čtiÔÇť to┼úi oamenii care, ├«n regiunea Idlib, rezist─â cu arma ├«n m├«n─â ├«mpotriva trupelor guvernamentale siriene. Cuvintele au uneori mai multe sensuri, este bine ┼čtiut, dar ├«n cazul sirian ele nu mai au aproape nici un sens. ├Än ce limb─â ┼či cu ce termeni s-ar putea calma lucrurile, este greu de imaginat. Pentru moment, turcii, furio┼či din cauza pierderilor suferite, vor s─â dea o lec┼úie armatei siriene ┼či s─â arate ├«ntregii lumi de ce s├«nt capabili. Concomitent, virusul r─âzboiului se extinde cu o vigoare infinit mai mare dec├«t cel numit COVID-19.

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Un roman de ╚Ötiin╚Ť─â
Bill Bryson nu este om de ╚Ötiin╚Ť─â, nu are o forma╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â ╚Öi, poate tocmai de aceea, tot ce scrie pare s─â aib─â ├«n spate un proces de ├«n╚Ťelegere, de clarificare a unor lucruri, p├«n─â la nivelul la care devin accesibile oric─ârui om cu o minim─â educa╚Ťie academic─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Datoria Europei
Nici Fran╚Ťa, nici Germania ╚Öi nici ÔÇô cu at├«t mai pu╚Ťin! ÔÇô ╚Ü─ârile de Jos ori Danemarca nu vor face rabat de la exigen╚Ťele procesului de aderare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Note, st─âri, zile
Mi-e greu s─â pricep de ce a certa pe toat─â lumea e o form─â de ÔÇ×ac╚ŤiuneÔÇŁ.
Frica lui Putin jpeg
ÔÇ×Nu umili╚Ťi Fran╚Ťa, domnule pre╚Öedinte!ÔÇŁ
Pre╚Öedintele Fran╚Ťei, Emmanuel Macron, a declarat de dou─â ori, nu o singur─â dat─â, c─â ÔÇ×nu trebuie umilit─â RusiaÔÇŁ.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Eroismul ucrainean și inima stafidită a Europei
Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lec╚Ťie pentru care m─â tem c─â opulentul nostru continent, cu birocra╚Ťia lui pe c├«t de groas─â, pe at├«t de nevolnic─â, cu politicienii lui minusculi, nu este preg─âtit.
Cooper Union jpg
Două surori, un muzeu și o premieră
├Än prim─âvara anului 1897, la etajul al patrulea al ╚Öcolii publice Cooper Union din Manhattan pe care o ├«nfiin╚Ťase bunicul lor, surorile Hewitt au inaugurat Muzeul de Arte Decorative Cooper Union.
Tezaur jpg
O lung─â istorie de furt
Furturile din Ucraina sînt o reamintire brutală a celor cu care s-a confruntat, în istorie, România.
Iconofobie jpeg
Iubirea/ura de aproape
Devii mizantrop nu neapărat cunoscînd răul din celălalt, cît cunoscînd răul din tine.
HCorches prel jpg
La vida loca loca loca loca
Deprinderea aceasta a def─âim─ârii profesorilor a devenit la noi pandemic─â ╚Öi are un gust nu amar, ci de-a dreptul gre╚Ťos, cel pu╚Ťin ├«n percep╚Ťia mea.
p 7 2 WC jpg jpg
De ce refuz─â Occidentul s─â numeasc─â fascist─â Rusia lui Putin?
Jena Occidentului de a numi fascist─â Rusia lui Putin se explic─â prin contextul psiho-istoric al ╚Ť─ârilor europene.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Ce mai facem cu Na╚Ťionala?
Ne tortureaz─â ┼či o tortur─âm, chestiune din care nimeni nu va r─âm├«ne ├«ntreg. Echipa Rom├óniei nu e altceva dec├«t oglinda Rom├óniei.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ospitalitate
Nu e neap─ârat ipocrizie, cum ar zice unii, ci polite╚Ťe ╚Öi meserie.

Adevarul.ro

image
├Änchisoare pe via┼ú─â ├«n┬áMarea Britanie pentru ┼čoferii care produc accidente mortale. ├Än ce condi┼úii se aplic─â pedeapsa maxim─â
Marea Britanie introduce pedeapsa cu ├«nchisoarea pe via┼ú─â pentru ┼čoferii care ucid, ├«n cadrul unei ample reforme a justi┼úiei care a intrat duminic─â ├«n vigoare, potrivit informa┼úiilor publicate de BBC.
image
O t├ón─âr─â ┼či-a dorit o noapte de vis ├«n compania unui ÔÇ×Don JuanÔÇŁ. Idila s-a transformat ├«n co┼čmar
O t├ón─âr─â care credea c─â va tr─âi o noapte de vis al─âturi de un a┼ča-zis ÔÇ×Don JuanÔÇŁ s-a trezit a doua zi ca dintr-un co┼čmar. B─ârbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada ├«nchis─â de ANPC din cauza mizeriei ┼či a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protec┼úia Consumatorilor din Municipiul Bucure┼čti a constatat un mod defectuos ├«n desf─â┼čurarea activit─â┼úii Patiseriei/cofet─âriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune ├«n pericol via┼úa ┼či s─ân─âtatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
├Än prim─âvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a c─ârui gazd─â era Betty Crocker, devenit─â o emblem─â a emisiunilor de acest gen ╚Öi un idol al gospodinelor de peste Ocean. Pu╚Ťin─â lume ╚Ötia c─â Betty nu exista cu adev─ârat, ci era doar o pl─âsmuire a min╚Ťilor creatoare ale postului de radio.
image
ÔÇ×UverturaÔÇŁ r─âzboiului austro-turc din 1715-1718
R─âzboiul turco-vene╚Ťiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut ╚Öi drept R─âzboiul Austro-Turc din 1715-1718, sau ÔÇ×R─âzboiul lui Eugeniu de SavoiaÔÇŁ, este primul din seria r─âzboaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol ├«i scria Elisabetei c─â otomanii ├«ncercaser─â pe data de 28 s─â ias─â din Plevna lupt├ónd ╚Öi construind un pod peste r├óul Vid, ├«n zon─â desf─â╚Öur├óndu-se b─ât─âlii cumplite. Carol s-a ├«ndreptat imediat ├«n acea direc╚Ťie, ├«n timp ce ├«mp─âratul se dusese ├«n centrul dispozitivului.