Din nou, ceilal╚Ťi

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 954 din 21 ÔÇô 27 iulie 2022
Iconofobie jpeg

Se face azi mult caz pe tema toleran╚Ťei, dar se uit─â u╚Öor c─â ╚Öi ea, ca orice virtute, poate ascunde capcana viciului, dac─â e practicat─â inadecvat. ├Äntr-o prelegere interesant─â despre cosmopolitism ╚Öi imigra╚Ťie, ╚Ťinut─â ├«n urm─â cu c├«╚Ťiva ani de profesorul Mircea Martin la Universitatea din Ia╚Öi, comparatistul a subliniat dimensiunea negativ─â a acestui termen perceput, ├«n general, drept pozitiv. Vorbitorul observa, absolut justificat, faptul c─â a tolera ├«nseamn─â, ultimativ, a ├«ng─âdui (f─âr─â ├«ndoial─â cu parcimonie ╚Öi chiar cu o anumit─â arogan╚Ť─â) dezmo╚Ötenitului sor╚Ťii s─â se bucure, cu m─âsur─â, de preaplinul t─âu. Gestul ÔÇ×tolerantÔÇŁ ├«l pune pe tolerat, inevitabil, ├«ntr-o pozi╚Ťie de inferioritate, supralicit├«ndu-i, neelegant, condi╚Ťia de marginal. El este invitat, subtil, de c─âtre tolerantul superior s─â aprecieze generozitatea rev─ârsat─â asupra lui ╚Öi s─â ├«ncremeneasc─â ├«ntr-o postur─â de etern─â gratitudine. Ac╚Ťiunea ÔÇ×tolerant─âÔÇŁ seam─ân─â, de departe, cu ├«ntinderea mofturoas─â a m├«inii boierului pentru a fi s─ârutat─â, docil, de iobagul ├«ncovoiat. M-am aflat pe lungimea de und─â a reticen╚Ťei domnului Martin fa╚Ť─â de toleran╚Ť─â, ├«ntruc├«t am resim╚Ťit-o ╚Öi eu ca provenind din registrul ├«nsu╚Öirilor umane mai cur├«nd egocentrice. De aceea, ├«mi apare a fi greu integrabil─â pe lista virtu╚Ťilor fundamentale. M-am g├«ndit, prin urmare, s─â o studiez pu╚Ťin ├«n cele ce urmeaz─â.

S─â l─âmurim mai ├«nt├«i de ce sugereaz─â toleran╚Ťa ceva pozitiv. O explica╚Ťie trebuie c─âutat─â ├«n predispozi╚Ťia egocentric─â a individului, deja men╚Ťionat─â. Moralistul francez (din secolul al XVII-lea), Jean de la Bruy├Ęre, precizeaz─â undeva ├«n celebrele sale Caractere (Les Caract├Ęres): ÔÇ×Oamenii se sufer─â anevoios unii pe al╚Ťii ╚Öi s├«nt ├«nclina╚Ťi s─â nu se aprobe reciproc. Ei se arat─â at├«t de plini de ideile lor, ├«nc├«t nu mai au loc ╚Öi pentru opiniile celor din jurÔÇŁ. Autorul nu se refer─â, ├«n aceast─â maxim─â, doar la unul dintre ÔÇ×moravurile veaculuiÔÇŁ, cum, inspirat, se subintituleaz─â cartea lui, ci la maniera esen╚Ťial─â de construc╚Ťie a naturii noastre: obsedat─â de sine, permeabil─â la autosuficien╚Ť─â ╚Öi, invariabil, subiectiv-pernicioas─â. Aproape nimic din ce este exterior personalit─â╚Ťii proprii (╚Öi intereselor personale, carevas─âzic─â) nu reu╚Öe╚Öte s─â ne capteze aten╚Ťia, lovindu-se de blocajul percep╚Ťiei noaste ca de un zid impenetrabil. A-l tolera pe cel─âlalt devine astfel, m─âcar ├«n aparen╚Ť─â, un exerci╚Ťiu de mare m─ârinimie. ├Ämi calc, iat─â, ├«n picioare nevoile (neostoite) ale ego-ului, permi╚Ť├«ndu-╚Ťi ╚Ťie, o entitate extern─â ╚Öi, deci, periferic─â, s─â-╚Ťi exhibi individualitatea ├«n aria de str─âlucire a eului meu. Cum po╚Ťi defini un asemenea sacrificiu altfel dec├«t ÔÇ×virtuteÔÇŁ?

A╚Ö aminti totu╚Öi c─â aceste ÔÇ×concesiiÔÇŁ, de╚Öi pasibile de o oarecare ambiguitate pozitiv-etic─â, reprezint─â, ├«n fond, efectele colaterale ale unui dezinteres banal. Toleran╚Ťa, ├«n ├«n╚Ťelesul s─âu comun, descris mai sus, se ive╚Öte atunci c├«nd interesul personal pentru alteritate ├«nceteaz─â s─â mai func╚Ťioneze. Cel─âlalt ori, mai precis, ceea ce are de oferit cel─âlalt nu mai intr─â ├«n interac╚Ťiune cu spa╚Ťiul meu vital. Prin urmare, ├«l pot l─âsa s─â se manifeste, mim├«nd, totodat─â, cu dexteritate, ├«ng─âduin╚Ťa ╚Öi generozitatea. C├«t timp ÔÇ×apropiereaÔÇŁ sa r─âm├«ne ÔÇ×neutr─âÔÇŁ, nerezonant─â adic─â, din punct de vedere chimic (╚Öi nu numai), cu structura mea de intimitate, reu╚Öesc s─â-mi arog, facil, luxul ÔÇ×toleran╚ŤeiÔÇŁ. ├Ämi explica odat─â un renumit socio-psiholog cum func╚Ťioneaz─â chestionarele de stabilire a diverselor grade de acceptare la nivelul popula╚Ťiei. ├Äntrebi ÔÇ×├Äi tolera╚Ťi pe ╚Ťigani?ÔÇŁ ╚Öi prime╚Öti, cu siguran╚Ť─â, r─âspunsuri afirmative de la 90% din responden╚Ťi. Mai t├«rziu ├«ns─â te ├«ntorci cu o interoga╚Ťie u╚Öor pervers─â: ÔÇ×Despre care ╚Ťigani a╚Ťi dori s─â afla╚Ťi zilnic nout─â╚Ťi, cei din America ori cei din cartierul dumneavoastr─â?ÔÇŁ. Sut─â la sut─â din subiec╚Ťi vor bifa acum c─âsu╚Ťa cu ÔÇ×cei din AmericaÔÇŁ. ÔÇ×R─âspunsulÔÇŁ fixeaz─â, cu adev─ârat, gradul de ÔÇ×toleran╚Ť─âÔÇŁ al comunit─â╚Ťii c─âreia i te adresezi.

Iar acest grad de toleran╚Ť─â e, f─âr─â discu╚Ťie, zero, ├«ntruc├«t materializarea celuilalt, prin apropiere, ├«mi schimb─â automat tipul de percep╚Ťie ╚Öi modalitatea de stimulare a intereselor proprii. Toleran╚Ťa, a╚Öa cum o definim ╚Öi ne-o asum─âm noi ast─âzi, ilustreaz─â mai degrab─â indiferen╚Ťa pentru ÔÇ×obiectulÔÇŁ s─âu (alteritatea) dec├«t dragostea necondi╚Ťionat─â ╚Öi pornirea irepresibil─â de a coexista (cu cel─âlalt). Pe l├«ng─â ├«ng├«mfare, ÔÇ×tolerantulÔÇŁ dezv─âluie ╚Öi o semnificativ─â doz─â de ipocrizie. El joac─â un rol ├«n care a ajuns din ├«nt├«mplare. ÔÇ×├Änt├«mplareaÔÇŁ ├«n cauz─â face, ├«nainte de orice, ca subiectivitatea (egocentricitatea) lui s─â nu fie afectat─â. Apoi, se deschide, eventual, ╚Öi u╚Öa unei posibile curiozit─â╚Ťi pentru exotismul ÔÇ×toleratuluiÔÇŁ. ├Än concluzie, am rezerve ├«n a privi cu simpatie aceast─â imens─â compulsie a postmodernit─â╚Ťii, numit─â ÔÇ×toleran╚Ť─âÔÇŁ. Mai mult, modul ├«n care ea este clamat─â, impus─â ╚Öi teoretizat─â de ÔÇ×formatoriiÔÇŁ contemporaneit─â╚Ťii ├«mi apare ofensator, trivial, monomaniac, fals ╚Öi duplicitar.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Dincolo de costul ╚Öi eficien╚Ťa sanc╚Ťiunilor interna╚Ťionale
Sanc╚Ťiunile ├«mpotriva Rusiei nu au fost suficiente pentru a o descuraja.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Țară mică fără viitor
Serbia reușește permanent să provoace dureri de cap Vestului.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
A mînca sănătos
Ezit, de c├«nd m─â ┼čtiu, ├«ntre ascez─â ┼či l─âcomie, ├«ntre Yoga ierbivor─â ┼či Michel Onfray.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Hai, c─â ne-a╚Ťi speriat, bat─â-v─â s─â v─â bat─â....
Ne-au fost suprimate drepturile? Sigur! Excesiv? Nu mă îndoiesc.
AFumurescu prel jpg
Anti-apocalipsa melcilor
P├«n─â la data de 31 iulie, scrisoarea adunase peste 240 de semn─âturi de sus╚Ťinere, din toate col╚Ťurile lumii.
1024px Piaggio, Vespa con accessori, 1948   san dl SAN IMG 00003403 jpg
Zumzzzet de viespe
Silueta ├«ngust─â ╚Öi elegant─â, bra╚Ťele ghidonului ╚Öi sunetul pe care ├«l scotea noul scuter ├«l asem─ânau cu o viespe.
Iconofobie jpeg
Echilibristic─â metafizic─â
Ce enigmatic morb psiho-social poate infecta at├«t de grav o genera╚Ťie, retez├«ndu-i pofta de a tr─âi?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Longevivi
Adjectivul ÔÇ×longevivÔÇŁ este folosit tot mai des cu un sens extins, pentru a caracteriza nu numai durata lung─â a unei vie╚Ťi umane, ci ╚Öi pe aceea a unei activit─â╚Ťi oarecare ├«ndeplinite de o persoan─â.
HCorches prel jpg
Cum să nu mori de ciudă, cînd ai atins culmile succesului
Cred c─â ├«n ╚Öcoli institu╚Ťia psihologului ╚Öcolar ar trebui s─â capete o mult mai mare vizibilitate ╚Öi importan╚Ť─â.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Mai exist─â ceva de strigat pe stadioanele de fotbal?
Exist─â o teorie imbecil─â conform c─âreia la stadion po┼úi face mai orice, ÔÇ×nu s├«ntem la teatruÔÇť, e bine s─â existe un loc unde s─â se descarce fl─âc─âii.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Turismul ne e str─âin
Mori╚Öca merge oricum ╚Öi mereu apar al╚Ťi clien╚Ťi fraieri.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce lipse╚Öte pe pia╚Ťa politic─â
Tejghelele vie╚Ťii noastre politice, de╚Öi multicolore ├«n aparen╚Ť─â, s├«nt, de fapt, goale.

Adevarul.ro

image
Paguba unor rom├óni care ┼či-au rezervat vacan┼úe ├«n Grecia. ÔÇ×O voce r─âstit─â a spus c─â doar turi┼čtii din Rom├ónia fac astaÔÇŁ
Mai mul┼úi rom├óni care voiau s─â-┼či rezerve vacan┼úa ├«n Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turi┼čtii au pierdut sute ┼či chiar mii de euro pe care e posibil s─â nu-i mai recupereze.
image
Disput─â ├«ntr-o gr─âdini┼ú─â f─âcut─â cu banii statului ungar: ÔÇ×Pot veni ┼či copii rom├óni, dar educa┼úia va fi ├«n maghiar─âÔÇŁ
Biserica Reformat─â a construit ├«n Huedin (jude┼úul Cluj) o gr─âdini┼ú─â cu predare ├«n limba maghiar─â. Un reprezentant al bisericii a precizat c─â gr─âdini┼úa a fost construit─â cu sprijin din partea┬á statului ungar, dar c─â va primi ┼či copii rom├óni.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemor─ârii recente a mor╚Ťii voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Na╚Ťional ÔÇ×Regele Ferdinand IÔÇŁ a publicat pe pagina de socializare a institu╚Ťiei povestea inedit─â a raclei ├«n care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau me╚Öte╚Öugari des─âv├ór╚Öi╚Ťi ├«n prelucrarea metalelor, armele f─âurite de fierarii daci fiind formidabile ╚Öi letale. Ateliere de fier─ârie erau ├«n toate a╚Öez─ârile, multe f─âc├ónd unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un me╚Öter priceput putea foarte u╚Öor s─â fac─â ╚Öi arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediat─â timp de zece ani ╚Öi apoi cucerit─â de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii R─âzboiului Troiei ar fi fost, conform ÔÇ×IliadeiÔÇŁ, r─âpirea Elenei, cunoscut─â drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus ╚Öi a Ledei.