Din nou, Caragiale

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 937 din 24 ÔÇô 30 martie 2022
Iconofobie jpeg

Vorbeam s─âpt─âm├«na trecut─â despre felul ├«n care lumea textelor lui Caragiale, de acum aproape un secol ┼či jum─âtate, poate fi ÔÇ×translat─âÔÇŁ, cu minimum de efort, ├«n zona noastr─â politic─â ┼či social─â. Dac─â publicistica scriitorului are ÔÇô volens-nolens ÔÇô un dram de exerci┼úiu fic┼úional, gener├«nd, prezumtiv, iritarea c├«rcota┼čilor, coresponden┼úa lui (cu figuri importante ale epocii) nu poate l─âsa nici o ├«ndoial─â c─â lucrurile st─âteau chiar a┼ča cum le descria el ├«n articolele din periodice. Propun ast─âzi cititorilor un nou (mic) experiment ÔÇô acela de a lua, la ├«nt├«mplare, o misiv─â de-a autorului N─âpastei ┼či de a observa c├«teva dintre remarcile sale ÔÇ×particulareÔÇŁ, a┼ča-zic├«nd, asupra universului rom├ónesc pe care ├«l frecventa la sf├«r┼čitul veacului al XIX-lea. ├Äntr-o scrisoare din acei ani c─âtre prietenul Vlahu┼ú─â, scrisoare publicat─â mai t├«rziu (├«n 1910), ├«n Universul, sub titlul ÔÇ×Moral─â ┼či educa┼úieÔÇť, Caragiale r─âspunde unor ├«ntreb─âri adresate, dup─â toate aparen┼úele, de creatorul Rom├óniei pitore┼čti.

A┼čadar, la ├«ntrebarea ÔÇ×├Äncotro mergem?ÔÇŁ, ILC explic─â foarte plastic: ÔÇ×Dac─â am avea pe cine s─â ne poat─â duce, am merge ├«ncotro ar trebui s─â mergem. Dat fiind c─â la noi to┼úi comand─â ┼či nimeni n-ascult─â ÔÇô c─âci nu s-au n─âscut ├«nc─â nici cine s─â ┼čtie comanda, nici cine s─â ┼čtie asculta ÔÇô mergem ┼či noi cum merg toate ├«n natur─â, subt imperiul necesit─â┼úii, mergem ├«ncotro o vrea Cel-de-Sus ÔÇô Dumnezeu adic─âÔÇŁ. O filozofie ÔÇ×administrativ─âÔÇŁ, s─â admitem, foarte ÔÇ×eficient─âÔÇŁ, cu tradi┼úie ├«ndelungat─â, se pare, ├«n spa┼úiul autohton ┼či cu ramifica┼úii solide p├«n─â ├«n prezent, ramifica┼úii apte de dezvoltare nu doar ├«n viitorul imediat, ci ┼či ├«n acela ├«ndep─ârtat. Starea entropic─â devine un fel de ÔÇ×lichidÔÇŁ existen┼úial al rom├ónit─â┼úii, dovedindu-┼či, din plin, rezisten┼úa la eroziunea timpului. F─âr─â leadership, dar ┼či f─âr─â voca┼úia ├«nregiment─ârii ├«ntr-un sistem cu reguli precise (pe care s─â fim dispu┼či s─â le respect─âm carevas─âzic─â), ne complacem ├«ntr-un ÔÇ×liberalismÔÇŁ haotic, ce se ├«nvecineaz─â ÔÇô ca variant─â de extremism ÔÇô cu no╚Ťiunea de structur─â din statistic─â, mai precis (semantic vorbind) cu dictatura. Am putea s─â-l b─ânuim pe Caragiale de a fi fost un mare vizionar, dac─â nu am ┼čti c─â era, ├«n fond, numai un excelent spectator al (circului) vremii sale.

La ├«ntrebarea ÔÇ×├Äncotro e limanul?... dincotro s─â a┼čtept─âm un m├«ntuitor de care avem nevoie?ÔÇŁ, scriitorul d─â un r─âspuns, iar─â┼či, teribil de... vizionar: ÔÇ×La aceasta s─â-mi dai voie a-┼úi r─âspunde tot cu ├«ntreb─âri... Ce zor are cineva de un liman c├«nd, f─âr─â nevoie de c├«rm─â, plute┼čte vesel pe lini┼čtite ape ┼či nu se simte amenin┼úat de nici o primejdie imediat─â care s─â-i turbure petrecerea?... Iar c├«t despre m├«ntuitor, ├«i mai trebuie, oare, neamului rom├ónesc ├«nc─â un m├«ntuitor dincotrova, c├«nd at├«┼úia ├«i r─âsar, care mai de care, din toate r─âsp├«ntiile?... Avem, slav─â Domnului!, at├«┼úia, c─â am putea s─â-i mai d─âm de poman─â altor nevoia┼čiÔÇŁ. Personajul providen┼úial este, se vede bine, o cutum─â a istoriei mioritice. ├Än timpuri mai mult sau mai pu┼úin confuze, individul ÔÇ×excep┼úionalÔÇŁ se arat─â preg─âtit pentru salvarea neamului. Problema vine din faptul c─â ace┼čti ipochimeni cu efuziuni transcendente ├«ncep, gradual, s─â-i dep─â┼čeasc─â numeric pe in┼čii care a┼čteapt─â ÔÇ×m├«ntuireaÔÇŁ, intr├«nd ├«ntr-un joc steril, mai degrab─â al vorb─âriei dec├«t al ac┼úiunii transcendente. Ipostaza ÔÇ×erouluiÔÇŁ de carton e, prin urmare, la r├«ndul ei, o marot─â local─â.

├Än sf├«r┼čit, la ├«ntrebarea ÔÇ×S├«ntem cu adev─ârat mai de┼čtep┼úi dec├«t alte neamuri, sau ne-am f─âcut numai a┼ča, o spaim─â?ÔÇŁ, Caragiale nu ezit─â deloc s─â fie... esopic: ÔÇ×[...] C├«t despre c─â ┼čtim mai multe dec├«t se ┼čtia (acum) o sut─â, ori fie ┼či o mie de ani, ├«┼úi r─âspund c─â mai multe om fi ┼čtiind ┼či noi, rom├ónii, ca toat─â lumea, mereu tot mai multe de pe o zi pe alta, dar, ca oameni ce s├«ntem ┼či noi, ca toat─â lumea, mai mult dec├«t s-a ┼čtiut de c├«nd lumea n-o s─â ┼čtim ÔÇô acum ┼či pururea ┼či-n vecii vecilor... Amin!ÔÇŁ. S─â subliniem ├«ns─â c─â exist─â, indubitabil, ├«n tradi┼úia rom├óneasc─â un complex al superiorit─â┼úii intelectuale, pe care, din p─âcate, nici anii duri ai istoriei nu l-au atenuat. S├«ntem un popor (ie┼čit din comun de) inteligent, avem materie cenu┼čie pentru ├«nc─â dou─â-trei na┼úiuni de dimensiunea noastr─â. Istoriografia autohton─â speculeaz─â, subtil, aceast─â ├«nclina┼úie colectiv─â spre exagerare, vorbindu-ne adesea despre iste┼úimea r─âzboinicilor vechi, care ├«nvingeau, prin strategii intelectuale sofisticate, armate mult mai numeroase ┼či mai echipate. ┼ó─âranul rom├ón generic e un ├«n┼úelept atemporal, st─âp├«nind misterele lumii f─âr─â a-┼či fi p─âr─âsit vreodat─â satul natal ┼či f─âr─â a avea deprinderea sau chiar abilitatea lecturii. Copiii no┼čtri s├«nt cei mai de┼čtep┼úi de pe mapamond, simpla lor prezen┼ú─â ├«n competi┼úiile interna┼úionale st├«rnind panic─â ┼či derut─â. Aferim!

├Än concluzie, cineva ar putea spune: ÔÇ×C├«t de actual este Caragiale, domnule!ÔÇŁ. A┼č nuan┼úa un asemenea comentariu ├«n felul urm─âtor: ÔÇ×C├«t de eterni reu┼čim s─â fim noi, domnilor!ÔÇŁ.

Codrin Liviu Cu╚Ťitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universit─â╚Ťii din Ia╚Öi. Cea mai recent─â carte publicat─â: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Avertiz─âri de canicul─â ┼či vijelii pentru toat─â ┼úara. Unde se vor ├«nregistra fenomene extreme: harta regiunilor afectate
Avertiz─âri de Cod Portocaliu ┼či Cod Galben de ploi toren┼úiale, vijelii ┼či grindin─â au fost emise mar┼úi, 5 iulie, pentru mai multe jude┼úe din ┼úar─â.
image
Atacul rechinilor. Ce spun biologii marini despre cazul turistei rom├ónce ucise ├«n Marea Ro┼čie a Egiptului
Periodic, rechinii atac─â turi┼čtii ├«n Marea Ro┼čie. Ultima victim─â este o rom├ónc─â de 40 de ani din Suceava. Aceasta nu a avut nicio ┼čans─â ├«n fa┼úa Marelui Alb care la doar 600 de metri distan┼ú─â mai ucisese o turist─â din Austria.
image
Cum se vor impozita imobilele ┼či care este baza de calcul pentru contribu┼úiile la pensii ┼či s─ân─âtate
Modific─ârile Codului Fiscal prev─âd, printre altele, ┼či modific─âri ale modului de calcul pentru plata imobilelor, dar ┼či a bazei de calcul pentru contribu┼úiile la s─ân─âtate ┼či pensii.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.