Dimineți în porturi

Publicat în Dilema Veche nr. 968 din 27 octombrie – 2 noiembrie 2022
Comunismul se aplică din nou jpeg

Navigînd printre insulele grecești, un lucru m-a minunat în mod special: diminețile în porturi, în micile și pitoreștile lor porturi, pline de cafenele și mici prăvălii, deschise devreme pentru oamenii de toate națiile care-și beau cafeaua de dimineață și apoi pleacă spre alte locuri. Contrastul dintre albastrul de cerneală (Pelikan) al mării și albul caselor, ca niște cubulețe de zahăr, cu uși și geamuri albastre și ele, e marca acelei alte lumi. Nicăieri culorile steagului nu cred că se potrivesc mai bine cu imaginea țării. O lume deschisă, luminoasă și senină, cu care noi ne intersectăm doar în vacanțe.

Localnicii sînt și ei mereu prezenți, nu doar pe post de negustori. Cîrciuma în care vîrstnicii cu baston, haine și șapcă de stofă dezbat chestiunile la ordinea zilei e și ea întotdeauna acolo, printre altele. E adevărat însă că discuțiile lor se încing mai spre seară. Diminețile sînt animate mai degrabă de yachtmenii cu fețele arse de soare, cu alurile lor sportive și degajate, purtînd flis-uri colorate și care fac ultimele pregătiri și aprovizionări înainte să ridice ancora. Unii își degustă cafeaua, cum spuneam, la terase, discutînd despre ale lor sau pur și simplu privind marea și catargele velierelor care se bălăngăne la chei. Un zgomot odată foarte specific marinelor cu veliere cînd bătea vîntul (adică aproape mereu), cel al fungilor neîntinse care loveau catargul, e astăzi mai rar, din cauza sistemelor moderne de rulare a velelor și de mascare a fungilor. 

Localnicii par a fi și mai lipsiți de griji decît navigatorii de vacanță. Să fi fost puțin trecut de opt, într-o asemenea dimineață splendidă, în Poros. Urmăream cu privirea o doamnă în vîrstă, îmbrăcată cochet, care se preumbla încetișor pe chei, privind curioasă și nu prea, cînd în stînga, cînd în dreapta, pendulînd într-o mînă o pungă transparentă. Înăuntru era un pește. Un singur pește, nici prea mic și nici prea mare. Îl cumpărase probabil de la vreun pescar plecat cu noaptea-n cap, întors deja în port, și îl ducea acasă să-și prepare masa de prînz. Ce viață!

© A.Manolescu
© A.Manolescu

Un alt localnic călărea un monociclu acrobatic, ca la circ. Se oprea din cînd în cînd să mai schimbe o vorbă cu cîte un cunoscut. La ora aceea matinală! Într-un loc mai liber al pontonului principal, prinsă la babale, se legăna o ambarcațiune cu motor. O barcă veche, dar bine întreținută, foarte dichisită, cu un nume atipic: La Professora. La bord, pe punte, într-un fotoliu comod, ședea o doamnă care citea o carte, mîngîind cu o mînă un cățeluș flocos. La Ermioni mai văzusem o barcă cu pînze, proprietatea a două doamne vesele, plină cu ghivece cu flori aromatice. Era un fel de grădină purtată cu grijă pe valuri, din port în port. Ce viață!

Îmi sorbeam cafeaua lîngă o gelaterie, deschisă și ea, la al cărei galantar ți-era și frică să te uiți. Combinația de culori era amețitoare. Vreo 30 de feluri de înghețată și sorbeturi, cu banane, felii de pepene, ananas, rodii sau căpșuni proaspete înfipte în vîrful mormanelor colorate. Alături pornea o stradă îngustă, în trepte vopsite în alb și gri, de care știam că ducea la o tavernă dintr-aceea aparent simplă și populară, în care găseai însă delicii greu de descris. Cu o seară înainte, proprietarul mă întîmpinase cu un lichior de struguri din partea casei și mă servise cu un stifado cu arpagic și un sos dumnezeiesc. Avea și un saganaki incredibil, ca să nu mai vorbesc de musaca. La urmă, nu m-a lăsat să plec fără o prăjiturică de-a dreptul mortală, preparată probabil de femeia cu basma care robotea prin bucătărie. De jur împrejur era plin de pisici, numai bune de pus pe Facebook și care se ocupau imediat de eventualele resturi. Ce viață!

Într-un alt port, la Milos, acolo unde a fost găsită celebra Venus cu mîinile lipsă, am văzut o rață albă și grasă, care măcănea de zor, plimbîndu-se mîndră pe un ponton. Scăpase din vreo curte? Într-o gheretă din apropiere stătea funcționara care înregistra yachturile din port, avînd un papagal vorbitor pe umăr. Era foarte încîntată dacă-i cereai voie să-i pozezi papagalul care-i ciugulea o ureche. Un papagal și-o rață. Ce viață!

Am ocolit Eghina, insula Sfîntului Nectarie, de data asta fără să acostăm în ea. Mi s-a povestit că acolo s-ar face un lichior de fistic, ceva ce nu s-a mai pomenit. N-am găsit nicăieri altundeva în Grecia acel lichior, dar peste tot pe unde am întrebat mi s-a oferit, în schimb, mastică. Pînă la urmă, n-am cumpărat băutura, ci șerbetul de mastic. O altă nebunie, vă asigur. Ce viață!

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.