Dilema lui B─âsescu

Publicat în Dilema Veche nr. 123 din 1 Iun 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pre┼čedintele a promis s─â redea ├«ncrederea rom├ónilor ├«n institu┼úii. Dar cum po┼úi s─â faci asta c├«nd toat─â lumea a┼čteapt─â s─â intervii personal ├«n diverse situa┼úii, peste capul ┼či autoritatea institu┼úiilor, te someaz─â s─â o faci, se sup─âr─â dac─â nu intervii ┼či te laud─â c├«nd o faci? Cea mai important─â misiune a mandatului lui Traian B─âsescu este reconstruc┼úia statului. Este o sarcin─â autoasumat─â, c─âci pre┼čedintele a repetat obsesiv ├«n campania electoral─â o tem─â deloc atractiv─â ┼či spectaculoas─â: func┼úionarea institu┼úiilor. A fost un caz rar ├«n care un candidat, spectaculos ├«n sine, abordeaz─â sistematic o tem─â plicticoas─â. Construc┼úia institu┼úional─â este ┼či o sarcin─â ingrat─â pentru un om politic. Nu se pot t─âia panglici, nu face ┼čtiri spectaculoase ┼či, culmea, nici m─âcar nu are efecte imediate. Istoria ar putea confirma c─â numai a┼ča, prin institu┼úii, se poate dezvolta o democra┼úie, mai ales ├«n contextul lipsei acute de spirit civic de care sufer─â Rom├ónia. Dar cui ├«i pas─â de istorie? E drept c─â, atunci c├«nd s-a proclamat pre┼čedinte-juc─âtor, B─âsescu a ├«ncurajat ideea c─â va interveni c├«nd oamenii simt c─â sistemul nu merge. A ├«ncurajat, con┼čtient sau nu, a┼čtept─âri de tipul Cuza-Vod─â, cu Domnul care ├«ndreapt─â gre┼čelile, nedrept─â┼úile sau abuzurile sistemului. Trebuie s─â precizez c─â nu intru ├«n corul celor care v─âd pericolul instaur─ârii unei dictaturi b─âsesciene. Dincolo de gre┼čelile pe care le-a f─âcut, B─âsescu nu a dat nici un semn c─â ar dori s─â ias─â din cadrul democratic ┼či, oricum, indiferent de ce ar dori el, e ├«mpiedicat de doi factori majori: a) baza sa de putere e limitat─â, mult mai limitat─â dec├«t a fost cea a lui Adrian N─âstase p├«n─â ├«n 2004 sau a lui Ion Iliescu p├«n─â ├«n 1996; b) Rom├ónia a intrat pe o traiectorie ├«n care o tentativ─â de restr├«ngere a democra┼úiei ar aduce pierderi imediate pe care nici un virtual dictator nu ┼či le-ar permite (cu alte cuvinte, avem mult mai multe de c├«┼čtigat orbit├«nd prin curtea democra┼úiilor europene dec├«t f─âc├«nd experimente pe la u┼č─â, indiferent de c├«t de popular ar fi experimentatorul). Precizarea fiind f─âcut─â ┼či plas├«nd analiza ├«ntr-un context democratic, putem observa cum combina┼úia dintre un pre┼čedinte-juc─âtor ┼či un sistem gripat duce la tot mai multe interven┼úii personale, intempestive ┼či spectaculoase, care poate ├«nt─âresc ┼či mai mult popularitatea lui B─âsescu, dar fragilizeaz─â tocmai sistemul institu┼úional. A ie┼čit din spital pentru a-i urechea pe mini┼čtri pentru modul ├«n care au tratat al doilea val al gripei aviare. Mai rar a┼ča unanimitate prin ziare ├«n a saluta un gest al unui om politic. Chiar ┼či cei care pl├«ng ipocrit pe umerii Constitu┼úiei, de c├«te ori zice B─âsescu c├«te ceva, au fost de acord acum c─â pre┼čedintele a spus lucrurilor pe nume. Ba chiar, impresia general─â e c─â reac┼úia autorit─â┼úilor a fost imediat mai bun─â, de┼či nu e clar ├«n ce fel. Dimpotriv─â, prin ini┼úiative heirupiste de genul "s─â-mi afla┼úi cauza ├«n 24 de ore", situa┼úia poate fi ├«nr─âut─â┼úit─â. Dar aici intervine diferen┼úa ├«ntre realitate ┼či imagine, iar pre┼čedintele e maestru ├«n imagine. Interven┼úia sa a dat impresia c─â cineva se ocup─â, c─â cineva poate controla situa┼úia c├«nd p─ârea c─â scap─â de sub control. Acesta e doar ultimul exemplu. Recursul la B─âsescu ├«ncepe s─â devin─â o practic─â. Grevi┼čtii de la Garda Financiar─â cer interven┼úia pre┼čedintelui. Tot pre┼čedintele a intervenit s─â rezolve criza de la CNSAS. Dac─â ne amintim faptul c─â el personal ┼či partidul s─âu creaser─â respectiva criz─â, e remarcabil c─â tot el a ie┼čit ca "omul-cu-solu┼úia" p├«n─â ┼či din respectiva t─âr─â┼čenie. ├Än scandalul catedralei catolice versus ├«nc─â-o-hido┼čenie-din-beton-┼či-sticl─â, primarul Videanu a ┼úinut constant partea hido┼čeniei. R─âspunsul s─âu stereotip a fost c─â totul e legal, r─âspuns care apare tot mai frecvent la primarul-general c├«nd nu are, de fapt, ce s─â spun─â: nu po┼úi justifica ridicarea unui chibrit uria┼č l├«ng─â o catedral─â prin simplul fapt c─â ai fost destul de stupid s─â ├«i dai autoriza┼úie. Ba chiar, la un moment dat, Videanu ajunsese s─â ├«l amenin┼úe voalat pe arhiepiscopul catolic c─â ├«l pa┼čte pu┼čc─âria pentru ┼čantaj. Apoi, pre┼čedintele B─âsescu a spus c─â trebuie s─â se g─âseasc─â o solu┼úie. Practic, asta ├«nsemna c─â pre┼čedintele intervine de partea celor care protestau, pentru c─â ┼či constructorul, ┼či primarul aveau deja solu┼úia. Ca prin farmec, apare ┼či Videanu la televiziune spun├«nd c─â se caut─â o solu┼úie pentru plasarea chibritului ├«n alt─â parte. A spus-o cu un aer natural ┼či z├«mbitor, de parc─â fusese ideea sa. M─ârturisesc c─â am fost u┼čurat c├«nd am auzit de interven┼úia pre┼čedintelui ├«n problema catedralei catolice. Cum probabil au fost mul┼úi al┼úii. Dar recursul permanent la B─âsescu nu este o solu┼úie. Nu putem a┼čtepta mereu cu speran┼úa c─â omul de la Cotroceni va g├«ndi la fel ca noi ┼či se va face dreptate. Sau o putem face, dar pe riscul nostru. De pild─â, c├«nd a intervenit pentru a detensiona situa┼úia dintre ministrul Justi┼úiei ┼či Consiliul Superior al Magistraturii, a luat mai degrab─â partea CSM. Care CSM apare acum ├«n raportul de ┼úar─â ca fr├«narul reformei. ├Än toate aceste cazuri, se exercit─â o combina┼úie ├«ntre for┼úa institu┼úional─â a pozi┼úiei de pre┼čedinte ┼či for┼úa personalit─â┼úii politice a lui B─âsescu, de departe cel mai popular oficial al momentului. ├Än toate aceste cazuri, pre┼čedintele nu a intervenit din proprie ini┼úiativ─â, ci la cererea unei p─âr┼úi a presei sau a celor implica┼úi. ├Än toate aceste cazuri, interven┼úia a fost salutat─â de majoritatea comentatorilor. ┼×i ├«n toate aceste cazuri, a fost vorba de recursul la B─âsescu ca modalitate extraordinar─â de a dep─â┼či blocajele sau deficien┼úele institu┼úionale. Ceea ce ne ├«ntoarce la dilema lui B─âsescu: cum po┼úi construi institu┼úii c├«nd galeria ├«┼úi cere s─â le dai ┼čuturi?

Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Inamicul
Occidentul începe, încet-încet, să abandoneze iluziile că Rusia poate fi tratată altfel decît ca inamic.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
╚śi-am ├«nc─âlecat pe-o ╚Öa...
Au trecut 23 de ani de c├«nd am intrat pentru prima dat─â ├«n redac╚Ťia Dilemei.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Comunicare f─âr─â comunicare
Abilitatea de a perora fără să spui nimic e, pare-se, înzestrarea obligatorie a cuiva care vrea să-și asigure o carieră publică de succes.
Frica lui Putin jpeg
Monoteisme
Politeismul este relativ favorabil toleran╚Ťei ╚Öi pluralismului.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
De ce enerveaz─â claritatea moral─â ╚Öi pe unii, ╚Öi pe al╚Ťii
Claritatea moral─â nu e limpezimea con╚Ötiin╚Ťei emitente, ci limpezimea privirii asupra realit─â╚Ťii.
Hong Kong 1868 jpg
Hong Kong
În 1898, Marea Britanie și China au semnat un tratat prin care celei dintîi i se concesiona pentru încă 99 de ani orașul-port.
p 5 WC jpg
Cine ╚Öi cum lupt─â cu infla╚Ťia
Infla╚Ťia nu este dec├«t o ÔÇ×tax─âÔÇŁ pe care o ├«ncaseaz─â statul ╚Öi mediul economic ╚Öi o pl─âtesc consumatorii.
Iconofobie jpeg
M─â mir f─âr─â a fi uimit
Surpriza spiritual─â, generat─â de o realitate care te fascineaz─â, ├«╚Ťi st├«rne╚Öte, instantaneu, curiozitatea, interesul ad├«nc ╚Öi, apoi, apetitul pentru cunoa╚Öterea ei.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
╚śaiba
Nu ╚Ötim exact c├«nd ╚Öi de ce tocmai ÔÇ×╚ÖaibaÔÇŁ a devenit, ├«n rom├óna colocvial─â, emblema depreciativ─â a muncii manuale grele.
HCorches prel jpg
Un salut din Vama Veche
Am scris de multe ori despre nevoia schimb─ârii grilelor de lectur─â, despre nevoia de a deschide, prin textele propuse spre studiu, c─âi de acces spre dezvoltarea personal─â ╚Öi spre experien╚Ťa cotidianului, despre nevoia de a folosi aceste texte ├«n cheia valorilor contemporaneit─â╚Ťii.
p 7 jpg
Calea spre premodernitate a Rusiei
Putin ÔÇ×e chipul unei lumi pe care mintea occidental─â contemporan─â nu o ├«n╚ŤelegeÔÇť.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Avort
Interzicerea avorturilor nu era o simplă lege restrictivă, ci devenise un instrument de represiune, de șantaj și teroare.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Locul ├«n care democra╚Ťia liberal─â s-a dus s─â moar─â
Instalat la putere la finalul anului trecut, cabinetul Petkov a promis ferm o ruptur─â cu trecutul de corup╚Ťie ╚Öi guvernare ineficient─â.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
C├«te sortimente de br├«nz─â se produc ├«n Fran╚Ťa?
Confruntat cu o asemenea blocadă, președintelui îi va fi foarte greu să guverneze în cel de-al doilea mandat.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Teme ÔÇ×riscanteÔÇŁ ale dezbaterii religioase
P─ârintele Iustin Marchi╚Ö, de care m─â leag─â o via╚Ť─â de dialog spiritual, mi-a trimis, de cur├«nd, mai multe pagini din textele protodiaconului Andrei Kuraev, teolog neconven╚Ťional al Bisericii Ortodoxe Ruse.
Frica lui Putin jpeg
Contrafactualit─â╚Ťi
R─âm├«ne aproape ├«ntotdeauna ├«n istorie un rest inexplicabil prin considerente pur ra╚Ťionale, prin for╚Ťe obiective, prin factori clasificabili ╚Öi relevan╚Ťi statistic ori prin determinisme sociale.
AFumurescu prel jpg
Pe repede-încet
Zilele acestea am ajuns ├«n ╚Ťar─â ╚Öi m-am str─âduit din r─âsputeri, ca de fiece dat─â, s─â (re)├«n╚Ťeleg societatea rom├óneasc─â.
o suta de ani in casa noastra cover opt jpg
Istorie pentru copii și prăjitură cu ouă
Cititorul este purtat printr-un ├«ntreg univers ilustrat de obiecte de epoc─â, toate care mai de care mai interesante, ce ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â pove╚Ötile ╚Öi informa╚Ťiile din text.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
Este necesară schimbarea actualei forme de guvernămînt? (II)
Nu mai cred ast─âzi c─â forma de guvern─âm├«nt stabilit─â prin actuala Constitu╚Ťie este sursa disfunc╚Ťionalit─â╚Ťilor ╚Öi e╚Öecurilor sistemului politic din Rom├ónia.
Iconofobie jpeg
Pesimistul, un personaj respectabil
Omul ├«n╚Ťelept sesizeaz─â, ├«n efemeritatea lucrurilor, prin extrapolare, vremelnicia ├«ntregii lumi ╚Öi, ca atare, ├«╚Öi poate permite s─â verse, compasiv, o lacrim─â de regret.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Urm─âritori, adep╚Ťi, follower(╚Ö)i
Influen╚Ťa englez─â actual─â, mai ales cea manifestat─â ├«n jargonul Internetului, poate produce anumite perplexit─â╚Ťi vorbitorilor din alte genera╚Ťii, atunci c├«nd schimb─â sensurile uzuale ╚Öi conota╚Ťiile pozitive sau negative ale cuvintelor.
HCorches prel jpg
Ce oferim și ce așteptăm
Predăm strungul în epoca informatizării.
p 7 WC jpg
Opt lec╚Ťii ale r─âzboiului din Ucraina
Interdependen╚Ťa economic─â nu pre├«nt├«mpin─â r─âzboiul.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Țiriac zice că îl vede pe Nadal murind pe terenul de tenis. Adică Nadal e muritor?
Ce va muri e o anumit─â idee despre sport, aceea c─â iei corpul t─âu, a┼ča cum l-ai cl─âdit cu munc─â ┼či ap─â plat─â, ┼či faci tot ce po┼úi pentru a ├«nvinge f─âr─â repro┼č.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social. El a f─âcut o compara┼úie ÔÇ×cosmetizat─âÔÇŁ a costului vie┼úii ├«n paradisul din Bali, cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile acestul ÔÇ×clickbaitÔÇŁ elaborat au fost surprinz─âtoare: oamenii au ├«nghi┼úit ÔÇ×g─âlu┼čcaÔÇŁ ┼či au generat un trafic nebun post─ârii.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, ┼či a spus c─â mirosul ┼či m├óncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii s─â anexeze toat─â Dobrogea. Jafuri, crime ┼či bomboane otr─âvite ├«n Primul R─âzboi Mondial
Dup─â nici jum─âtate de veac de la ie┼čirea Dobrogei de sub st─âp├ónirea otoman─â, provincia dintre Dun─âre ┼či Marea Neagr─â a cunoscut din nou ororile ocupa┼úiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au ├«ncercat s─â anexeze toat─â provincia prin jefuirea ┼či omor├órea popula┼úiei.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.