Dihotomii

Publicat în Dilema Veche nr. 746 din 7-13 iunie 2018
Ordine și dezordine jpeg

Cultura română are aplecare pentru matricele dihotomice. Între filologi circulă de multă vreme mitologia celor două figuri tutelare, opozabile, revendicîndu-se de la două paradigme net contrastante: G. Călinescu și Tudor Vianu.

Despre cel dintîi se istorisesc, în varii împrejurări, scene anecdotice, pline de pitoresc: despre amfiteatrul „Odobescu“, mereu arhiplin la cursurile lui, cu studenți cățărați pe pervazurile ferestrelor, despre modulațiile inimitabile ale vocii maestrului, despre aluziile înțepătoare la adresa vremelnicii puteri politice, despre curtea seniorală a asistenților plasați în prima bancă, despre întrebările privitoare la sexul îngerilor adresate la examen timoratelor studente ale Literelor bucureștene. Potrivit acelorași surse folclorice, în sala de curs în care oficia Tudor Vianu o mînă de studenți ascultau prelegerile deloc spectaculare ale esteticianului, comparatistului, stilisticianului, într-o atmosferă austeră, dedicată disciplinei spiritului și rigorii cunoașterii.

În matricea noastră culturală, filologul, în special criticul sau istoricul literar, se regăsește în interiorul acestei polarități: fie urmaș al ethos-ului histrionic călinescian, fie descendent al cumpătatei raționalități vianești; mizînd fie pe exercițiul seducției intelectuale, fie pe cel al construcției intelectuale migăloase și ferme.

Constantin Noica avea să teoretizeze la rîndul său o dihotomie similară, între „luciditate“ și „somnambulism“, ca două variante opozabile ale raportării la actul cultural. Spre deosebire de filologi, care lăsau deschisă alegerea, cu avantaje și dezavantaje, filozoful își mărturisea opțiunea fermă pentru postura „somnambulică“, singura aptă, în concepția sa, de a genera impetus creator, în comparație cu sterilitatea lucidității critice.

Dihotomizări de acest gen, la fel de partizane, întîlnim, de pildă, și în Omul recent al lui Horia-Roman Patapievici – între specialistul prizonier al domeniului său de expertiză și intelectualul autentic, dispus să exploreze teritoriul nemărginit al interogației epistemice –, semn că matricea binară e departe de a-și fi epuizat creditul. Într-un eseu ce deschide volumul Limba păsărilor, Andrei Pleșu, mai deloc filolog ca formație, își deapănă pe larg regretul că lingvistica și-ar fi trădat misiunea exploratorie, cantonîndu-se într-un formalism descriptiv și abandonînd proiectele explicative fundamentale, precum acela de a elucida, pe urmele gîndirii cratyliene, originea limbajului verbal. Exemplele privind această optică dihotomizantă pot fi, neîndoielnic, extinse, ea făcînd parte din zestrea mentală a gîndirii din toate timpurile, dar dovedindu-și, cred, o vigoare aparte hic et nunc, în lumea autohtonă contemporană, în căutarea ei frenetică de a alege „calea cea dreaptă“, de ieșire din amorf și din minorat cultural.

Există un model paidetic dezirabil în formarea umanistă a tinerilor de azi?

Superficialitatea lui homo zappiens pare să reclame corectivul formulei vianești. Pare să avem nevoie mai mult ca oricînd de antrenamentul unei gîndiri riguroase și de soliditatea construcției cognitive. Debusolarea axiologică își revendică cu tărie pandantul reflexiei sistematice în sfera valorilor. Totodată, însă, hedonismului postmodern îi este afină arta seducției intelectuale călinesciene. Și, nu în ultimul rînd, nicicînd curajul creativității nu a fost mai insistent clamat în strategiile educaționale.

Avem nevoie, probabil, de a găsi soluții pentru acomodarea celor două mari obiective ale educației umaniste: dezghiocarea creativității și a expresiei personale, pe de o parte, formarea discernămîntului, pe de cealaltă parte.

Studiul literaturii, cel pe care paradigma tare a gîndirii științifice îl împinge către o tot mai excentrică marginalitate, are șansa de a realiza optim o astfel de sinteză. Contactul cu textele literare, strunit cu ingeniozitate, aduce în prim plan personalitatea receptorului, cu idiosincraziile ei, cu apetențele și cu credințele ei. Totodată, natura fundamental dialogică a orei de literatură creează premisele raționalizării propriului eu.

Liviu Papadima este profesor de literatură română la Facultatea de Litere, prorector la Universitatea din București; coautor al manualelor de limba și literatura română pentru liceu, apărute la Humanitas Educațional. A coordonat mai multe volume apărute la Editura Arthur.

Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Către ieșirea din ipocrizie
Administrația de la Washington a făcut eforturi majore pentru a evita scurgerile de informații cu privire la dimensiunile reale ale sprijinului pe care îl oferă ucrainenilor.
Bătălia cu giganții jpeg
Îngrijorări de Noaptea Muzeelor
E alternativa smart la ieșirea prin cluburi și discoteci.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Stupori alimentare
Urmăresc de mult, cu atenție, „bibliografia” nutriționiștilor profesioniști și, pe urmele cetățeanului turmentat care întreba mereu cu cine să voteze, întreb și eu, timid, dar tenace: „Eu ce să mănînc? Ce să beau? Cum să aleg dieta optimă?”.
Frica lui Putin jpeg
Unde-s gîlcevile de altădată?
Unde sînt certurile de odinioară precum cele dintre Ponta și Antonescu, care au condus la ruperea USL-ului?
Postmaterialismul, butelia și pandemia jpeg
Miorița woke
Ca orice protestatar respectabil, și miorița originală se simte ignorată, așa că „iarba nu-i mai place, gura nu-i mai tace”.
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat jpeg
De la Madlenka la Madeleine Albright, doamna secretar de stat
Pentru prima oară de la nașterea SUA, o femeie avea să conducă Departamentul de Stat.
O mare invenție – contractul social jpeg
Libertatea de exprimare între tirani, manipulatori, naivi, mizantropi și echidistanți
Romanul lui Vodolazkin și cartea lui Procopius din Caesarea dezvăluie, fiecare în felul său, modul în care se scrie istoria.
Iconofobie jpeg
Un menu european
Natura profundă, intimă, a ființei filologului fusese iremediabil răscolită, devastată chiar.
„Cu bule“ jpeg
Celebrul „Suplement”
E remarcabilă îmbogățirea substanțială a bibliotecii digitale a Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Acele lucruri inefabile care te fac să te îndrăgostești
Sînt la etapa națională a Olimpiadei de Lectură ca Abilitate de Viață.
Un sport la Răsărit jpeg
Oameni ca Jose Mourinho sau Ronnie O’Sullivan au început să plîngă. Ce se întîmplă?
Cu Ronnie e despre recorduri, nu-l credeţi că nu-i pasă! A egalat numărul maxim de titluri mondiale. Asta face un pic de apă în ochi.
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin jpeg
Alb și negru – interviu cu Garry KASPAROV, campion mondial la șah, oponent al regimului Putin
„Doar victoria Ucrainei și distrugerea totală a mașinii de război a lui Putin pot aduce pacea, atît pentru Ucraina, cît și pentru estul Europei sau pentru Europa întreagă și, de fapt, pentru întreaga lume.”
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Neutralitatea moldoveană și vinovăția românească
Politic, conducerea de la Chișinău face eforturi supraomenești pentru a da asigurări că nu există nici un pericol iminent.
Bătălia cu giganții jpeg
Puțină libertate. Și multe probleme
Țările din Europa occidentală reprezintă o zonă idilică, chiar dacă nu ideală, pentru presă...
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Re-începutul filosofiei
...deveneam nerăbdător ori de cîte ori filosofia întîrzia prea mult în concept, în terminologie, în acrobație analitică.
Frica lui Putin jpeg
Eufemismul
Este însă și altceva, încă mai sinistru, în acest tip de eufemisme politico-ideologice: ele servesc la dezumanizarea adversarului, eliberînd conștiința de orice reproș pentru un act criminal.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
„Eu nu mai citesc presa din 1979” / „Sigur, tu îți permiți...”
Cînd a venit vestea morții lui Radu Lupu, toate marile ziare ale lumii au publicat articole despre legendarul pianist român.
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo jpeg
Odă bucuriei, Allegro ma non troppo
În 1817, Societatea Filarmonică din Londra l-a însărcinat pe Beethoven să compună o simfonie.
Stat minimal, stat puternic, stat eficient jpeg
Stat minimal, stat puternic, stat eficient
Dintre toți economiștii români, Georgescu este cel mai tranșant în a analiza și a vorbi despre hibele capitaliștilor și capitalului din România.
Iconofobie jpeg
Imperfecțiuni
Defectele (auto)inventate de oamenii în cauză ajunseseră să fie percepute – tocmai prin inexistenţa lor de facto – drept „limita de atins”, vorba lui Gabriel Liiceanu într-o celebră carte.
„Cu bule“ jpeg
Didactice
Textul recomandă, de exemplu, ca termenul student (cu sensul „cel care studiază”, indiferent de nivel) să nu mai fie folosit în școlile din Ardeal pentru ciclul preuniversitar, ci să fie înlocuit cu elev sau școlar, ca în Regat.
FILIT – Iași 2021 jpeg
Să nu încremenim în prejudecăți
Andreea nu este un elev care să performeze la disciplinele realiste, iar matematica e, pentru ea, o piatră grea de încercare.
Un sport la Răsărit jpeg
Doi ani și jumătate în spatele fileului pentru Boris Becker?
Viaţa lui Becker, ce-i drept, e o vraişte. Ajunge să-l priveşti pentru a înţelege cîte nopţi grele sînt pitite sub faţa buhăită.
Comunismul se aplică din nou jpeg
O întîmplare din România de azi
Mi-a venit în minte formula unui cunoscut: În definitiv, cine ești tu ca să nu ți se întîmple să fii nedreptățit?

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.