Diferențe

Publicat în Dilema Veche nr. 988 din 16 martie – 22 martie 2023
Comunismul se aplică din nou jpeg

Multe s-au schimbat în ultima vreme în ceea ce privește stațiunile de schi din România, dar încă și mai multe ar mai fi de făcut pentru a se ajunge la ceva cît de cît asemănător cu ceea ce se petrece în Occident. Am mai scris pe tema asta. Sigur, niciodată Carpații nu vor fi ca Alpii, speranța ar putea fi însă ca acele chestiuni care țin de puterea omenească să ajungă la niveluri comparabile.

Pe domeniul schiabil din Bucegi, zona care ține de Sinaia, de exemplu, în fiecare an apare cîte ceva nou. În anii trecuți au fost construite cele două telegondole care urcă din oraș pînă sus, în paralel cu vechea telecabină. Capacitatea de transport e mult mai mare și enervantele cozi de altădată au cam dispărut. Uneori, totuși, se mai aglomerează telescaunul din Valea Soarelui. Acum vreo trei ani, acolo a apărut și un nou teleschi, iar în iarna trecută a fost dat în folosință un altul, numit Călugărul, grație căruia celebra pantă care cobora de pe vîrful Furnica, pe traseul spre Piatra Arsă (care ne scotea sufletul în excursiile clasice din Bucegi), a devenit iarna pîrtie de schi. În sezonul actual am avut parte de o nouă surpriză: toate instalațiile de urcare pe cablu s-au unificat sub aceeași administrație și, cu un unic skipass, le poți folosi pe toate. De asemenea, în vreme ce vechiul telescaun din Valea Dorului urmează probabil să fie casat, unul nou a fost deja deschis (aproape pe nesimțite), paralel cu cel vechi. După decenii în care lucrurile doar s-au degradat, în ultimii ani se văd, rînd pe rînd, noi investiții. Edilii par să fi înțeles și că  pîrtia de schi nu este o pantă a muntelui cu zăpadă, care poate fi lăsată în voia naturii, ci o cale amenajată de om. Sus pe platou, așa-numitele ratrac-uri, își fac treaba destul de constant, pîrtiile sînt bine marcate și bătute. Probleme rămîn pe pîrtiile care coboară spre Cota 1400 și spre oraș. Acum vreo doi ani, primarul s-a lăudat că a redeschis celebra pîrtie Carp. Minunea a ținut doar vreo săptămînă. Desigur, aventurierii pot coborî pe acolo și cînd pîrtia nu e amenajată, dar schiori așa temerari sînt din ce în ce mai puțini, iar la urma urmelor, nu e deloc sigur și nici corect să te avînți pe un traseu oficial închis.  

Altă mare problemă dintotdeauna, pentru cei care vor să schieze la Sinaia, e vîntul. Nu atît schiorii sînt deranjați, cît instalațiile care urcă de la Cota 1400 la Cota 2000. Și vechea telecabină și mult mai noua telegondolă se opresc nu la cine știe ce furtuni excepționale, ci la viteze ale vîntului destul de obișnuite în zonă. Avînd în vedere această problemă, cu care telecabina se confruntă de peste 50 de ani, e de neînțeles de ce la noua telegondolă nu s-a găsit o soluție tehnică adecvată. Toți cei care au fost în Alpi știu că asemenea soluții există. Trebuie spus și că atunci cînd vîntul bate la limită, ca să vadă dacă se poate circula sau nu, angajații fac probe, dar numai în timpul programului, niciodată înainte. Și operațiunea de dezghețare a cablurilor, cînd e necesară, se face doar în timpul programului de funcționare, adică pe timpul clienților. Sînt lucruri care nu țin nici de natură și nici de tehnologie. 

O altă stațiune de schi care a luat avînt imediat după Revoluție este Azuga. Acolo sînt două pîrtii mari (Sorica și Cazacu) și o telegondolă, plus alte cîteva mici instalații de urcare, fiecare cu alt administrator și alt regim de bilete. Proprietarii sînt precum micii deținători de terenuri agricole care nu vor să se asocieze. Se spune că nici n-ar avea cum să se înțeleagă între ei, fiind din partide diferite care, succedîndu-se la șefia administrației locale, și-au făcut pe rînd, fiecare, propria instalație. De asemenea, ratrac-urile din Azuga bat pîrtiile după o socoteală numai de conducătorii lor știută. Anul acesta, de exemplu, au pierdut ocazia să amenajeze partea de sus a pîrtiei Cazacu, care, pur și simplu, a fost închisă tot sezonul. 

Spuneam că, deși unele lucruri se mișcă, evoluția e prea lentă. Dacă ar fi să gîndim la scară mare (occidentală), imaginați-vă o rețea de instalații de urcare pe cablu și de pîrtii de schi care să pornească din Sinaia, de exemplu, să ajungă pe platoul Bucegilor, să coboare în zona Peștera, să urce la vîrful Omu și să coboare apoi în Bran (eventual să facă și legătura peste șoseaua Predeal-Rîșnov cu instalațiile din Postăvaru și Poiana Brașov). Sau ar putea fi construit un domeniu schiabil care să se întindă pe întreg versantul de nord al Făgărașului, în care toate satele de la poale să devină mici stațiuni. Acolo n-ar mai fi probleme nici cu zăpada (deși între timp s-au inventat și tunurile de zăpadă).

Pînă atunci, ar fi de dorit măcar ceva mai simplu: telegondolele și telescaunele să meargă cu viteza cu care merg în stațiunile din Alpi, nu în varianta economic-domoală tipic autohtonă. Încetineala lor e unul din primele lucruri care te frapează cînd vii dintr-o stațiune occidentală.

Dacă ar fi să fac o comparație, Val Gardena, de exemplu, e o zonă de schi în Italia în care pîrtiile legate între ele însumează 500 de kilometri. Iar skipass-ul Dolomiti Superski e valabil pe o rețea de peste 1.200 de kilometri de pîrtii, deservite de 450 de instalații de urcare, care trec prin 15 mari stațiuni cunoscute și multe alte localități și cătune (și asta e doar în Dolomiți). 

Probabil că la așa ceva nu vom ajunge vreodată, dar mă tem că nici la grija chelnerului italian care așteaptă ca toți mesenii să vină de afară, de la pauza de fumat, pentru a le pune în față un fel, despre care spunea că trebuie neapărat mîncat fierbinte. Și cred că nici la cele șapte feluri formidabile ale unei cine de gală, ca să nu mai vorbesc de cele „doar” cinci feluri delicioase ale unei cine obișnuite de la un hotel obișnuit din Valdaora, nu vom ajunge.

index jpeg 5 webp
Gustul banului
Gustul banilor poate să se refere și la un „amărît” care, cine știe cum, găsește un post sigur și bine plătit la stat, un post pe care pregătirea și experiența sa nu i-ar fi permis, în mod normal, să îl ocupe.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Nucleara
Este urmăritul penal capabil să treacă dincolo de faza încordării mușchilor și să folosească arme nucleare?
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Alexandru Dragomir despre politica (noastră)
Din păcate, puțini știu cine a fost Alexandru Dragomir.
Frica lui Putin jpeg
Filosofie, feminitate, autenticitate
Aşa se explică, pesemne, de ce în filosofie s-a menținut „privilegiul” masculin, chiar şi în vremurile mai noi, de după emanciparea femeii.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Activistul european și moartea unei pasiuni
Articolul meu vrea să atragă atenția: cu excesele activismului și propagandei, UE poate pierde treimea de mijloc.
index jpeg 5 webp
Spaghete în copaci
Propun să rămînem la rețeta lui Fellini. Plus paharul cu vin.
Iconofobie jpeg
Diplomație
Se reia, observ, o dezbatere politologică mai veche.
„Cu bule“ jpeg
Format letric
Nu era atît de cunocut încît să exprime fără ambiguități noua idee, dar sensul i-a fost aproximat din context, din relația cu termenul complementar.
HCorches prel jpg
Vremuri ale fricii
Dar dincolo de negare, dacă nu apare și acceptarea, efectele pe termen lung sînt devastatoare.
p 7 Chatbot WC jpg
Idioția artificială
Ar trebui oare programată inteligența artificială (IA) să răspundă la același nivel cu întrebările care i se pun?
IMG 8779 jpeg
Comunismul se aplică din nou jpeg
Alt bîlci?
Cum ar fi să construiești un Disneyland și un Tesco la Londra, în Hyde Park?
O mare invenție – contractul social jpeg
Adevărul, premisa dreptății
Această limită este și mai evidentă dacă se înțelege că nici un proces judiciar nu se confundă cu Judecata de Apoi.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Sürdürülebilirlik
A crede înseamnă a paria pe o inevidență, a „credita” un „posibil”, dincolo de exigențele stabile ale „realului”.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Pensiile francezilor
Dar vigoarea protestelor, dincolo de faptul că e vorba despre o tradiție franceză adesea desconsiderată și subiect de glume, mai arată ceva.
Frica lui Putin jpeg
Inamicii diversității
Privite în ansamblu, aceste cerințe ale cultelor, care s-au așezat, din păcate și spre detrimentul lor, cred, la remorca BOR, nu vor încuraja deloc predarea Religiei într-un spirit tolerant
AFumurescu prel jpg
Păstori, tătuci și influenseri (I)
Așa apar „tătucii” aleși democratic. Nimic nou sub soare.
index jpeg 5 webp
Un veac de Time
Scopul principal pe care cei doi și l-au propus a fost să furnizeze cît mai eficient știri cititorilor, chiar și celor mai ocupați dintre aceștia, care nu prea au timp de citit – de unde și denumirea Time.
Iconofobie jpeg
Rațiune și simțire
Se demontează aici un mit care a făcut carieră în secolul XX, mitul naturii prezumtiv candide a creaţionistului.
„Cu bule“ jpeg
Beat criță
Expresia beat criță este foarte răspîndită azi, în registrul colocvial; alte construcții în care intră cuvîntul criță cu sensul său propriu sau cu înțelesuri figurate au devenit însă extrem de rare.
HCorches prel jpg
Încă un Minister al Educației
Presiune care, în unele cazuri, se transformă în adevărate forme de bullying, fără doar și poate.
IMG 8779 jpeg
În cazul Hagi, tatăl şi fiul, să fii copilul unui mare fotbalist e binecuvîntare sau blestem?
Tot ce vine de la el nu poate fi decît excepţional. Hagi spune „eu sînt Ianis şi Ianis e Hagi”.
p 7 Curba Laffer WC jpg
Ultima redută a globalizării
Dar geopolitica nu e singurul motiv pentru eșecul celui de-al doilea val al globalizării.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cîte divizii are CPI?
Așadar, noua acuzație că președintele ar fi comis ceva contra copiilor, fie ei și din Ucraina, ar putea avea un ecou special în Rusia.

Adevarul.ro

image
Femeia fatală a anilor '70: „M-am săturat să mă culc în fiecare seară cu alt bărbat!“ VIDEO
Talentată și frumoasă, Vasilica Tastaman, femeia fatală a anilor '70, a atras cu mare ușurință spectatorii în sălile de spectacole și bărbații în viața ei. Este una dintre marile actrițe pe care le-a avut România. Astăzi se împlinesc 20 de ani de la decesul artistei.
image
Céline Dion la 55 de ani. Ce i-ar fi declanșat boala nemiloasă: „I-au dispărut cei doi stâlpi și s-a prăbușit“
Cântăreaţa de origine canadiană, Céline Dion, este una dintre cele mai de succes interprete din istoria muzicii pop. În cei peste 35 de ani de carieră a vândut peste 250 de milioane de albume. S-a căsătorit cu impresarul ei cu care are trei copii și alături de care a rămas până finalul vieții lui.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.