Diaspora românească onorează spiritul european

Publicat în Dilema Veche nr. 756 din 16-22 august 2018
Teatrul ÔÇô dimensiune  identitar─â a Europei jpeg

De mul┼úi ani m─â urm─âre┼čte o secven┼ú─â cu totul excep┼úional─â dintr-un banal film de ac┼úiune hollywoodian. La un moment dat, mai multe personaje care aparent nu aveau nimic ├«n comun se ├«nt├«lnesc datorit─â hazardului ┼či ├«┼či pun ├«ntrebarea ÔÇ×Ce ne face s─â fim americani?ÔÇť.

├Äntrebarea are o rezonan┼ú─â filozofic─â, dar ├«n film era pus─â ca o chestiune de bun-sim┼ú. Reproduc din memorie fraza rostit─â de unul dintre eroii acelei pove┼čti: ÔÇ×S├«ntem ┼čapte oameni ├«n aceast─â ├«nc─âpere, avem origini diferite, unii dintre noi s├«nt albi, al┼úii negri, al┼úii meti┼či, nu to┼úi ne-am n─âscut pe continentul american, avem religii diferite, vorbim to┼úi engleza, dar ea nu este pentru to┼úi limb─â matern─â, unii dintre noi au absolvit ┼čcoli ├«nalte, iar al┼úii dintre noi tr─âiesc ├«n cele mai s─ârace cartiere ale New York-uluiÔÇŽ Oare ce ne leag─â pe to┼úi, de ce spunem to┼úi c─â s├«ntem americani?ÔÇť

Scenaristul aflat la originea acestei secven┼úe ar merita un premiu special destinat celor care ┼čtiu s─â pun─â degetul pe ran─â. Pentru c─â tot el a g─âsit ┼či un tulbur─âtor r─âspuns: ÔÇ×S├«ntem americani pentru c─â avem cu to┼úii ├«ncredere ├«n Justi┼úieÔÇť.

M─ârturisesc c─â din film nu-mi mai amintesc mare lucru, dar aceast─â secven┼ú─â ┼či mai ales aceast─â fraz─â nu le-am uitat niciodat─â. Acei oameni aveau totu┼či ceva ├«n comun, ├«n ciuda diferen┼úelor dintre ei, chiar ┼či ├«n ciuda conflictelor survenite ├«ntre ei: credeau ├«n lege. Ei credeau ├«n legile Americii, ├«n independen┼úa Justi┼úiei, ├«n capacitatea Justi┼úiei de a le face dreptate indiferent de statutul lor social, ┼či mai ales ├«n capacitatea legilor Americii de a crea o societate just─â, f─âr─â corup┼úie, susceptibil─â s─â le insufle tuturor ├«ncredere ├«n ┼úara lor ┼či chiar un sentiment de m├«ndrie c─â apar┼úin acelei ┼ú─âri.

Poate c─â ├«n lumina acestei pove┼čti cu aur─â de fabul─â filozofic─â merit─â s─â ne punem ┼či noi ├«ntrebarea: ce ne face s─â fim europeni?

Personal, cred c─â a fi european ├«nseamn─â o stare de spirit. Iar aceast─â stare de spirit nu ├«┼či are automat sursa ├«n faptul c─â ne-am fi n─âscut pe continentul european, c─â am fi cre┼čtini, c─â am fi de ras─â alb─â, c─â am fi impregna┼úi de cultur─â greac─â ┼či roman─â, c─â am vorbi vreo limb─â european─âÔÇŽ Ceea ce confer─â unicitate Europei, ├«n raport cu alte spa┼úii populate de specia uman─â, este lupta multimilenar─â pentru libertate ┼či justi┼úie.

Exist─â, ├«n Europa, o cultur─â a r─âzvr─âtirii ├«mpotriva tuturor formelor de oprimare, de injusti┼úie, de corup┼úie ┼či de manipulare mental─â a omului. Din antichitate ┼či p├«n─â ast─âzi, acest fir ro┼ču al indign─ârii ├«n fa┼úa abuzurilor confer─â identitate europenilor. Sursele identit─â┼úii europene se afl─â ├«n acest zbucium social ┼či interior, ├«n aceast─â zbatere filozofic─â ┼či teoretic─â, ├«n Rena┼čtere ┼či ├«n Reform─â, ├«n secolul Luminilor ┼či ├«n Revolu┼úia francez─â, ├«n c─âutarea bazelor ideale pentru democra┼úie ┼či stat de drept, ├«n convingerea c─â drepturile omului au universalitate ┼či c─â despotismul nu este acceptabil la nici un nivel (nici statal, nici religios, nici de clan, nici de familie, nici de fratrie, nici de cuplu, nici de ├«ntreprindere).

Cu alte cuvinte, nimeni nu se na┼čte efectiv european (├«n sensul st─ârii de spirit despre care vorbeam). A te na┼čte pe vechiul continent ├«nseamn─â doar a ob┼úine de la bun ├«nceput unele privilegii pe care trebuie s─â demonstrezi ulterior c─â le meri┼úi. Noi devenim europeni ├«n m─âsura ├«n care ne implic─âm ├«n zbuciumul, ├«n indignarea, ├«n zbaterea, ├«n revoltele, ├«n insolen┼úele susceptibile s─â ne aduc─â mai mult─â libertate, echitate, justi┼úie ┼či demnitate.

Diaspora rom├óneasc─â simte, f─âr─â ├«ndoial─â, toate aceste lucruri. Experien┼úa diasporei nu este u┼čoar─â, rom├ónii pleca┼úi s─â lucreze ├«n str─âin─âtate (nelini┼čtitor de numero┼či, ├«ntre trei ┼či cinci milioane) simt decalajul flagrant dintre democra┼úiile stabile ┼či fragilitatea construc┼úiei statului de drept ├«n Rom├ónia. Indignarea, gustul amar, ├«ngrijorarea cu care se ├«ntorc ace┼čti oameni ├«n ┼úar─â pentru a manifesta ├«mpotriva corup┼úiei ┼či a demol─ârii statului de drept fac din ei ni┼čte adev─âra┼úi europeni.

Este interesant de constatat c─â Europa occidental─â ├«i prive┼čte cu al┼úi ochi pe rom├óni ├«n special atunci c├«nd ace┼čtia au curajul de a se revolta (cum a fost ├«n decembrie 1989) sau c├«nd au for┼úa de a se indigna eficient din cauza faptului c─â ├«n ┼úara lor timpul nu se transform─â ├«n civiliza┼úie.

Construcţia Uniunii Europene a modificat, în ultimii cincizeci de ani, definiţia conceptului de european. Europa este de fapt locuită de milioane de indivizi care nu au nimic în comun cu spiritul european (ba doresc chiar să-l eradicheze). În schimb, uneori, la porţile Europei bat oameni născuţi pe alte continente, dar care, prin convingerile lor, sînt europeni, onorează spiritul european.

Diaspora rom├óneasc─â, prin zbuciumul ei legitim ┼či prin indignarea ei cu r─âsunet interna┼úional, a onorat ├«n vara aceasta, mai mult dec├«t oric├«nd, spiritul european. 

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Cultura de Internet (o ├«nsemnare ÔÇô ├«nc─â ├«ndrept─â╚Ťit─â, cred ÔÇô din 2008)
At├«ta doar: c├«nd e┼čti ├«n faza de ├«nv─â┼úare, nu se cade s─â adop┼úi, ┼úan┼úo┼č, postura ├«nv─â┼ú─âtorului. Mai ai ├«nc─â de butonatÔÇŽ
Frica lui Putin jpeg
Determinism geografic și decizie morală
Probabil, totu╚Öi, c─â determinismul geografic joac─â un anume rol ├«n judec─â╚Ťile noastre politice, sociale, culturale, dar, ca orice determinism, are limite. Iar c├«nd ├«ncerc─âm s─â vedem dincolo de ele, nu putem ignora o decizie moral─â, adic─â libertatea.
AFumurescu prel jpg
Na╚Ťiuni (ne)ru╚Öinate
Practic, constat tot mai des c─â exist─â at├«t oameni, c├«t ╚Öi na╚Ťiuni ce par complet str─âine conceptului de ru╚Öine.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
Italian. Responsabil
Italia nu va fi locul ├«n care suveranismul ╚Öi izola╚Ťionismul s-au dus s─â moar─â. ├Äns─â, cel pu╚Ťin pentru o vreme, cele dou─â vor l─âsa loc unui foarte necesar pragmatism.
O mare inven╚Ťie ÔÇô contractul social jpeg
RT France v. Consiliul Uniunii Europene
Apoi, aceast─â func╚Ťionare eficient─â nu a sacrificat nici unul dintre principiile procesului echitabil. RT France a avut acces la Justi╚Ťie, s-a bucurat de dreptul la ap─ârare ╚Öi de o analiz─â independent─â ╚Öi impar╚Ťial─â a motivelor ╚Öi argumentelor prezentate.
tumblr o4cyqcAhRy1sdzmuoo6 1280 jpg
Mașina de scăldat
Așa că pe la jumătatea secolului al XVIII-lea a fost inventată mașina de scăldat; o gravură păstrată într-o bibliotecă britanică din regiunea Yorkshire, datată cu anul 1736, ar fi prima imagine care surprinde niște oameni înotînd cu ajutorul mașinii de scăldat.
Iconofobie jpeg
O maladie necru╚Ť─âtoare
Egoismul (aproape c─â ├«mi vine s─â-i spun egotism ╚Öi ├«n rom├ón─â) reprezint─â mult mai mult dec├«t ne transmit dic╚Ťionarele explicative. Constituie o maladie a spiritului, care te alieneaz─â sui generis, te ├«mboln─âve╚Öte de ÔÇ×tine ├«nsu╚ŤiÔÇŁ.
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
De dulce
Echivalen╚Ťa par╚Ťial─â dintre dulce ╚Öi bun devine echivalen╚Ť─â total─â ├«n anumite construc╚Ťii, de exemplu ├«n sintagma fra╚Ťi dulci(sau buni), adic─â fra╚Ťi av├«nd ambii p─ârin╚Ťi ├«n comun, ├«n opozi╚Ťie cu fra╚Ťii vitregi.
HCorches prel jpg
O moarte care nu dovedește nimic
Ce leg─âtur─â au toate astea cu rubrica de educa╚Ťie, cu statutul de prof, via╚Ťa mea? Exilarea lui Ovidiu ╚Öi atentatul asupra lui Rushdie s├«nt pledoarii pentru nevoia de a p─âstra ├«n ╚Öcoal─â literatura pe primul loc ÔÇô ╚Öi subliniez, pe primul ÔÇô ca importan╚Ť─â!
Un sport la R─âs─ârit jpeg
David Popovici e om?
Cu c├«t rezultatele s├«nt mai mari ┼či mai departe de imagina┼úia noastr─â apare umbra tri┼čatului. A┼ča ┼či cu David. Nu poate fi adev─ârat, sus┼úin nu pu┼úini. E ceva ├«n neregul─â. De unde a ap─ârut?
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Dup─â 30 de ani
Hai, noi s─â tr─âim, c─â se pare c─â vom fi ultima genera╚Ťie de oameni ├«n╚Ťelep╚Ťi de pe lumea asta. Dup─â noi vin sociopa╚Ťii ─âia care nu mai ╚Ötiu s─â vorbeasc─â ├«ntre ei. Nu ╚Ötiu dec├«t s─â stea cu ochii ├«n telefon. M─â ├«ngroze╚Öte treaba asta, z─âu.
640px Castle Kruja Albania 2004 07 08 jpg
Tirana ╚Öi str─ânutul albanez ÔÇô despre c─âl─âtoria mea ├«n Albania (I) ÔÇô
Diminea╚Ťa ├«ncepe doar atunci c├«nd locuitorii ora╚Öului se ├«nt├«lnesc pe la terase ca s─â-╚Öi bea cafeaua, ├«nso╚Ťit─â mereu de un pahar de ap─â rece din partea casei, cafeaua nu se bea niciodat─â acas─â.
15893136202 0a2c4f1f4b c jpg
Nici o asemănare între Comisia Europeană și regimul Ceaușescu
Contextul actual face ca, dup─â 30 de ani, rom├ónii, al─âturi de ceilal╚Ťi europeni, de aceast─â dat─â, s─â se afle ├«n situa╚Ťia ├«n care s─â suporte o serie de restric╚Ťii de consum nepopulare ╚Öi dificile care le vor afecta nivelul de trai.
Nicu┼čor fa┼ú─â cu reac┼úiunea jpeg
À la guerre...
Campania declan╚Öat─â ├«mpotriva Amnesty International este ├«n cel mai bun caz ineficient─â, ├«n cel mai r─âu ÔÇô d─âun─âtoare.
Teze pentru o fenomenologie a protec┼úiei (├«ngere┼čti) jpeg
Ce știi să faci?
Spiritul ciocoismului rena┼čte (supravie┼úuie┼čte) viguros pe scena noastr─â politic─â ┼či are la baz─â aceea┼či congenital─â inaptitudine a noilor ciocoi pentru orice meserie determinat─â.
Frica lui Putin jpeg
Cele șapte zile ale miracolului
Miracolele s├«nt prin defini╚Ťie nu numai ├«nc─âp─â╚Ť├«nate, ci ╚Öi cad nepoftite peste gazde.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Deșteptul proștilor
Mediul cel mai propice pentru a observa leg─âtura fascinant─â dintre prost ╚Öi de╚Öteptul lui ╚Öi, ├«n consecin╚Ť─â, mediul de via╚Ť─â cel mai propice pentru de╚Öteptul pro╚Ötilor este Facebook.
04 Lord and Lady Somers + Prince Michael on Eastnor Castle Terrace  1937  jpg
Istoria în turneu
Istoria este vie. ╚śi continu─â. Trebuie doar s─â ╚Ötii s─â surprinzi cadrele potrivite.
Iconofobie jpeg
Ego-disec╚Ťii
Ce ├«╚Öi cunoa╚Öte omul mai bine dec├«t proprietatea, posesiunea (simbolic─â sau material─â) cu care genereaz─â, gradual, raporturi de consubstan╚Ťialitate?
ÔÇ×Cu buleÔÇť jpeg
Ciao, ciau, ceau
Probabil că la răspîndirea formulei de salut au contribuit, în anii de după al Doilea Război Mondial, muzica și filmele.
HCorches prel jpg
Orice sat are nevoie de b─âtr├«nii s─âi ├«n╚Ťelep╚Ťi
Cum s─â-i fideliz─âm ╚Öi s─â le oferim bucuria de a mai d─ârui din ceea ce au acumulat o via╚Ť─â?
p 7 Sediul Bancii Centrale Europene WC jpg
Sf├«r╚Öitul ÔÇ×mesei gratuiteÔÇŁ ├«n Uniunea European─â
Pînă nu demult, Banca Centrală Europeană (BCE) putea să arunce realmente cu bani, pentru gestionarea problemelor din zona euro.
Un sport la R─âs─ârit jpeg
Fotbalul nostru trece printr-o secetă sau, dimpotrivă, băltește?
Fotbalul nostru e ca un trenule┼ú electric de juc─ârie. Arat─â bine, se mi┼čc─â bine ┼či reproduce destul de bine realitatea.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Summit NATO la Telega
Merg├«nd ├«ntr-o zi la unele dintre aceste b─âi din Telega, la ╚śoimu, cu toat─â istoria asta ├«n cap, nu mic─â mi-a fost mirarea s─â ├«nt├«lnesc ni╚Öte personaje interesante.

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.