Dezinformare, incendii și drumuri rasiste

Publicat în Dilema Veche nr. 907 din 26 august – 1 septembrie 2021
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg

 În tentativa de a fi un pic mai transparent, Facebook a decis să publice trimestrial un raport privind cele mai populare postări. Managementul companiei a descoperit stînjenit că, în primele trei luni ale lui 2021, cel mai vizionat link din rețea era către o știre care alimenta temerile antivacciniștilor. Raportul a fost ținut secret pînă zilele trecute, cînd The New York Times a aflat de el și a început să pună întrebări. Ziarul susține că Facebook s-a temut că „va arăta rău”. Compania nu a negat existența documentului, ba chiar l-a făcut public, explicînd însă că întîrzierea a venit ca urmare a unor verificări ale metodologiei de cercetare. Între timp se publicase și un al doilea raport, al cărui conținut, mai puțin controversat, dovedea că oamenii se uită mai ales la chestiuni frivole atunci cînd deschid Facebook. 

 Într-un articol de pe BBC am întîlnit sintagma „drum rasist”. E vorba despre autostrăzi care trec prin mijlocul orașelor și al căror efect nedorit este că distrug comunitățile care trăiesc în apropierea lor. Și, în general, este vorba despre comunități mai puțin bogate și ai căror membri aparțin minorităților. Sînt studii care arată că viața în apropierea unei autostrăzi americane mărește semnificativ riscul unor boli de inimă sau respiratorii. De asemenea, oamenii care locuiesc lîngă autostrăzi reușesc mai greu să iasă din sărăcie. Recent, administrația americană a aprobat un uriaș plan de investiții în infrastructură între ale cărei intenții se află și eliminarea acestor construcții și înlocuirea lor cu drumuri care să permită comunicarea între comunitățile astăzi despărțite. Planul este privit cu oarecare scepticism de oamenii cărora li se promite o viață mai bună. Însă, pentru că banii care vin de la guvernul federal trec prin conturile autorităților locale, e bine primit de politicienii care speră să profite de pe urma unui eventual succes. 

 Bill de Blasio, primarul New York-ului, a anunțat că angajații din sistemul de educație al orașului sînt obligați să se vaccineze. Pînă pe 27 septembrie, ei trebuie să aibă cel puțin o doză de vaccin făcută. E vorba de 148.000 de oameni, iar decizia face parte dintr-un efort de a evita cu totul școala online sau în sistem hibrid. O decizie asemănătoare a luat și Pentagonul. 1.400.000 de soldați americani aflați la dispoziția sa vor trebui să se vaccineze. Aceste anunțuri – și nu sînt singurele – dau semnalul că autoritățile încep să obosească în efortul de a convinge oamenii că vaccinarea e spre binele lor și, în același timp, că eventualele restricții ce ar putea urma vor avea un cost insuportabil. Cu dileme asemănătoare se confruntă și companiile. Amazon, spre exemplu, a organizat o loterie foarte generoasă, cu premii de pînă la 500.000 de dolari, pentru lucrătorii care se vaccinează. În cazul companiilor, situația e mai complicată pentru că multe dintre ele, deși sprijină fără rezerve eforturile de vaccinare, se tem că vor pierde angajații căzuți în patima conspirativitei care înconjoară acest subiect. 

● Grecia se pregătește să dea nume valurilor de căldură care lovesc țara tot mai des în ultimii ani. Numai în această vară, două astfel de fenomene meteo extreme au provocat incendii fără precedent atît în Grecia continentală, cît și în insule. Kostas Lagouvardos, director de cercetare la Observatorul Național din Atena, a explicat că „spre deosebire de alte evenimente meteorologice, valurile de căldură nu pot fi văzute. De aceea oamenii au tendința să nu le acorde importanță. Dacă le dăm nume, sperăm că această situație se va schimba și astfel de evenimente vor fi tratate așa cum se cuvine. Valurile de căldură sînt ucigași tăcuți. Nu fac zgomot, nu se văd, dar fac multe victime și provoacă pagube imense”.

Atena este orașul european care suferă cel mai mult de pe urma căldurii, iar toate estimările de pînă acum avertizează că situația se va agrava. Lucrul acesta a avut și un efect politic direct. Confruntat cu critici dure legate de modul în care a administrat eforturile de limitare a pagubelor provocate de incendiile din această vară, premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a anunțat crearea unui nou post ministerial dedicat managementului post-dezastru și alocarea a 500 de milioane de euro pentru ajutorarea celor afectați de incendii. 

● Deja uitate, deși s-au întîmplat în urmă cu doar cîteva săptămîni, inundațiile din vestul Europei, care au dus la moartea a cel puțin 220 de persoane, rămîn totuși o preocupare pentru oamenii de știință. Un raport publicat zilele trecute de World Weather Attribution arată cu degetul spre schimbările climatice provocate de activitatea umană ca sursă principală a catastrofei care a lovit mai ales Germania și Belgia. Astfel, s-a ajuns la concluzia că, în prezent, riscul unor ploi torențiale a crescut de la 3 procente la 9. Precipitații de felul celor care au provocat inundațiile respective au loc o dată la 400 de ani. Asta nu înseamnă însă că vor trece sute de ani pînă cînd riscul va reveni. Din contra, spun autorii studiului, pe măsură ce planeta se încălzește, astfel de fenomene meteo extreme vor deveni din ce în ce mai probabile. Riscul, spune Maarten van Aalst, profesor la Universitate din Twente, crește de la an la an.

Teodor Tiță este gazda podcast-ului În Centru pe care îl puteți asculta pe oricare dintre platformele de distribuție (Apple, Spotify, Google etc.): https://open.spotify.com/show/5jSN6amOtenIsHn23aoOLQ

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Cea mai terifiantă armă a dacilor. A băgat spaima în romani și i-a forțat să-și modifice echipamentul militar
Cea mai de temut armă folosită de războinici daci a fost, fără îndoială, falx-ul, spun specialiștii. Era vorba despre o armă cu o lamă curbă care putea ajunge și la un metru lungime, mânuită de luptători profesioniști de elită. Falx-ul în mâinile potrivite făcea ravagii în rândurile inamicului.
image
Alimentația uimitoare a celor mai de temut războinici ai antichității. Alimentul minune consumat de spartani, gladiatori, celți și daci
Printre cei mai renumiți dar și de temut luptători ai antichității erau în mare parte vegetarieni, sau cel mult lacto-vegetarieni, cu un consum ocazional de carne. Cel puțin asta arată noile cercetări, mai ales pe rămășițele gladiatorilor din arenele romane.
image
Explicațiile unui psiholog privind riscurile dormitului în paturi separate în cuplu
Somnul alături de persoana iubită poate aduce o multitudine de beneficii, în timp ce dormitul în paturi separate poate duce la o distanțare în relația de cuplu atrage atenția psihologul Iulia Barca.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.