Despre un lucru (mai puțin?) semnificativ

Publicat în Dilema Veche nr. 952 din 7 – 13 iulie 2022
Iconofobie jpeg

Ce este oare caracterul, acest lucru atît de des invocat de noi in absentia? Spunem, nu-i așa, flegmatic, atunci cînd identificăm derapaje comportamentale la contemporani, că „nu au caracter”. Cutare ori cutare „nu are caracter” sau, vai, mai rău ori cutare „este complet lipsit de caracter”. Veți fi de acord cu mine că, pentru a-i stabili absența, trebuie, mai întîi, să definim buclucașul caracter. Etimologic vorbind, grecescul charaktèr desemna trăsătura distinctivă, particularizatoare, a unui obiect. Ulterior, intrat în culturile apusene, lexemul s-a suprapus cu ideea de personalitate a unui individ dat, „personalitate” ce se legitimează sau, dimpotrivă, invalidează prin comportament. Mai precis, se crede, în lumea noastră modernă, că prezența caracterului la un ins oarecare va fi confirmată prin comportamentul lui – mereu același în contexte identice. În Aforisme asupra înțelepciunii în viață, filozoful german Arthur Schopenhauer exprimă, plastic, această hermeneutică occidentală a noțiunii: „Caracterul e de-a dreptul incorigibil, pentru că toate acțiunile omului decurg dintr-un principiu lăuntric, în virtutea căruia el trebuie, în aceleași împrejurări, să facă întotdeauna același lucru și nu poate altfel”. Statornicia comportamentală constituie, prin urmare, reperul existenței caracterului. Statornicia în bine, în principialitate, a unui personaj arată, chiar mai mult, existența caracterului bun ori ceea ce se cheamă îndeobște caracterul moral. De fapt, construcția a avea caracter, după cum observam deja, sugerează sinonimia cu sintagma a avea un caracter bun. „Caracterul rău” pare mai degrabă un oximoron.

Referindu-ne la „caracterul moral” (el însuși, în consecință, reluînd, desigur, argumentația inițială, ajuns un concept ușor pleonastic), ar fi potrivit să revedem cîteva nuanțe din filozofia antică greacă. În Republica, Platon sesiza, prin vocea lui Socrate, un detaliu interesant. Presupunînd că e just și etic să returnezi ceea ce ai împrumutat de la cineva, să ne imaginăm, zicea filozoful maieuticii, acest scenariu: iei o sabie, temporar, de la o cunoștință și, în clipa înapoierii marțialului instrument, afli că posesorul și-a pierdut, subit, mințile. Cum procedezi? Socrate nu are nici o ezitare în răspunsul său: fără îndoială, renunți să mai restitui sabia, întrucît, făcînd astfel, te pui în pericol atît pe tine, cît și pe cei din jur. Încalci, cu alte cuvinte, regulile, schimbîndu-ți conduita și, implicit, comportamentul, în numele binelui colectiv. De aceea, credem, alături de platonicieni, că niciodată comportamentul din interiorul caracterului moral nu se va supune liniarității obtuze, ci aceleia raționale. Statornicia sa vine din dreapta judecată, al cărei singur scop rămîne binele universal. Înțelepciunea – fie ea și grefată pe o anume conduită sinuoasă – creează virtutea, iar nu nesăbuința. Interesant, Aristotel, la rîndul său, în celebra Etică nicomahică, vede caracterul (bun) ca pe o consecvență în binele colectiv și nu ca pe o încăpățînare fără orizont.

Ca atare, caracterul nu înseamnă inflexibilitate comportamentală, ci capacitatea de a recunoaște binele și de a acționa pentru diseminarea lui. Iată, aparent, o portiță etică, deschisă neașteptat „fluctuanților” identitar! Interesul comunității pe care vrei să o slujești așadar te obligă pe tine, „cameleonul” de circumstanță, să accepți orice compromis. Binele celorlalți este idealul tău suprem și, întru propășirea lui, accepți propria-ți disoluție comportamentală… Dați-mi voie să observ, în această frumoasă arhitectură silogistică, o și mai frumoasă deturnare a adevărului. Statornicia conduitei, izvorîte din interesul colectiv, nu are nimic în comun cu interesul personal. Obsesia binelui colectiv formează eroi, cea a binelui personal, cel mult, farisei. A se analiza, în acest sens, și nuanțele complicatei lumi în care trăim din februarie 2022…

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Goana după adeverințele pentru bani în plus la pensie. Ce sume se iau în calcul pe noua lege a pensiilor
Bombardați cu informații despre recalcularea pensiilor și acordarea drepturilor bănești conform legii pensiilor care intră în vigoare la 1 septembrie 2024, pensionarii au luat cu asalt casele de pensii. O parte dintre documentele cu care se prezintă sunt deja în dosar.
image
Cum sunt săpate tunelurile din vestul României. Trenurile vor circula cu 160 km/h prin munte VIDEO
Lucrările de construcție a tunelurilor de pe noua magistrală feroviară din vestul României au acumulat întârzieri, care duc la prelungirea termenului de finalizare a investiției.
image

HIstoria.ro

image
Cât de bogat a fost Nababul?
Gheorghe Grigore Cantacuzino s-a fălit cu bogăția acumulată de-a lungul întregii sale vieți şi ne-am aștepta ca testamentul său să reprezinte o confirmare a acestui fapt.
image
Politica văzută ca obligaţie în lumea bună
E greu de crezut, dar a existat și așa ceva. În epoca pașoptistă au fost revoluţionari care și-au pus averea și propria viaţă în joc pentru a-și promova idealurile politice.