Despre POR – pe-nţelesul tuturor
POR e Regio. Programul ăla european descris de campania în care Victor Rebengiuc juca rolul principal. Programul devenit faimos prin mii de proiecte mari sau mici de succes, dar şi prin celebra Gală Bute sau proiectul cu apă din judeţul Prahova. Este finanţat generos şi are obiective aparent ambiţioase. De curînd, i s-a dat forma finală pentru următorii şapte ani, aşa că mă grăbesc să vi-l povestesc, pe cît se poate. Limbajul este de o lemnoşenie bruxelleză exemplară, o compilaţie zăpăcitoare de Termeni Scrişi Cu Majuscule, traduceri din engleză fără o minimă adaptare la limba băştinaşilor beneficiari.
Carevasăzică, POR-ul are 12 „axe“ – a se citi „capitole“. Fiecare dintre ele are un buget, nişte obiective şi beneficiari eligibili. Una se cheamă Asistenţă Tehnică, nu se pune, pentru că e dedicată exclusiv Sistemului Administrativ. Seminarii, training-uri, publicitate… De care oamenii Sistemului au mare nevoie.
Prima axă este dedicată „Entităţilor juridic constituite care desfăşoară sau îşi creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic“ (scuzaţi expresia). Eu am înţeles aşa: că în Europa (în general) şi în România (în particular), cercetarea ştiinţifică ajunge mai des în revistele de specialitate şi mult mai rar la o uzină, aptă să fabrice şi să vîndă produse noi, pline de tehnologie proaspătă. De aici şi povestea cu „entităţile juridic constituite“. Probabil, ele sînt facultăţi, institute de cercetare sau compartimente de specialitate ale unor companii mari, care îşi permit activitatea de cercetare-dezvoltare în regie proprie.
Al doilea capitol ar trebui să fie pe gustul micilor întreprinzători. Este axa pentru IMM-uri. Adică aici ar fi banii pentru cumpărat utilaje sau tehnologii noi. Am cîteva observaţii. În primul rînd, pare-se că, de la Comisie citire, durabilitatea este un criteriu obligatoriu. Altfel spus, firma are datoria de a dovedi, încă de la depunerea proiectului, că va rezista pe piaţă aproximativ cinci ani. Îi înţeleg pe experţii de la Comisie. Încearcă să evite nefericita situaţie în care beneficiarul ia banii, cumpără utilaje, apoi dă faliment. Pare-se, au existat ceva cazuri aflate la limita fraudei, în care maşinăriile cumpărate pe bani europeni au fost revîndute pentru că IMM-ul respectiv ar fi dat un soi de faliment. Asta pot înţelege. Ce nu pot pricepe este în ce fel se va asigura un funcţionar de la Autoritatea de Management dacă afacerea X sau Y este de viitor în următorul cincinal. Un plan de afaceri poate fi cerut, fără doar şi poate. Numai că nici un dosar de creditare din lume nu poate garanta succesul unei întreprinderi. Dacă ar fi aşa, nu ar mai exista falimente. Tare îmi e teamă că, la cum sună acum documentaţia, funcţionarul din AM va avea la îndemînă un excelent instrument perfect subiectiv care să îi permită să aprobe sau să respingă un proiect, după bunul plac.
O idee veche este reşapată şi în acest program: implicarea băncilor comerciale. Vise! Băncile nu au creditat astfel de proiecte decît într-o foarte mică măsură în precedentul exerciţiu bugetar. Au rămas pe baricade doar CEC-ul şi EXIMBANK-ul (pentru că sînt bănci cu capital de stat, nu de alta). Băncile comerciale nu se complică, nu intră în combinaţii cu fondurile europene. Marjele de profit sînt mai degrabă mici, manopera necesară evaluării este multă şi scumpă, procedurile de rambursare sînt complicate şi nesigure (vă amintiţi de cîte ori s-au oprit plăţile în „sezoanele“ trecute…). O altă dandana trecută la măsurile de finanţare îmi pare a fi susţinerea dobînzii din bani publici, printr-un fond de garantare. Altfel spus, micul afacerist ia un credit de la banca comercială, iar dobînda este parţial decontată de stat, din bani europeni. Ştiţi ce aş face dacă aş fi bancă comercială? Aş constata că riscul pentru IMM-uri este mare şi aş cere o dobîndă crescută. Î ntreprinzătorului îi convine, atîta vreme cît jumătate vine de la stat (oricum, va ieşi bine, sub dobînda pieţei), iar banca îşi va rotunji binişor profitul, pe banii de la dezvoltare regională.
Mai sînt multe de povestit despre POR. Pe săptămîna viitoare. Amănunte spectaculoase. Promit!
Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.
