Despre POR – pe-nţelesul tuturor

Publicat în Dilema Veche nr. 594 din 2-8 iulie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

POR e Regio. Programul ăla european descris de campania în care Victor Rebengiuc juca rolul principal. Programul devenit faimos prin mii de proiecte mari sau mici de succes, dar şi prin celebra Gală Bute sau proiectul cu apă din judeţul Prahova. Este finanţat generos şi are obiective aparent ambiţioase. De curînd, i s-a dat forma finală pentru următorii şapte ani, aşa că mă grăbesc să vi-l povestesc, pe cît se poate. Limbajul este de o lemnoşenie bruxelleză exemplară, o compilaţie zăpăcitoare de Termeni Scrişi Cu Majuscule, traduceri din engleză fără o minimă adaptare la limba băştinaşilor beneficiari.

Carevasăzică, POR-ul are 12 „axe“ – a se citi „capitole“. Fiecare dintre ele are un buget, nişte obiective şi beneficiari eligibili. Una se cheamă Asistenţă Tehnică, nu se pune, pentru că e dedicată exclusiv Sistemului Administrativ. Seminarii, training-uri, publicitate… De care oamenii Sistemului au mare nevoie. 

Prima axă este dedicată „Entităţilor juridic constituite care desfăşoară sau îşi creează o infrastructură cu rol de transfer tehnologic“ (scuzaţi expresia). Eu am înţeles aşa: că în Europa (în general) şi în România (în particular), cercetarea ştiinţifică ajunge mai des în revistele de specialitate şi mult mai rar la o uzină, aptă să fabrice şi să vîndă produse noi, pline de tehnologie proaspătă. De aici şi povestea cu „entităţile juridic constituite“. Probabil, ele sînt facultăţi, institute de cercetare sau compartimente de specialitate ale unor companii mari, care îşi permit activitatea de cercetare-dezvoltare în regie proprie.

Al doilea capitol ar trebui să fie pe gustul micilor întreprinzători. Este axa pentru IMM-uri. Adică aici ar fi banii pentru cumpărat utilaje sau tehnologii noi. Am cîteva observaţii. În primul rînd, pare-se că, de la Comisie citire, durabilitatea este un criteriu obligatoriu. Altfel spus, firma are datoria de a dovedi, încă de la depunerea proiectului, că va rezista pe piaţă aproximativ cinci ani. Îi înţeleg pe experţii de la Comisie. Încearcă să evite nefericita situaţie în care beneficiarul ia banii, cumpără utilaje, apoi dă faliment. Pare-se, au existat ceva cazuri aflate la limita fraudei, în care maşinăriile cumpărate pe bani europeni au fost revîndute pentru că IMM-ul respectiv ar fi dat un soi de faliment. Asta pot înţelege. Ce nu pot pricepe este în ce fel se va asigura un funcţionar de la Autoritatea de Management dacă afacerea X sau Y este de viitor în următorul cincinal. Un plan de afaceri poate fi cerut, fără doar şi poate. Numai că nici un dosar de creditare din lume nu poate garanta succesul unei întreprinderi. Dacă ar fi aşa, nu ar mai exista falimente. Tare îmi e teamă că, la cum sună acum documentaţia, funcţionarul din AM va avea la îndemînă un excelent instrument perfect subiectiv care să îi permită să aprobe sau să respingă un proiect, după bunul plac. 

O idee veche este reşapată şi în acest program: implicarea băncilor comerciale. Vise! Băncile nu au creditat astfel de proiecte decît într-o foarte mică măsură în precedentul exerciţiu bugetar. Au rămas pe baricade doar CEC-ul şi EXIMBANK-ul (pentru că sînt bănci cu capital de stat, nu de alta). Băncile comerciale nu se complică, nu intră în combinaţii cu fondurile europene. Marjele de profit sînt mai degrabă mici, manopera necesară evaluării este multă şi scumpă, procedurile de rambursare sînt complicate şi nesigure (vă amintiţi de cîte ori s-au oprit plăţile în „sezoanele“ trecute…). O altă dandana trecută la măsurile de finanţare îmi pare a fi susţinerea dobînzii din bani publici, printr-un fond de garantare. Altfel spus, micul afacerist ia un credit de la banca comercială, iar dobînda este parţial decontată de stat, din bani europeni. Ştiţi ce aş face dacă aş fi bancă comercială? Aş constata că riscul pentru IMM-uri este mare şi aş cere o dobîndă crescută. Î ntreprinzătorului îi convine, atîta vreme cît jumătate vine de la stat (oricum, va ieşi bine, sub dobînda pieţei), iar banca îşi va rotunji binişor profitul, pe banii de la dezvoltare regională. 

Mai sînt multe de povestit despre POR. Pe săptămîna viitoare. Amănunte spectaculoase. Promit!  

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR. 

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.