Despre POR – explicăm cu spor

Publicat în Dilema Veche nr. 595 din 9-15 iulie 2015
Mîrșava intenție bună a statului jpeg

Nu-i uşor să explici cu spor ce e aia POR. Aşadar, după ce văzurăm

ce e cu primele axe, e cazul să trecem repede prin celelalte, apoi să punem lucrurile în context general european, să îi desluşim filozofia adîncă, pentru ca în final să vedem care ar fi beneficiarul ideal. Rămăseserăm la axa prioritară Doi, cea cu IMM-urile la care fondurile europene vor ajunge dacă un funcţionar de la Autoritate va simţi că au viitor în următorul cincinal. Dacă, dimpotrivă, există vreo ameninţare de faliment, proiectul va fi respins. Asemenea previziuni privind viitorul economic sînt, ştim bine, nişte banalităţi în capitalism. Sau nu? În fine… 

A treia axă a POR-ului mie îmi dă dureri de cap. E vorba despre promovarea unei economii bazate pe emisii scăzute de carbon. Adicătelea, încurajăm firmele care consumă mai puţin curent sau pe cele care ţin cu ursuleţul polar: produc panouri solare, vîrtelniţe eoliene şi alte trăsnăi regenerabile şi scumpe. În plus, primăriile care au de gînd să investească în transportul public vor fi nevoite să se rezume, în principiu, la tramvaie, troleibuze sau autobuze cu hidrogen, dacă vor dori să fie eligibile. În teorie, sînt un mare partizan al dezvoltării sustenabile, în deplin acord cu natura, cu gheţarii din Groenlanda şi Alpi şi cu nivelul mării pe coastele Olandei. Apoi, mă uit la nevoile economiei româneşti şi îmi cam trece. La ce bun avem huilă şi lignit, la ce ne trebuie măreţe lanţuri de hidrocentrale sau reactoarele de la Cernavodă şi, în plus, ceva zăcăminte de gaz pe sub Marea Neagră? De gazul de şist nu mai zic, că mă simt de parca aş fluiera în biserică. La ce ne mai foloseşte faptul că stăm perfect la mixul energetic şi sîntem în ţinta de „regenerabile“ stabilită (tot) de Comisie? Nu mai contează! Trebuie să stăm „şi mai perfect“. Să fim premianţii clasei! Să producem energie scumpă şi imprevizibilă (mda, vîrtelniţele nu fac energie ieftină defel), amanetînd astfel nevoile curente de dezvoltare industrială ale ţării, de dragul celor care, pentru profit şi expansiune economică, şi-au tăiat pădurile acum sute de ani şi au nevoie azi de privighetori care să le cînte duios în aerul virginal al dimineţii. Iar asta nu ar fi drama cea mai mare. Mă gîndesc înfiorat la mo-mentul cînd onor Comisia va (re)descoperi că activitatea umană cea mai poluantă este agricultura (mai ales cea practicată pe suprafeţe mari) şi va recomanda/recompensa fermele micuţe, şic, scumpe, locale, tradiţionale. Credeţi-mă, trebuie să fim cu ochii-n patru, că nu-i departe momentu’. 

Urmează o axă cu patrimoniul cultural, care e de bine. Aşa a intrat Arcul de Triumf bucureştean în renovare. Şi multe, multe altele, prin ţară. Cum ar fi cetatea Alba Iulia. E de bine şi a fost, cu chiu, cu vai, vîrîtă pe fonduri comunitare. Pînă de curînd, se socotea că statele membre au datoria renovărilor, nu Uniunea. Măcar de-am şti să folosim bine banii.

Vin la rînd alte axe pentru primării şi mici afaceri: infrastructura rutieră de importanţă regională (nu o intra oare în contradicţie cu axa cu emisiile de carbon? – că maşina mică şi camionul de pe şosea, fie ea şi regională, scot gaze pe ţeava de eşapament), dezvoltarea durabilă a turismului (şi asta e de bine, avem deja experienţă în pensiuni bio-tradiţionale), dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale (adică spitale). Apoi, vine una tare: axa pentru „sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban“. E clar, vorbim de ţigani. Adică de romi. Mă rog, cum îşi doreşte fiecare să fie numit. Comisia i-a numit în ambele feluri pînă s-a decis să lase indecizia deoparte şi i-a numit „categorie defavorizată“. Departe de mine gîndul că ghetoul urban nu ar reprezenta o problemă reală. Nedumerirea mea vine doar din lipsa oricărei soluţii „europene“ de bun-simţ, de impact, cu bună cunoaştere a ţintei (adică a romului ţigan din categoria defavorizată). Mai vorbim… 

Iaca, mai am ceva axe de povestit, dar s-a terminat articolul. Vă mai amîn o săptămînă pînă la a-l cunoaşte pe beneficiarul ideal al proiectelor cu finanţare europeană. 

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană, la TVR.  

O mare invenție – contractul social jpeg
Moartea lui Tudor Vladimirescu: asasinat sau executarea unei pedepse?
Codul penal militar intern al Eteriei nu avea nici o valoare juridică.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
„Rusia trebuie să piardă”
Orice alt deznodămînt va duce la destrămarea ordinii internaționale așa cum o știm acum, cu consecințe ce nu pot fi estimate.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Punct și de la capăt
Dar, în general, reacția unora dintre politicienii și gazetarii autohtoni după eșecul Schengen n-a reușit să depășească mimica unei bosumflări provinciale.
Frica lui Putin jpeg
Antimaniheism
Dar se poate întreba cineva: dacă răul nu se activează fără o anumită, fie și mică, proporție de bine, de ce binele însuși nu e mai puternic și mai activ?
m simina jpg
Pisicile de la Palatul de Iarnă
În altă ordine de idei, aș merge pe mîna Ecaterinei cea Mare: Albastru de Rusia și Angora albă.
AFumurescu prel jpg
Federaliștii și antifederaliștii români
A te trezi cu un picior în fiecare tabără, ca să nu zic luntre, e o binecuvîntare și un blestem.
Iconofobie jpeg
Poeți (și critici?)
Dar şi cei croiţi astfel sînt, la urma urmelor, să admitem, nişte poeţi.
„Cu bule“ jpeg
Mim și mimă
În franceză, după unele oscilații de încadrare într-un gen, mime s-a fixat ca substantiv masculin, iar pantomime ca feminin.
HCorches prel jpg
Oldies but goldies
De la Simona Popescu la Emil Brumaru, de la Mircea Dinescu la Mircea Cărtărescu, autorii contemporani nu lipsesc.
radu naum PNG
Există un stadion nou de fotbal în Ghencea. Pentru ce echipă?
Da, există, dar numai pentru unii. Pentru alţii, nu există. E ca şi cum n-ar fi, ca şi cum în mijlocul acelui cîmp din Ghencea ar fi doar un lan de grîu, sau o groapă ca a lui Ouatu, sau vidul cosmic.
p 7 WC jpg
Revenirea „delictului de gîndire”
O persoană, spunea Atkin, nu poate fi reținută sau privată de bunurile proprii în mod arbitrar, nici chiar în vreme de război.
index jpeg 6 webp
Afacerea Tate și modelul românesc
Era, într-un fel, un amestec de sisteme de vînzare de tip MLM (multi-level marketing) cu principiile funcționării unei secte.
Nicuşor faţă cu reacţiunea jpeg
Skynet dă în bobi*
Tehnologiile avansate vor continua să evolueze și să aibă un impact major asupra societății.
Teze pentru o fenomenologie a protecţiei (îngereşti) jpeg
Dubla măsură
Să ne înțelegem: nu vreau să-i evacuez nici pe Marx, nici pe Engels, nici pe G.B. Shaw, pe Sartre, pe Éluard sau pe Aragon din lista de repere semnificative ale culturii europene.
Frica lui Putin jpeg
Regii, vecinii noștri
Dacă acestea sînt așa, înțelegem pasiunea modernă pentru monarhia constituțională. Cu regii și prinții Angliei mai ales sîntem toți „vecini” prin intermediul presei, al Internetului și acum, iată, al unei cărți.
m simina jpg
La Azuga (II)
Din păcate, după cel de-al Doilea Război Mondial noul regim politic din România a căutat să minimalizeze contribuția monarhiei în istoria țării.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Ce oameni avem, ce oameni sîntem
Și în UE, relațiile dintre state au o bună doză de răceală și de cinism.
Iconofobie jpeg
Puțină genetică … literară
„Gena” funcționează, în acest context, asemenea sorții implacabile din tragedia antică. Devine fatum malus, predestinare obtuză.
„Cu bule“ jpeg
Paranghelia la discotecă
Descoperisem mai întîi un film grecesc din 1980, cu titlul în original Paranghelia, în care conflictul era declanșat de comandarea (= paranghelia) de către protagonist a unei muzici anume, într-un local.
HCorches prel jpg
Ca un cuțit de bucătărie proaspăt șters
Mircea Cărtărescu, în cîteva fraze, a spus, așadar, niște adevăruri tranșante și care trebuie rostite de o voce cu autoritatea lui.
radu naum PNG
Scapă Halep?
Există puţine certitudini în cazul controlului pozitiv cu Roxadustat al Simonei Halep, dar un lucru e sigur: orice ar fi, nu putem fi obiectivi.
p 7 WC jpg
A discreditat prăbușirea FTX „altruismul eficace”?
În cazul lui Bankman-Fried, riscul nu viza doar propria sa avere, reputație și poate chiar propria libertate.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Exploratorii existenței
Kundera nu extinde aceste observații și asupra altor acte artistice, dar cred că și în pictură, de exemplu, pot funcționa aceleași mecanisme.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Un an special pentru noi
Am trecut prin toate cele ale României. De 30 de ani, nimic din ce este românesc nu ne este străin.

Adevarul.ro

image
Tatăl care și-a violat fiul cu retard mental: „Trebuie să aibă și el viaţă sexuală. Nu poate rămâne virgin”
Motivarea hotărârii prin care bărbatul din Zlatna a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru două infracţiuni de viol, victima fiind fiul său cu retard mental, arată o situație cutremurătoare
image
image
Când au elevii vacanță în februarie, în funcție de județ. Harta cu toate informațiile
La decizia inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, următoarea vacanţă a elevilor, de o săptămână, va fi programată undeva în perioada 6 - 26 februarie, dar nu pentru toată lumea la fel.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.