Despre eroi, statui şi demolarea democraţiei din interior

Publicat în Dilema Veche nr. 880 din 18 - 24 februarie 2021
Lichidarea doctrinei europene de deschidere treptată spre Iran jpeg

La jumătatea lunii februarie, cotidianul francez Le Figaro publica informaţii despre ce i se mai „întîmplă” lui Winston Churchill în Marea Britanie. Mai precis, despre faptul că elevii unui liceu au cerut ca stabilimentul lor să nu mai poarte numele celui care, pentru întreaga lume, reprezintă încă simbolul rezistenţei împotriva lui Hitler. Motivul respectivilor tineri, pentru a-l anula pe Churchill (în spiritul actualului tsunami idologic numit cancel culture) este că ar fi fost rasist şi că ar fi vrut să conserve imperiul britanic. De altfel, statuile reprezentîndu-l pe Churchill au fost de mai multe ori vandalizate în ultimii ani în Marea Britanie.

Nu există nici cea mai mică îndoială că Winston Churchill a fost un personaj complex, cu lumini şi umbre, poate chiar cu mai multe umbre decît lumini. Este misiunea istoricilor să stabilească, dacă se poate efectiv face acest lucru, proporţia dintre acceptabil şi inacceptabil în ceea ce a făcut şi spus Churchill. Un lucru este însă sigur: într-un moment-cheie al istoriei, cînd democraţia risca să fie total lichidată în Europa şi barbaria nazistă risca să învingă definitiv continentul, Churhill a fost omul providenţial.

Dacă abordez acest subiect legat de Churchill o fac întrucît observ că în prezent, în lume, democraţiile au tendinţa de a-şi demola personalităţile providenţiale în timp ce dictaturile şi regimurile autoritare construiesc noi socluri pentru eroii lor. Este cazul, în Rusia, cu glorificarea lui Stalin. Mitul său creşte, ruşii cred sincer că Stalin a fost salvatorul naţiunii, în timp ce în Marea Britanie nişte elevi care nu au, după părerea mea, o viziune largă asupra istoriei vor să nu mai audă de Churchill.

La începutul lunii februarie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a efectuat o vizită la Moscova pentru a testa voinţa ruşilor de a relansa dialogul cu Uniunea Europeană. Josep Borrell avea multe speranţe, îşi imagina chiar că va putea să aibă o convorbire cu opozantul Aleksei Navalnîi, aflat din nou după gratii din ordinul lui Putin. Josep Borrell nu doar că nu a obţinut nimic, dar a fost chiar şi umilit de către omologul său Serghei Lavrov. Unii responsabili şi deputaţi europeni i-au cerut chiar demisia lui Josep Borrell, reproşîndu-i că s-a lăsat umilit într-un mod inacceptabil şi că, de fapt, această umilinţă se răsfrînge asupra întregii Uniuni Europene.

Îmi pun următoarea întrebare: ar fi îndrăznit Moscova să umilească într-un mod atît de brutal un şef al diplomaţiei europene dacă Marea Britanie ar fi făcut în continuare parte din Uniune? În ceea ce mă priveşte, sînt convins că nu. Pentru ruşi, un diplomat european reprezentînd şi ţara care l-a dat pe Churchill ar fi avut o altă greutate. Cum ruşii respectă în primul rînd forţa şi au cultul personalităţilor puternice, cred că s-ar fi comportat altfel cu Josep Borrell dacă alături de acesta s-ar fi aflat şi umbra fostului premier britanic, singurul care i-a ţinut piept şi lui Stalin în anii cei mai întunecaţi ai Europei.

Anul trecut a apărut în Franţa, la editura Stock, o carte intitulată Fenomenul Stalin. Ea este scrisă de Vladimir Fedorovski, fost diplomat şi purtător de cuvînt al Perestroikăi pe vremea lui Gorbaciov. Între timp, el s-a reprofilat şi a ajuns autor de cărţi de istorie devenite, prin dimensiunea lor cam lejeră, dar spectaculoasă, bestsellers în Occident. Fedorovski explică în cartea sa cum, din 2009 încoace, ia proporţii în Rusia neostalinismul. Citez o frază din primul capitol, intitulat Stalin superstar: „Neostalinismul rus este prezent la toate nivelurile societăţii, civile şi militare, cu ramificaţii inevitabile spre nostalgicii comunismului, în mediile universitare precum şi în mediile de informare”. Vladimir Fedorovski mai scrie despre istoricii neostalinişti practicînd revizionismul istoric şi „relativismul”, în sensul atenuării crimelor lui Stalin. Discursul lor sună cam aşa: nu Stalin, ci Lenin a inventat Gulagul, nu Stalin, ci aparatul comunist de partid a fost vinovat de marea teroare din anii 1937-1938 etc.

Democraţiile sînt edificii fragile, dar nu toţi oamenii avînd şansa de a trăi într-un sistem democratic sînt conştienţi de acest lucru. Revista britanică The Economist a examinat configuraţia politică pe planetă în 167 de state şi a ajuns la concluzia că, în 2020, democraţia a înregistrat un regres istoric. Doar în 23 de ţări se poate vorbi de o democraţie veritabilă, ceea ce reprezintă doar 8,4% din populaţia globului. Chiar şi Franţa, din cauza restricţiilor de libertate impuse în context de pandemie, este clasată în categoria democraţiilor deficitare. Democraţiile au, evident, mulţi duşmani pe planetă, dar s-ar putea ca adversarii lor cei mai redutabili să fie interni. Ei poartă numele ignoranţei, al inculturii, al isteriei, al inconştienţei, al naivităţii, al spiritului de turmă, al orbirii…

Este totuşi stupefiant să constaţi că în Rusia statuile lui Stalin se multiplică şi că ruşii vin în mod sincer să depună flori la picioarele lui Stalin, în timp ce în Marea Britanie statuile lui Churchill sînt protejate de poliţie, iar unii vin să scuipe pe ele. Stalin a fost un dictator care a comis crime macabre. Churchill a fost un democrat căruia i se pot reproşa enorm de multe lucruri. Inversarea raporturilor dintre ei nu poate fi decît o farsă macabră a istoriei contemporane şi orice minte limpede are datoria de a i se opune.

Vladimir Fedorovski evocă în cartea sa un detaliu amuzant: la sfîrşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin a vrut să ia lecţii de călărie ca să poată deschide el, călare pe cal, marea paradă a victoriei. Dar calul s-a dovedit nărăvaş şi Stalin s-a trezit trîntit la pămînt, aşa că a renunţat şi l-a lăsat pe mareşalul Jukov să apară, pe cal, în fruntea Armatei Roşii învingătoare, în Piaţa Roşie. Poate că aici se ascunde o definiţie a dictatorului total: cineva căruia nu i se opune nimeni, decît, eventual, un cal…

Matei Vișniec este scriitor, dramaturg și jurnalist.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Adevarul.ro

image
Ce a scos la iveală ancheta privind moartea actorului din Friends, Matthew Perry. Raportul autopsiei
Poliția din Los Angeles și Agentia de Control al Drogurilor din SUA au deschis o anchetă privind moartea îndrăgitului actor din Friends, Matthew Perry. El a fost găsit fără suflare în octombrie 2023 din cauza efectelor acute ale anestezicului ketamină.
image
Istvan Kovacs „fluieră“, diseară, finala Ligii Europa: cât câștigă cel mai bine plătit arbitru român
La Dublin, pe „Aviva Stadium“, în față a peste 50.000 de spectatori, se va decerna primul trofeu european din acest sezon, cel din Liga Europa. Atalanta – Leverkusen se va juca, diseară, de la ora 22.00 (Pro Arena) cu o brigadă din România.
image
Ce a mâncat la micul dejun o femeie care a reușit să slăbească 45 de kilograme: „ajunge până la prânz și te simți bine“
O utilizatoare TikTok a împărtășit o rețeta de mic dejun care a ajutat-o să slăbească 45 de kilograme, din cele 100 pe care le avea. Este o rețetă simplă, ușor de făcut și la îndemâna tuturor.

HIstoria.ro

image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.
image
Războiul aerian împotriva Germaniei
Pe la mijlocul anului 1943, soarta războiului s-a întors în favoarea Aliaților atât în Europa, cât și în Pacific. Informațiile ULTRA au jucat un rol extrem de important în războiul aerian deasupra Germaniei.