Despre „dinamicile” literare

Publicat în Dilema Veche nr. 988 din 16 martie – 22 martie 2023
Iconofobie jpeg

În a doua jumătate a anilor ’90, revenit de la studii din America, dezvoltasem o oarecare inaderenţă la stereotipurile mentalitare româneşti – fie că acestea veneau din „cultura înaltă” ori din „cultura maselor”, aşa-zicînd. Mă iritau, în egală măsură, mirosurile de ştevie fiartă şi discursurile pompoase de la Academie. Mă deranjau maieurile soioase ale vecinilor care îşi reparau Daciile preistorice în faţa blocului şi, deopotrivă, abundenţa de poeţi pe metrul pătrat. În sfîrşit, mă scoteau din sărite manelele şi, totodată, coperţile (încă) nelaminate ale cărţilor tipărite de editurile autohtone (unele cotate deja ameţitor pe piaţa liberă). Nu trebuie să judecaţi însă prea aspru un astfel de snobism „temporar”. Readaptarea la civilizaţia-mamă (după o absenţă semnificativă din peisaj), cu precădere la subiecţii tineri, devine chiar mai dificilă decît adaptarea propriu-zisă la o cultură străină. Adevăratul „şoc cultural” îl trăieşte cel care se întoarce şi mai puţin cel care pleacă. Trauma autentică survine abia atunci cînd îţi revezi patria şi nu neapărat cînd o părăseşti. Cu atît mai mult cu cît, să recunoaştem, numele patriei este România.

Alături de miasmele de murături de putină, găurile din asfalt, cămăşile şi cravatele neasortate ale politicienilor, tembelismul stradal, uniformitatea (încă) alb-cenuşie a magazinelor şi linguşeala respingătoare a oamenilor obişnuiţi faţă de diverşii potentaţi ai zilei, mă enerva la culme felul în care se scria, la noi, critica literară. Descoperisem, în Statele Unite (lucrul fiind totuşi valabil pentru întreg spaţiul anglofon), un fenomen cultural interesant, pentru asumarea căruia intelectualitatea umanistă românească nu era atunci nici pe departe pregătită. În cele cîteva decenii de postmodernitate (mă rog, folosesc termenul doar pentru reperele sale cronologice), literatura de peste Ocean (şi nu numai) îşi perfecţionase într-o aşa măsură mecanismele estetice, încît gîndirea critică ajunsese la un anumit grad de autonomie în raport cu gîndirea artistică. Adică, mai simplu zis, criticul nu mai funcţiona ca o „anexă” a textului literar, depinzînd, în profesiunea lui, de paradigmele şi modulaţiile gîndirii estetice, ci ajunsese cumva independent.

Gîndirea critică trăia/trăieşte (şi în prezent) sui genris, stabilind ea însăşi pîrghiile de funcţionare a gîndirii artistice. Literatura anglofonă (şi nu numai), modernă şi postmodernă, a inversat de mult postùrile cu exegeza/teoria, devenind, din fenomenalitate dominantă, mai degrabă una dominată, pe parcursul proceselor culturale. Scriitorul creează, în SUA, într-un anumit orizont critic, încorporîndu-şi în creaţie anumite subtilităţi teoretice, tocmai pentru a intra pe palierul estetic configurat de „norma” exegetică. Criticul are acolo statut de coordonator de joc, dar nu pentru că dă „verdicte” asupra operei, ci pentru că elaborează direcţiile generale ale marii literaturi, pentru că modelează, mai mult sau mai puţin discret, profilul gîndirii artistice a timpului lui. De aceea, critica prioritară la americani e cea academică (de „jurnal universitar”, cum ar veni), iar nu cea publicistică, de „revistă” adică, aşa cum se întîmpla atunci la noi. Criticul român (important) a fost impresionistul (exegetul simţurilor/impresiilor, fără ideologie şi program), foiletonistul, publicistul, comentatorul de întîmpinare. După verdictele sale se dădeau în vînt atît autorii, cît şi editurile.

Starea de fapt în chestiune mă intriga, în anii ’90, întrucît îmi dădea senzaţia unui insurmontabil retard cultural. Mi se părea că, în România, gîndirea critică rămăsese doar o prelungire a gîndirii artistice (ca pe vremea lui Kogălniceanu) şi nu avea şanse prea mari să-şi schimbe vreodată condiţia. Apoi am înţeles un lucru esenţial. O situaţie de acest gen nu reprezintă exclusiv o problemă de progres ori regres istoric, ci mai curînd un aspect de dinamică a culturii unui popor. Noi ne regăseam, estetic, într-un asemenea model literar (preluat, probabil, pe filieră franceză) şi, ca atare, în el ne investeam atît inteligenţa, cît şi talentul (cu nimic mai prejos faţă de echivalentele lor anglofone, „mulate” însă pe un alt tipar hermeneutic). M-am plasat eu însumi în interiorul menţionatei „dinamici culturale”, acceptînd valabilitatea universală a proverbului care spune: When in Rome do as the Romans do / Cînd eşti la Roma, faci ce fac romanii... Astăzi însă, constat cu plăcere, a apărut o diversificare a metodelor critice în România. Ne (mai) „sincronizăm” și noi, se pare. Dinamica trecutului face loc unei noi dinamici analitice, mult mai sofisticate decît odinioară. Sînt și privilegii, cu siguranță, în faptul de a îmbătrîni.

Codrin Liviu Cuțitaru este profesor la Facultatea de Litere a Universității din Iași. Cea mai recentă carte publicată: Omul multiplu, Editura Junimea, 2021.

image png
Bolboroseala hipnotică a ideilor false
Condiția necesară pentru a evita acest epilog este ca forța de atracție a adevărului să fie mai mare decît bolboroseala hipnotică a ideilor false.
image png
Ursulețul mișel la vînătoare de spioni
Nefericita presupunere că joaca cu cuvintele nu va avea efecte e greșită.
image png
O notă, o stare, o zi...
Altfel, devenim un fel de Mega Image cu de toate...
image png
Ce este întunecarea?
Unii dintre contemporani descifrează misterele galaxiilor îndepărtate cu ajutorul unui nou telescop spațial.
image png
Diamante pe fir de telegraf
Ca și diamantele cumpărate extrem de avantajos de Charles Lewis Tiffany de la aristocrații francezi fugiți din Franța după abdicarea forțată a regelui Ludovic-Filip din 1848.
image png
A treia țeapă
Num-așa, ca ardeleanul suit în Dealul Clujului, vorba unui cîntec.
image png
La o cafea
Cu puţină mămăliguţă caldă, le veţi înghiţi, treptat, pe toate.
image png
Microbiști și tifosi
Indiferent dacă s-a dezvoltat după modelul lui tifoso sau în mod independent, microbist confirmă vitalitatea unei metafore cognitive.
image png
Timpul blamării
Dar cînd vom reuși să facem asta, constructiv, nu doar să ne facem auzite glasurile noastre vitriolate?
p 7 Gaza WC jpg
De ce „restul” respinge Vestul
Această declarație a coincis cu debutul campaniei prezidențiale în SUA, Trump fiind candidatul său preferat.
image png
image png
Buon appetito!
Dar, apropo, cred că, după ce a făcut lumea, Dumnezeu s-a mai gîndit puțin și a creat Italia.
image png
O lecție de responsabilitate
Scriu pentru cititorii noștri de bună-credință, cei mai mulți, care ne prețuiesc și care se vor fi încruntat cînd au văzut numărul nostru de săptămîna trecută.
image png
Cînd economia de piață s-a pierdut printre proteste
Întrebarea este: pînă unde vor merge încălcările principiilor economiei de piață și cele privind funcționarea Uniunii Europene?
image png
De ce n-avea Navalnîi șapcă?
Dar trebuie să îi dăm societății ruse credit că măcar a încercat. Sacrificiul lui Navalnîi e dovada.
image png
Succesiunea
Nici Europa nu stă grozav înaintea unor alegeri care pot să împingă în parlamentele europene diferiți demagogi cu promisiuni maximale și capacități mediocre.
image png
Cum trebuie să fie un președinte
Nu cred în nici o campanie electorală construită pe negativitate, pe agresiune, pe obsesii strict individuale.
image png
Avram Iancu – 200
Și totuși, posteritatea lui este impresionantă și oricine mai simte românește nu poate să nu simtă o înaltă emoție gîndindu-se la el.
image png
image png
Misterul voiniciei
„Strîmbă-Lemne” nu are, după cum se vede, o tipologie fixă, el variind imagistic în funcţie de marotele fiecărei generaţii.
image png
Înscenări
În lipsa exemplelor, utilizatorul obișnuit al dicționarului nu poate fi sigur de excluderea unei construcții.
image png
Viitorul începe ieri
Au mai fost și alte titluri, bineînțeles, poate nu atît de cunoscute, unele de psihologie și dezvoltare personală.
p 7 Adevăratul Copernic jpg
Pletele celeste ale Stăpînului Planetelor
Cel puţin aceasta a fost informaţia care s-a transmis în timp.
image png

Parteneri

Economii la factura de energie ENGIE jpg
Câștigă 239.000 de lire pe an, dar fac economii la orice. Obiceiurile la care a renunțat un cuplu pentru copii
Un cuplu de britanici câștigă 239.000 de lire pe an, dar face economii la orice. La ce au renunțat doi părinți pentru viitorul copiilor
Raed Arafat Foto Captură video Guvernul României jpg
De ce nu primesc românii RO-Alert înainte de cutremure. Explicațiile lui Raed Arafat după seismul de miercuri dimineață
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a explicat de ce autoritățile nu transmit mesaje RO-Alert în cazul cutremurelor.
tir a luat foc in arad pe a1 jpg
TIR distrus de flăcări pe autostrada A1, în județul Arad. Traficul va fi restricționat până după-amiază
Un TIR a fost distrus de un incendiu izbucnit în cursul nopții pe autostrada A1, în județul Arad. Circulația rutieră este restricționată pe sensul de mers spre Nădlac, iar restricțiile ar putea fi menținute până miercuri, la ora 16:00.
Razboi in Ucraina  Foto Magnific com jpg
Franța respinge acuzațiile Moscovei privind implicarea militarilor francezi în războiul din Ucraina: „Este absurd”
Ministrul francez delegat pentru Apărare, Alice Rufo, a respins acuzațiile Moscovei potrivit cărora militarii francezi prezenți pe teritoriul Ucrainei ar participa direct la război.
Stalp curent electricitate energie electrica FOTO Shutterstock
De ce nu ajunge energia produsă de România la consumatori. Avertismentul unui expert
Extinderea parcurilor fotovoltaice și eoliene nu garantează că România va putea folosi toată energia produsă. Rețelele de transport și distribuție trebuie modernizate, iar deficitul de electricieni, tehnicieni și ingineri poate întârzia proiectele.
constructii imobiliare blocuri pixabay jpg
Marile orașe ale României se extind dincolo de granițe. Localitățile-satelit atrag tot mai multe construcții de locuințe
Dezvoltarea rezidențială se extinde dincolo de limitele administrative ale marilor orașe, iar în unele zone localitățile învecinate au ajuns să atragă mai multe construcții decât centrele urbane. În Giroc s-au livrat aproape 7.500 de locuințe în cinci ani, peste numărul celor finalizate în Timișoara
Lipsa poftei de mâncare este unul dintre semnele prin care ficatul te avertizează că nu se simte bine jpeg
O masă cu carne sau pește a devenit un lux pentru aproape unul din cinci români. România, pe primul loc în UE
România are cel mai mare procent din Uniunea Europeană al persoanelor care nu își permit o masă cu carne, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile. În 2025, 18,1% dintre români se aflau în această situație, față de o medie europeană de 8,5%, potrivit Eurostat.
Petarde FOTO Shutterstock
Petardele fac victime printre copii. Un băiat de 9 ani și-a pierdut două degete
Deși legislația a fost înăsprită, petardele continuă să ajungă în mâinile minorilor, iar consecințele pot fi dramatice. Un copil de numai 9 ani a ajuns la spital cu răni grave după ce a încercat să reaprindă o petardă care nu explodase.
Lucrări la Boița pe șantierela autostrăzilor A1 si A13  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL (10) jpg
Cum se construiesc viaductul-gigant și nodul rutier pe trei niveluri de la Boița, unde se vor întâlni autostrăzile A1 și A13
Întins pe 230 de hectare, viitorul nod rutier de la Boița va conecta autostrăzile Sibiu – Pitești și Sibiu – Făgăraș cu DN 7, în apropierea locului unde constructorii ridică, din 2024, un viaduct de 650 de metri, în consolă. Lucrările au impus închiderea recentă a circulației pe un segment al A1.