Despre Bruxelles, după Bruxelles

Publicat în Dilema Veche nr. 632 din 31 martie - 6 aprilie
Nevoia de Securitate jpeg

Nici nu se uscase bine sîngele de la aeroport și de la metrou, că au început să circule și opiniile. „Acest oribil act terorist arată că mecanismul Schengen care a dus la liberă circulație și la slăbirea controlului de frontieră reprezintă o amenințare pentru securitatea noastră“, declara purtătorul de cuvînt al UKIP și membru al Parlamentului European, Mike Hookem. Aproape simultan, Allison Pearson de la Telegraph ataca în forță: „Bruxelles, capitala de facto a Uniunii Europene, este și capitala jihadiștilor din Europa. Există încă britanici care îndrăznesc să afirme că sîntem mai în siguranță dacă rămînem în UE!“

Te așteptai la un pic de reținere, la oarecare decență, în ciuda bătăliei politice crîncene pe tema Brexitului. Nu a fost să fie. Dincoace de Canal, după declarația de compasiune din partea lui François Hollande, s-au rostit și întrebări dure. „Cum a putut o țară ca Belgia să eșueze atît de grav? Aștept de la guvernul Franței să ceară unele răspunsuri. Ar trebui să îi întrebăm pe belgieni cum de au lăsat să se întîmple așa ceva.“ E drept, Alain Marsaud, autorul interpelării, nu este membru al guvernului, dar este un fost magistrat specializat în cazuri de terorism și deputat de centru-dreapta. Este departe de a fi singurul care gîndește în termenii ăștia. În ciuda apelurilor la cooperare între statele membre, după atacurile de la Paris, mare lucru nu s-a reușit. În plus, criticile francezilor la adresa belgienilor pică pe un teren minat. De secole, chiar și în vremuri normale, belgianul este subiect de bancuri în Hexagon, cam cum se glumește la noi pe seama moldovenilor, oltenilor sau ardelenilor. Aerele de frate mai mare care le știe pe toate îi irită pe mulți belgieni. Culmea, atentatele de la Bruxelles au venit la doar cîteva zile după ce, în urma unei acțiuni comune, polițiștii ambelor țări reușiseră să-l aresteze pe ultimul terorist din grupul celor care au atacat Parisul. „Cînd e vorba despre acțiuni polițienești clasice, lucrăm împreună, ca la o investigație oarecare. Nu la fel se poate spune despre cooperarea dintre agențiile noastre de informații, deoarece ei au o cultură opusă. La ei e vorba despre protejarea surselor, nu despre schimb de informații“, declara Alain Bauer, criminalist francez.

De peste Ocean, privirile sînt extrem de atente. Suflul oricărui atentat în Europa ajunge imediat la analiștii americani. După ce constata că, după 11 septembrie, investițiile în tehnologia necesară protecției interne au fost mult mai mari în SUA decît în toate statele membre UE la un loc, Daniel Benjamin, fost coordonator pentru contraterorism în Departamentul de Stat, dă prilej de îngrijorări viitoare. „Minoritatea musulmană din SUA este, în cea mai mare parte, compusă din familii rezonabil de înstărite, cu un nivel al educației și veniturilor foarte apropiat de cel al mediei americane. Prin contrast, comunitățile musulmane din Europa au ajuns acolo prin anii ’50, pentru a munci în industria locală, distrusă de război. Se spera ca ei să se întoarcă la casele lor, numai că nu au făcut-o și au sărăcit din ce în ce mai mult, pe măsură ce industriile clasice au intrat în declin. Au venit săraci în Europa și au rămas tot săraci, cu acces limitat la educație de calitate, grupați în ghetouri, din ce în ce mai izolați.“

Adaug un ultim ingredient la salata de declarații și opinii de după atentatele de la Bruxelles. „Musulmanii din Europa ar trebui să nu mai ridice vocea atunci cînd vorbesc despre islam. Ar trebui, în schimb, să fie mai implicați în problemele mari ale societăților în care trăiesc: educația, sănătatea, piața muncii, condițiile de trai. Numai astfel pot evita tentația de a se victimiza.“ Citatul este dintr-un text recent al lui Tariq Ramadan, profesor de studii islamice contemporane la Universitatea Oxford.

Suspiciuni, populisme, acuze între statele membre, lipsă de cooperare, americani îngrijorați, absența unor politici eficiente pe termen lung. Adică Bruxelles-ul, la cîteva zile de la atentate. Nu s-a schimbat nimic. Totul pare ca-nainte.

Gabriel Giurgiu este realizator de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR.

image png
Misterele bugetare
Una din temele importante legate de transformarea sistemului public românesc este cea a „discreției” cu care au avut loc schimbările în administrație.
image png
Inteligența Artificială și ambiția personală
Riscul de a cădea în groapă e mai mare atunci cînd privirea e întotdeauna spre orizont.
image png
Neo-religii
Trăim deci în epoca neo-religiilor. (Asta cît ne vor mai lăsa ele să trăim...)
image png
Note, stări, zile
...Și, dacă ai noroc, ideea revine la tine tocmai cînd gîndești aceste lucruri.
image png
Inamicul public numărul 1
Să ne ferească Dumnezeu să ajungem să decidă opinia publică totul!
image png
Algoritmul istoric al jacardului
N-ai zice că-i vreo legătură. Istoria, însă, o țese subtil.
image png
image png
Toți sîntem puțin luați
Elevii merită un mediu educațional sigur și stimulativ.
image png
Marca urs
Ecourile publicității se sting totuși, în timp, lăsînd în urmă fragmente pitorești, dar efemere.
p 7 Drapelul Partidului Republican din SUA WC jpg
Regula neoliberală a minorității
Nouă însă probabil că ne pasă.
image png
Echipa de fotbal proaspăt calificată la Euro 2024 ar putea deveni chiar bună?
Dacă mai întîrzie puţin se trezesc bătrîni. Ce îi ajută? Nu au viciile generaţiilor trecute.
image png
Jucării și steaguri
Mă tem că aici diferența față de americani nu e doar de formă, ci și de fond.
image png
Despre apartenență: între liniște și îngrijorare
Patriotismul constituțional ar deveni astfel legătura de apartenență care solidarizează comunitatea, pe temeiul libertății.
image png
image png
O întîlnire destinală: dna Monica Lovinescu
Îmi cer scuze, oricum, și rămîn un mare fan al minunatului cuplu parizian.
image png
Gerontocrații
Unii cred că nu peste multă vreme vom ajunge să fim conduși (fie și disimulat) de IA.
image png
image png
Kofola de catifea
Adoptat mai des, nu ar aduce decît bine.
image png
La Mamaia. În 1981
Întrucît eu păream participantul cumva „dislocat” al întîlnirilor zilnice, doamna doctor hotărî să mă includă în ecuație.
image png
Înjosire și înjoseală
O simplă substituție de sufix produce efecte stilistice majore.
image png
„Faci sau nu faci;
nu există «cum»“
Cu alte cuvinte, se victimizează, justificîndu‑și alegerile, de care nu ar fi, astfel, responsabil.
image png
Mouratoglou?
Sperînd că „hoţii” vor fi prinşi. Sperînd la altă viaţă. Sperînd. Disperînd.
p 7 Jim O Neill jpg
Ce înseamnă Sudul global?
n lipsa unei prescurtări alternative, ei vor continua să folosească termenul „Sud global”.
image png
Țara automatizărilor
Automatizările necesită aproape permanent și o asistență umană.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.